Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul spune că riscul de penurie de carburanți s-a redus, pe fondul creșterii producției în rafinării, iar aprovizionarea pentru populație, agricultură și transportatori nu este, în acest moment, văzută ca o problemă, potrivit Agerpres.
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că evaluarea a fost făcută marți, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria, unde au fost analizate datele privind aprovizionarea cu combustibil.
În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a indicat drept elemente-cheie funcționarea rafinăriilor: rafinăria OMV procesează „la capacitate maximă”, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și „este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii”.
„Am analizat situația aprovizionării cu combustibil. Datele arată că situația s-a îmbunătățit. Rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii. În acest moment, nu anticipăm probleme privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori.”
Mesajul guvernului contează în special pentru sectoarele cu consum ridicat și sensibil la întreruperi — transporturile și agricultura — într-un moment în care funcționarea sub capacitate a unei rafinării poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare. În același timp, formularea „nu anticipăm” indică o evaluare la zi, nu o garanție pentru evoluțiile ulterioare.
Recomandate
România ar putea introduce tarife dinamice la energie în 12–18 luni , odată cu instalarea a 800.000 de contoare inteligente, ceea ce ar permite mutarea consumului din orele de vârf către intervale mai ieftine și ar reduce presiunea pe sistem în perioade de stres, potrivit Economica , care îl citează pe premierul interimar Ilie Bolojan, și ministru interimar al Energiei. Bolojan susține că un astfel de mecanism, dacă ar fi fost deja funcțional, ar fi dus la o scădere a consumului în orele de seară (când prețul „real” ar fi mai ridicat) și la mutarea unei părți din consum spre prânz, când energia ar fi mai ieftină. În viziunea sa, întârzierea proiectelor din energie produce efecte pe termen lung, iar recuperarea „nu se poate face de pe o zi pe alta”. De ce contează: flexibilitate în consum, într-un sistem afectat de secetă Mesajul vine pe fondul problemelor recente din sistemul energetic, în contextul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. Autoritățile au declarat la finalul săptămânii trecute stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. În acest context, tarifele dinamice ar funcționa ca un instrument operațional: consumatorii ar avea un stimul direct să își ajusteze consumul în funcție de preț, reducând vârfurile de sarcină și riscul de dezechilibre. Context: Cernavodă și proiecte strategice întârziate Bolojan a indicat și impactul neimplementării unor proiecte strategice, dând ca exemplu un proiect aflat la Ministerul Transporturilor care viza creșterea debitului pe Dunărea Veche, astfel încât la Cernavodă să ajungă un volum mai mare de apă. În opinia sa, dacă acesta ar fi fost pus în practică în anii trecuți, nu ar mai fi existat îngrijorări legate de menținerea în funcțiune a Grupului II, în condițiile în care Grupul I a fost dezactivat. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează Calendarul avansat de Bolojan pentru trecerea la tarifare dinamică este de „peste un an – un an și jumătate”, condiționat de implementarea proiectului cu 800.000 de contoare inteligente. În același timp, el avertizează că lipsa unei strategii, a unor reguli clare și a finanțărilor în energie generează costuri care se văd în timp, mai ales în perioade cu fenomene meteo extreme, chiar dacă „rare”. [...]
Oprirea temporară a producției la Dacia și Ford devine un instrument de echilibrare a sistemului energetic , în condițiile în care Guvernul încearcă să reducă vârful de consum din orele de seară fără a impune, deocamdată, restricții obligatorii, potrivit HotNews . Premierul Ilie Bolojan a anunțat că cei doi mari producători auto au oprit producția în perioada 3–19 august, ca parte a măsurilor voluntare de reducere a consumului de energie la nivel național. În conferința de presă de la Guvern, el a spus că oprirea activității la Dacia și Ford înseamnă „o economie de aproximativ 200 MW”. De ce contează: presiunea e concentrată între 19:00 și 23:00 Bolojan a indicat că intervalul critic este seara, între orele 19:00 și 23:00, când România are „un deficit important” acoperit din importuri. În urma unei întâlniri online cu reprezentanții a 80 de companii cu un consum anual de peste 50.000 de megawați, Guvernul a convenit ca fiecare mare consumator să aplice măsuri de reducere voluntară, adaptate specificului. Premierul a mai spus că, în dimineața zilei declarațiilor, consumul a fost cu 200 MW mai mic față de alte ore ale zilei, pe fondul acțiunilor voluntare. Contextul crizei: hidro mai puțin, un reactor oprit, importuri de seară În același set de declarații, premierul a legat tensiunile din sistem de scăderea debitelor Dunării și de limitarea producției hidro. El a afirmat că la Porțile de Fier s-ar fi pierdut 2.000 MW și că a fost închis un grup de la Cernavodă de 500 MW. Pe partea de echilibrare, Bolojan a spus că România importă zilnic peste 2.000–2.500 MW, iar importurile sunt mai mari în orele de seară, când există presiune suplimentară în piață. Ce urmează: mecanism de limitare a consumului, dacă situația se agravează Guvernul pregătește o hotărâre de guvern care ar urma să creeze cadrul pentru impunerea unor limitări ale consumului, dacă va fi necesar. Potrivit premierului, mecanismul ar include o notificare cu 24 de ore înainte pentru companiile mari consumatoare, iar consumul ar fi stabilit în funcție de tehnologia folosită. Măsura este prezentată ca „de rezervă”, pentru coordonare în cazul în care nu poate fi acoperit integral consumul. În privința efectelor asupra populației, Bolojan a spus că nu sunt luate în calcul măsuri precum reducerea intervalelor de circulație la metrou sau tren și că „nu există o problemă legată de asigurarea energiei”, dar a admis că importurile de seară, la prețuri mai mari, se pot transfera indirect în prețuri, fără a „da prețurile peste cap”. Într-un material separat, TVR a relatat despre întâlnirea de la Guvern cu marii consumatori industriali și despre reducerea voluntară a consumului, conform TVR . [...]
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe funcționarea centralei de la Cernavodă , iar Guvernul a activat măsuri de urgență și a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, potrivit Economica . La intrarea în țară, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până la circa 1.450 metri cubi pe secundă în 7 august, nivel apropiat de minimul istoric din 1985. Prin comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 metri cubi pe secundă. Impact operațional: Cernavodă „la limită” câteva zile Administrația Națională „Apele Române ” estimează că în zona Cernavodă nivelul Dunării scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în condițiile actuale centrala poate funcționa „la limită” încă patru-cinci zile. Directorul general adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a descris măsurile de urgență decise de stat pentru a încerca dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, inclusiv prin scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră (probabil 500 de tone), după măsurători batimetrice realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. „În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” Răspunsul autorităților: stare de alertă și bani pentru lucrări Pe fondul scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor reduse, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat declararea stării de alertă la nivel național pentru luna august. „Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.” Executivul a alocat, prin hotărâre de Guvern, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, cu obiectivul menținerii în funcțiune a Grupului 2 al centralei. În paralel, autoritățile indică necesitatea unor măsuri voluntare de reducere a consumului de energie la orele de seară și menționează existența unor proceduri gestionate de Transelectrica, care ar urma să fie puse în practică pentru a asigura funcționarea sistemului energetic. [...]
Seceta împinge România spre importuri mai mari de energie în orele de vârf , după ce Nuclearelectrica a renunțat „pentru moment” la oprirea Unității 2 de la Cernavodă, dar avertizează că reactorul poate fi deconectat oricând dacă scăderea debitului Dunării afectează condițiile de funcționare în siguranță, potrivit Adevărul . Decizia a venit după o reevaluare tehnică făcută în noaptea de miercuri spre joi, la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10:00, din cauza scăderii continue a debitului Dunării, sursa principală de apă pentru răcirea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că monitorizează permanent parametrii și că oprirea poate deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția hidrologică. „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment”, a transmis compania. De ce contează: producția nucleară e deja redusă, iar alternativa e mai scumpă Chiar și cu Unitatea 2 în funcțiune, centrala operează la jumătate din capacitate: Unitatea 1 este oprită încă de marți și ar urma să fie repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității „în deplină siguranță”. În mod normal, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României, fiind o sursă stabilă în mixul național. Pe fondul secetei, nu doar nuclearul este sub presiune, ci și producția hidro, ceea ce obligă Sistemul Energetic Național să compenseze rapid lipsa de energie prin alte surse și prin importuri. Dunărea se apropie de minime istorice Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la începutul lunii august, aproape de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Prin comparație, media multianuală este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă în iulie și aproape 3.900 metri cubi pe secundă în august. Intervalul critic 20:00–23:00 și dependența de importuri Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat drept interval critic orele 20:00–23:00, când consumul populației atinge maximele, iar producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România ajunge să importe „cantități importante” pentru acoperirea consumului, iar reducerea producției nucleare accentuează dependența. Bolojan a spus la Digi24 că oprirea celui de-al doilea reactor ar forța compensarea prin creșterea producției pe gaze și prin importuri suplimentare, mai ales seara, menționând că România a importat deja aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Tot el a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă pe cât posibil consumul între 20:00 și 23:00. Ce riscuri vede piața: presiune pe prețuri dacă episodul se prelungește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că o oprire a Unității 2 ar însemna pierderea uneia dintre cele mai ieftine și previzibile surse de energie, cu efecte atât asupra siguranței sistemului, cât și asupra mixului de producție. „Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României”, a spus Chisăliță. În scenariul unei opriri, înlocuirea energiei ar veni din: creșterea producției în centrale pe gaze și cărbune; cât permite hidroenergia, afectată la rândul ei de secetă; importuri, care devin esențiale pentru acoperirea diferenței. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a arătat că impactul asupra pieței depinde în primul rând de durata situației: dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul mai ușor; dacă restricțiile se întind pe săptămâni, presiunea asupra pieței și asupra costurilor furnizorilor poate crește, inclusiv prin scumpirea energiei angro. Ce urmează Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului Dunării și menținerea condițiilor de operare în siguranță. Deși Unitatea 2 a rămas conectată după reevaluarea tehnică, Nuclearelectrica indică explicit că oprirea poate fi decisă rapid, iar sistemul ar trebui să acopere deficitul prin producție pe gaze/cărbune și prin importuri, în special în orele de vârf de seară. [...]
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă scoate din sistem circa 1.300 MW și împinge România spre importuri în orele de vârf , iar premierul interimar Ilie Bolojan le cere marilor consumatori industriali să reducă temporar consumul, în special seara, potrivit Economedia . Bolojan a spus la Digi24 că oprirea Centralei de la Cernavodă obligă la creșterea importurilor de energie și a făcut un apel direct către „marii investitori industriali” pentru reducerea consumului „mai ales seara, atunci când avem deficit de energie”. De ce s-au oprit reactoarele: nivel scăzut al Dunării Premierul interimar a explicat că oprirea a fost determinată de scăderea debitului Dunării, care ar fi coborât la circa 1.600 metri cubi pe secundă și ar urma să scadă în zilele următoare, față de 3.900–4.500 metri cubi pe secundă în anii trecuți, în această perioadă. În aceste condiții, centrala are nevoie de apă pompată din bazinul alimentat din Dunăre, iar dacă nivelul scade sub un prag (sub 2 metri), pompele trebuie oprite, ceea ce duce la oprirea unităților. Impact operațional: deficit în vârf și presiune pe importuri Autoritățile ar fi fost informate încă de luni seară, în cadrul „comandamentului energetic”, despre decizia tehnică de oprire a primului reactor. Miercuri, specialiștii au decis oprirea și a celui de-al doilea reactor. Conform declarațiilor citate, efectul în sistem este semnificativ: după oprirea primului grup, România a pierdut aproximativ 550 MW (sub 10% din producție, în contextul unui consum zilnic de circa 7.000 MW); odată cu oprirea celui de-al doilea grup, pierderea suplimentară ar urma să fie de aproximativ 600–650 MW; cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, adică aproape 20% din consumul zilnic în această perioadă. Bolojan a indicat că intervalul critic pentru sistem rămâne între orele 20:00 și 23:00, când consumul atinge maximele, iar acoperirea deficitului ar urma să se facă prin pornirea tuturor capacităților disponibile (gaz, fotovoltaic, stocare, eolian) și prin importuri. [...]
Creșterea cu 2 cm a nivelului Dunării la Cernavodă, după detonarea controlată de pe Brațul Bala , reduce presiunea imediată asupra funcționării reactorului 2 , într-un moment în care autoritățile vorbesc despre alertă energetică pe fondul debitelor foarte scăzute, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți, 4 august, că nivelul apei în dreptul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este cu doi centimetri mai mare decât în ziua precedentă, deși prognozele indicau o scădere de doi centimetri. În evaluarea sa, rezultatul ar însemna un „câștig net” de cel puțin patru centimetri, raportat la așteptările inițiale. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR , pentru soluție.” Ce s-a făcut pe Brațul Bala și de ce contează pentru energie Creșterea nivelului vine la o zi după o intervenție pe Brațul Bala, unde Forțele Navale Române au finalizat o detonare controlată a unei formațiuni de stâncă, cu scopul de a mări debitul pe Dunărea Veche și de a asigura alimentarea cu apă a centralei. La misiune au participat peste 100 de militari și au fost mobilizate 16 mijloace tehnice. Scafandrii au amplasat sub apă 180 de kilograme de material explozibil, iar după detonare au anunțat că au fost dislocați patru metri de rocă. Impact operațional: menținerea reactorului 2 și efecte colaterale pe navigație În contextul debitelor scăzute, Miruță a susținut că intervențiile realizate împreună cu specialiștii de la Apele Române contribuie la menținerea reactorului 2 în funcțiune și, în același timp, la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și la ușurarea lucrărilor de dragare pe acest braț al fluviului. Declarațiile sunt plasate pe fondul unei stări de alertă energetică instituite de premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care debitul foarte scăzut al Dunării pune presiune pe funcționarea centralei. În același context, Miruță a afirmat că, fără aceste intervenții, centrala ar fi putut fi oprită „miercuri, joi în cel mai fericit caz”. „Miercuri, joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi fost oprită. Orice zi în care aceasta funcționează de miercuri încolo este un câștig.” Context: niveluri foarte scăzute și riscul de deconectare Lucrările din zona Bala – Dunărea Veche au fost demarate după ce fluviul a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. Potrivit informațiilor din articol, reactorul 1 este deja oprit, iar autoritățile avertizează că există riscul ca și reactorul 2 să fie deconectat, dacă situația debitelor nu se îmbunătățește. [...]
