Știri
Știri din categoria Energie
România ajunge în topul european al câștigurilor potențiale din stocarea energiei, ceea ce poate accelera investițiile în baterii și poate schimba modul în care se echilibrează Sistemul Energetic Național, potrivit unei analize publicate de Economica.
Indicatorul folosit este calculat de ENTSO-E (rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem) și estimează „valoarea stocării” exclusiv din diferențele de preț din Piața pentru Ziua Următoare (PZU), pe perioada 1 iunie 2025 – 1 iunie 2026. Metoda pornește de la diferența medie zilnică dintre cele 8 ore cu cele mai mici prețuri (încărcare) și cele 8 ore cu cele mai mari prețuri (descărcare), adică o aproximare a veniturilor din arbitrajul zilnic (cumpărare ieftin, vânzare scump).
La nivel european, ENTSO-E indică un minim mediu de aproximativ 215 euro/MW pe zi, în timp ce în multe țări oportunitățile depășesc 600 euro/MW pe zi, pe fondul volatilității prețurilor spot. În acest context, România apare drept una dintre cele mai atractive piețe din regiune.
Conform calculelor citate, România ar oferi un câștig de 792 euro/MW pe zi la utilizarea unei baterii de stocare, al patrulea nivel din Europa, după:
Pe partea operațională, datele Transelectrica menționate în analiză arată că, la 20 iunie, România avea 878 MW putere instalată și 1.630 MWh capacitate de stocare în baterii.
Ritmul de creștere este rapid: în urmă cu două luni, capacitatea era de circa 1.100 MWh, ceea ce înseamnă un plus de 500 MWh în aproximativ două luni, pe fondul intrării în exploatare a unor instalații mari.
În februarie, vicepreședintele ANRE Gabriel Andronache a declarat că puterea instalațiilor de stocare ar urma să se tripleze față de finalul anului trecut, până la 2.000 MW la finalul acestui an, pe ideea că stocarea poate „întârzia” vârful de producție din timpul zilei și poate reduce expunerea la prețurile mari din vârful de sarcină.
„Am terminat anul trecut cu o capacitate de stocare dispecerizabilă (în sens de putere instalată – n.red.) de aproape 600 MW, la finalul acestui an ne așteptăm să depășim pragul de 2.000 MW”, a spus atunci Andronache.
Pentru piață, combinația dintre câștigurile potențiale ridicate din diferențele de preț și creșterea accelerată a capacităților instalate sugerează că bateriile vor avea un rol tot mai vizibil în echilibrarea SEN și în modul în care se formează prețurile în orele de vârf.
Recomandate
Intrarea Capalo AI pe piața locală de echilibrare deschide competiția pentru monetizarea viitoarelor baterii din România. Potrivit Economica , compania s-a înregistrat ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea (PRE) la Transelectrica , pas care îi permite să ofere proprietarilor de active energetice servicii complete de acces la piață, tranzacționare și optimizare. Capalo AI are deja licență de furnizare a energiei electrice în România, iar statutul de PRE îi extinde rolul operațional: poate prelua responsabilitatea dezechilibrelor și poate integra activele clienților în strategii de tranzacționare și optimizare. Compania spune că serviciile sale se bazează pe inteligență artificială și vizează atât sisteme independente de stocare (BESS), cât și proiecte hibride, în care bateriile sunt amplasate împreună cu alte surse de producție, în special fotovoltaice. De ce contează: 9 GW în dezvoltare și presiune pe servicii de piață Miza este creșterea rapidă a portofoliului de proiecte de stocare în baterii aflate în dezvoltare în România, care ar fi depășit 9 GW, conform companiei. Din această capacitate, peste 2 GW sunt estimați să devină operaționali până la finalul lui 2026, potrivit datelor ANRE citate de Capalo AI. În acest context, compania afirmă că urmărește să atragă „o parte semnificativă” din capacitatea care va intra în funcțiune către propriile servicii de optimizare și tranzacționare. Pentru dezvoltarea operațiunilor locale, Capalo AI spune că și-a format o echipă în România, cu specialiști în inginerie și dezvoltarea afacerii. Focus pe proiecte hibride: fotovoltaic plus baterii Un element central al strategiei este optimizarea simultană a centralelor fotovoltaice și a bateriilor, pe care compania o descrie ca fiind diferită de tranzacționarea unui BESS independent. Motivul invocat: trebuie gestionate împreună producția regenerabilă, flexibilitatea bateriei, pozițiile de piață și expunerea la dezechilibre. „România este o piață majoră de creștere pentru noi, iar înregistrarea ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea la Transelectrica reprezintă o etapă importantă în aducerea serviciilor noastre de optimizare către proprietarii de active din România”, a declarat Joffroy Beckers, Country Manager România al Capalo AI. Context: operațiuni regionale și finanțare pentru extindere Capalo AI operează deja active de stocare și producție regenerabilă în Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Polonia și Bulgaria și furnizează servicii de tranzacționare și optimizare în Lituania, Letonia, Finlanda, Suedia, Bulgaria, Grecia și Polonia, urmând să se extindă în România. Compania indică și planuri ulterioare pentru Estonia, Spania și Portugalia. La nivel de capacități, Capalo AI gestionează baterii de 1,7 GW și instalații solare de 460 MWp, dintre care 700 MW și 400 MWp sunt deja operaționale, integrate în tranzacționare și optimizare. Oferta comercială este completată, potrivit companiei, de parteneriatul cu D.TRADING, pentru soluții integrate de preluare și valorificare a energiei în proiecte BESS și hibride. În februarie, compania a anunțat o finanțare de serie A de 11 milioane de euro (aprox. 55 milioane lei), rundă condusă de Heartcore Capital, cu participarea Tesi (vehicul de investiții al statului finlandez) și a investitorilor VentureFriends și PROfounder. Capalo AI a fost înființată în 2022, are o echipă de 48 de persoane și afirmă că în 2025 capacitatea totală contractată a bateriilor a depășit 1 GW, iar veniturile și numărul de angajați au crescut accelerat. Compania menționează că are deschise câteva poziții pentru locuri de muncă remote, cu posibilitatea de relocare în Helsinki. [...]
Traian Băsescu a lăudat Romgaz pentru refuzul unei achiziții de GNL , susținând că tranzacția ar fi fost nefavorabilă României, potrivit HotNews . Mesajul pune în prim-plan o decizie cu potențial impact economic în zona aprovizionării cu gaze, într-un context public mai larg, descris de publicație drept „scandalul ambasadoarei americane din Grecia”. Fostul președinte a apreciat explicit compania Romgaz pentru faptul că a refuzat achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL – gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), argumentând că „afacerea ar fi fost dezavantajoasă pentru România”. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reies detalii despre volumul vizat, preț, contraparte sau calendarul tranzacției, astfel că impactul financiar concret al deciziei nu poate fi evaluat pe baza acestui articol. [...]
Serbia a trecut proiectul Porțile de Fier 3 în faza de implementare, iar România intră într-o etapă de coordonare tehnică și de impact transfrontalier odată cu pregătirea documentației pentru hidrocentrala reversibilă Djerdap 3, un proiect care ar putea influența funcționarea Porților de Fier 1 și 2 și navigația pe Dunăre, potrivit Profit . Contractul pentru elaborarea studiului preliminar de fezabilitate, a proiectului general și a planului spațial pentru zona cu destinație specială (inclusiv evaluarea strategică a impactului asupra mediului) a fost semnat cu un consorțiu condus de Institutul de Gospodărire a Apelor „Jaroslav Černi ”, conform datelor analizate de publicație. Licitația fusese lansată în iulie. Ce presupune proiectul și calendarul avansat de Serbia Proiectul vizează construirea etapizată a unei centrale hidroelectrice reversibile (cu acumulare prin pompaj) pe Dunăre, cu două posibile lacuri de acumulare superioare în zona Severni Kučaj și o centrală situată pe malul drept al Dunării, în amonte de CHE „Djerdap 1”. Parametrii inițiali menționați indică: capacitate de până la 1.800 MW; valoare estimată a investiției de circa 2,6 miliarde euro (aprox. 13 miliarde lei). Serbia își propune ca documentația tehnică să fie finalizată cel târziu până la finalul anului 2029, când „ar urma” să înceapă lucrările de construire. Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia a transmis că proiectul trece din faza de analiză în cea de implementare concretă. De ce contează pentru România: compatibilitate, zone riverane, navigație Ministerul sârb al Energiei a indicat că, în paralel cu pregătirea documentației, este prevăzută coordonarea cu România, în baza Memorandumului de Înțelegere semnat anterior, și că sunt în curs negocieri cu compania americană Bechtel , ca potențial partener selectat în urma unui apel public (documentul citat în material este disponibil la linkul din sursă). La semnarea Memorandumului, în iulie, premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul creează cadrul pentru schimb de informații și pentru evaluarea beneficiilor și a impactului. El a punctat explicit mizele pentru România: compatibilitatea cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și luarea în calcul a navigației pe Dunăre. Implicarea SUA și selecția de parteneri Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a afirmat că proiectul este elaborat în conformitate cu un acord strategic în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite, care ar fi intrat în vigoare în martie 2025. În baza acestui cadru, a fost lansat un apel la propuneri pentru companiile interesate să participe la proiect; șase companii ar fi răspuns, iar evaluarea ofertelor este în curs și „se va finaliza curând”, conform declarațiilor redate în material. [...]
ANRE pregătește controale la distribuitori, după întârzieri la racordare : autoritatea vrea să verifice de ce „emiterea certificatelor de racordare” este ținută pe loc și de ce apar „perioade de testare nefiresc de mari” pentru noi capacități de producție, potrivit Ziarul Financiar . Președintele ANRE, George Niculescu , a spus că nu este vorba despre „o chestiune tehnică minoră”, ci despre modul în care sunt gestionate proiectele și despre cine întârzie intrarea lor efectivă în piață. În acest context, ANRE anunță o „amplă acțiune de control” la operatorii de distribuție. „Nu e o chestiune tehnică minoră, e o întrebare legitimă despre cum sunt gestionate aceste proiecte şi cine întârzie intrarea lor efectivă în piaţă. În acest context, am anunţat că vom începe o amplă acţiune de control la operatorii de distribuţie pentru a vedea ce ţine în loc emiterea certificatelor de racordare şi de ce sunt necesare 18 luni de teste pentru un proiect cu o putere de 2-3 MW.” De ce contează: accesul la piață pentru investițiile noi Mesajul ANRE vizează direct etapa de punere în funcțiune comercială a unor investiții în producția de energie, unde documentele și testele pot bloca monetizarea proiectelor. Niculescu a argumentat că un investitor care a trecut deja prin „multe luni” de proceduri administrative „are dreptul să știe” cât și de ce întârzie documentele care îi dau dreptul să exploateze comercial investiția. „Un investitor care şi-a construit o centrală electrică şi care a aşteptat deja multe luni rezolvarea a tot felul de alte frecuşuri administrative, are dreptul să ştie cât şi de ce întârzie documentele care-i pot da dreptul să-şi exploateze comercial investiţia.” Context: amploarea controalelor și sancțiunilor ANRE în 2026 ANRE a derulat în perioada ianuarie–august 671 de acțiuni de control, în urma cărora a aplicat 1.026 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 11 milioane de lei. Din totalul acțiunilor: 219 au fost inspecții în cadrul programului anual de control; 109 verificări dispuse pe bază de „note de necesitate”; 343 acțiuni de supraveghere, declanșate în urma unor „note de sesizare”. Distribuția sancțiunilor în primele opt luni, conform datelor citate: 758 au vizat sectorul de energie electrică; 226 au fost la companii din zona de gaze naturale; 37 pe energie termică; 5 la firme din sectorul de energie regenerabilă. ANRE nu a detaliat, în informațiile prezentate, calendarul exact al noii acțiuni de control sau operatorii vizați, dar a indicat că verificările vor urmări blocajele din zona certificatelor de racordare și justificarea duratelor de testare. [...]
Republica Moldova a depins în august de importuri pentru 78,36% din energia cumpărată, iar România și Ucraina au acoperit 72,47% din total prin contracte bilaterale , potrivit Adevărul . Datele publicate de Energocom indică o structură a aprovizionării care menține Chișinăul conectat direct la evoluțiile regionale și la disponibilitatea de producție din țările vecine. În luna august 2026, Energocom a achiziționat 297.420 MWh de energie electrică din surse interne și din import, la un preț mediu ponderat de 156,80 euro/MWh (aprox. 784 lei/MWh). Compania precizează că acest preț reprezintă costul de achiziție și nu include taxe și cheltuieli de transport, rezervare de capacitate și alte costuri logistice. Cum s-a acoperit consumul: producție internă vs. import Energia produsă în Republica Moldova a acoperit 21,64% din volumul total achiziționat de Energocom în august. Din această cantitate: aproximativ 20,3% a fost asigurată de parcurile și centralele de energie regenerabilă; 1,35% a provenit de la CET-Nord și Termoelectrica. Restul de 78,36% a fost acoperit prin importuri, ceea ce confirmă dependența ridicată de fluxurile transfrontaliere în perioadele în care producția internă nu acoperă necesarul. România și Ucraina, pilonul importurilor. Ce rol au avut piețele spot Din energia importată, 72,47% din volumul total achiziționat a fost livrată în baza contractelor bilaterale încheiate cu furnizori și producători din România și Ucraina. Separat, 5,89% din volumul total achiziționat a fost procurat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) – segment spot în care energia se cumpără pentru livrare a doua zi – prin intermediul platformelor OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Context regional: sprijin reciproc în condiții de stres în sistem În același material este menționat că, la începutul lunii august, Nuclearelectrica a anunțat că a achiziționat energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom, pentru a acoperi deficitul generat de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă și pentru a reduce impactul asupra pieței românești. Informația apare și într-un material anterior al Adevărul . Nuclearelectrica indică existența unui parteneriat cu Energocom, inclusiv printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, cu obiectivul de a susține reziliența energetică și sprijinul reciproc. Compania românească leagă nevoia de cooperare și de contextul regional, inclusiv de nivelul extrem de scăzut al Dunării pe fondul secetei, care pune presiune pe stabilitatea Sistemului Energetic Național. [...]
Franța și Germania vor livra motorină din angajamente mai vechi, nu din stocuri noi , ceea ce reduce substanța promisiunii făcute recent administrației Trump și lasă neclar dacă piața va primi, efectiv, volume suplimentare în următoarele săptămâni, potrivit Politico . Într-o reuniune cu ușile închise a oficialilor europeni din energie, cele două țări au indicat că „eliberarea” de motorină va veni din cantități deja asumate în martie, în cadrul unui angajament mai amplu coordonat prin Agenția Internațională a Energiei (AIE), au declarat doi diplomați familiarizați cu discuțiile. Mesajul contrastează cu impresia creată săptămâna trecută, când Europa i-a transmis președintelui SUA, Donald Trump, că va elibera „milioane de barili” de combustibil pentru transport. Contextul este presiunea Washingtonului: statele G7 au convenit vineri să elibereze o cantitate „substanțială” de motorină în următoarele 20 de zile, pentru a tempera prețurile globale, după ce oficiali de rang înalt din administrația Trump au amenințat cu o interdicție la exporturile americane de motorină dacă europenii nu își deblochează rezervele. Ce se știe despre volume și ce rămâne neclar Politico notează că nu este clar câte cantități vor pune efectiv pe piață Germania și Franța, însă acestea ar reprezenta o parte din stocurile rămase din angajamentele din martie. Câteva repere din datele menționate: Din cele 2,65 milioane de tone de petrol, motorină și combustibil de aviație promise, Germania a eliberat până acum 600.000 de tone . Pentru Franța , nu este clar cât a contribuit din angajamentul de 14,6 milioane de barili de produse petroliere. Totuși, Parisul ar fi indicat în privat că mai are 8 milioane de barili neutilizați din angajamentul din martie, care ar urma să fie folosiți în actualul demers, potrivit altor doi diplomați. Germania și Franța, care au unele dintre cele mai mari rezerve europene de produse petroliere rafinate, au fost criticate de administrația Trump pentru că nu ar fi livrat integral partea asumată în martie. Berlinul pune acest lucru pe seama unei cereri slabe pentru volumele oferite, potrivit unui document văzut de publicație. Riscul: promisiune „reîmpachetată” și tensiuni în interiorul UE Rămâne deschisă întrebarea dacă vor exista barili „proaspeți” peste angajamentele din martie. Un oficial european declara luni pentru Politico că noul angajament „implica în mod necesar” o eliberare nouă. Franța ar fi semnalat miercuri că ar putea elibera 2 milioane de barili de motorină peste cantitățile din martie, ca parte a angajamentului G7 de a prioritiza motorina în următoarele 20 de zile, dar fără o asumare fermă, potrivit a doi diplomați. În paralel, mai multe state membre au fost confuze cu privire la cine se angajează cu ce volume și în ce calendar. Unele țări din Europa de Est, inclusiv Bulgaria , și-au exprimat îngrijorarea că reducerea rezervelor pentru a combate prețurile le-ar putea lăsa expuse în cazul unei crize de aprovizionare, potrivit persoanelor familiarizate cu discuțiile. O reuniune extraordinară a AIE urma să aibă loc „astăzi”, conform sursei, în încercarea de a clarifica implementarea. Poziția Germaniei: fără cantități suplimentare O purtătoare de cuvânt a ministerului german al economiei și energiei a confirmat că Berlinul nu va elibera barili noi, dincolo de obligațiile deja stabilite pentru martie. „În acest context, și ținând cont de angajamentele deja îndeplinite, obligațiile urmează să fie implementate printr-o eliberare coordonată de 100 de milioane de barili prin intermediul AIE.” Aceasta a adăugat că, „în acest moment”, nu vor fi eliberate cantități suplimentare. Pentru piață, miza imediată este dacă „promisiunea” către SUA se traduce în volume nete noi care să apese prețurile în jos sau doar în reetichetarea unor livrări deja asumate — diferență care poate influența atât credibilitatea coordonării G7, cât și tensiunile comerciale legate de un posibil embargo american la exporturile de motorină. [...]
