Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul pregătește limitarea temporară a consumului la marii consumatori, ca măsură de rezervă, în contextul presiunilor din sistemul energetic, potrivit Digi24. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că mecanismul ar urma să fie activat doar dacă reducerea voluntară a consumului nu acoperă necesarul în orele de vârf.
În zilele următoare, Executivul ar urma să adopte o hotărâre de guvern care pune în aplicare mecanismul prevăzut de lege pentru astfel de situații. Conform mesajului transmis de Bolojan, marile companii consumatoare ar putea fi notificate cu 24 de ore înainte privind o limitare temporară a consumului, în funcție de specificul activității și de posibilitățile Sistemului Energetic Național.
Miza imediată este menținerea echilibrului în sistem, fără a ajunge la măsuri mai dure. Bolojan afirmă că această opțiune este „un mecanism de rezervă”, pregătit pentru a fi folosit doar dacă situația o va impune, după ce reducerea voluntară nu mai este suficientă în orele de vârf.
În paralel, Guvernul discută cu furnizorii de energie despre măsuri pentru „asigurarea lichidității în piață”, inclusiv prin plata sumelor restante din schema de compensare, și despre colaborarea cu Transelectrica pentru identificarea unor măsuri de reducere voluntară a consumului în rândul marilor consumatori.
Premierul interimar spune că a analizat, în trei ședințe de lucru, situația din energie și aprovizionarea cu combustibil. În cazul Cernavodă, în contextul scăderii debitului Dunării, lucrările de dragare și derocare continuă, iar urmează operațiunea de scufundare a barjelor, după îndeplinirea condițiilor tehnice. Obiectivul declarat este prelungirea funcționării Unității 2, „deoarece fiecare zi de operare înseamnă un plus de energie pentru Sistemul Energetic Național”. Bolojan precizează că nivelul apei la Cernavodă „nu a mai scăzut”, dar situația rămâne dificilă.
Pe lanțul de combustibili, Bolojan afirmă că datele arată o îmbunătățire: rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% și este așteptată să revină la un regim normal până la finalul săptămânii. În acest context, el spune că „nu anticipăm probleme” privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori.
Pe termen scurt, Guvernul anunță accelerarea emiterii documentelor necesare pentru proiecte energetice aflate într-un stadiu avansat, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, astfel încât noi capacități de producție să poată fi puse în funcțiune mai rapid. În același timp, rămâne pe masă scenariul hotărârii de guvern pentru limitări temporare la mari consumatori, dacă presiunea din orele de vârf nu poate fi redusă prin economisire voluntară.
Recomandate
Guvernul exclude, deocamdată, scumpiri la energie și restricții pentru populație , în pofida stării de alertă energetică instituită pe fondul secetei și al scăderii debitelor Dunării , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de premierul interimar Ilie Bolojan vizează direct riscul de presiune pe facturi și pe serviciile publice de transport, într-un moment în care producția de energie este afectată de condițiile hidrologice. Într-un briefing de presă la Guvern, Bolojan a fost întrebat dacă românii ar putea plăti facturi mai mari la energie și dacă autoritățile iau în calcul reducerea intervalelor de circulație la metrou sau la tren. Premierul interimar a spus că, în acest moment, astfel de măsuri nu sunt avute în vedere. „Nu luăm în calcul alte măsuri, în afară de dialog, de tipul celor prezentate. Nu există o problemă legată de asigurarea energiei în România, nici pentru casnici, nici pentru spitale.” Ce înseamnă „stare de alertă energetică” și unde se mută presiunea Starea de alertă energetică a fost instituită în contextul secetei severe și al scăderii istorice a debitelor Dunării, evoluții care afectează producția de energie electrică. În locul unor restricții pentru populație, autoritățile urmăresc reducerea consumului prin dialog cu marii consumatori industriali și prin măsuri de echilibrare a Sistemului Energetic Național. În același cadru, Guvernul transmite că România are resurse suficiente pentru alimentarea consumatorilor casnici și a instituțiilor esențiale, precum spitalele, iar intervențiile avute în vedere rămân, cel puțin la acest nivel al comunicării publice, în zona de coordonare și gestionare a consumului, nu de limitare a accesului. [...]
Ford spune că oprirea temporară a producției din România ține de vacanța de vară, nu de criza de energie , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că mari consumatori precum Dacia și Ford au redus voluntar activitatea pentru economisirea electricității, potrivit Digi24 . Un purtător de cuvânt al Ford a declarat pentru DPA că oprirea producției este parte din vacanța de vară planificată și nu reprezintă un răspuns la deficitul de energie. Reprezentantul Ford Europa, de la sediul din Köln, a descris situația drept „o neînțelegere”. „Cert este că în prezent nu se desfăşoară nicio activitate de producţie datorită vacanţei de vară obişnuite, planificată cu mult timp înainte.” Ce a spus Guvernul și de ce contează pentru industrie Declarațiile Ford vin după ce Ilie Bolojan a vorbit despre o întâlnire de criză cu mari consumatori de energie și a susținut că producătorii auto, inclusiv Ford, suspendă producția în România în contextul crizei de electricitate. Potrivit premierului interimar, oprirea producției la Dacia și Ford „până pe 19 august” ar însemna „o economie de aproximativ 200 MW”, iar alte companii ar urma să ia decizii similare pentru reducerea voluntară a consumului, mai ales seara. În același timp, Ford indică faptul că oprirea este una sezonieră, similară vacanțelor de vară care au loc și la fabricile companiei din Germania, ceea ce schimbă semnificația economică a măsurii: dintr-un răspuns operațional la o criză energetică, într-o oprire programată care se suprapune peste perioada de tensiune din sistem. Context: criza de electricitate invocată de autorități România se confruntă cu „o criză acută de electricitate” pe fondul secetei și al valurilor de căldură, iar nivelul scăzut al Dunării a dus la închiderea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă din cauza lipsei apei de răcire; al doilea reactor riscă, de asemenea, să fie închis. În paralel, producția hidro este afectată de debitele scăzute ale râurilor, iar Guvernul a cerut industriei, autorităților locale și populației să economisească electricitate. În acest context, diferența dintre „oprire planificată” și „oprire voluntară pentru economisire” devine relevantă pentru modul în care piața înțelege disponibilitatea industriei de a reduce consumul și pentru credibilitatea mesajelor publice privind măsurile de gestionare a consumului în perioade de vârf. [...]
Detonarea stâncii de pe Brațul Bala arată cât de repede poate seceta să împingă regiunea spre restricții energetice și blocaje logistice , pe fondul scăderii accelerate a debitului Dunării, potrivit Știrile Pro TV , care citează presa bulgară. Operațiunea a vizat formațiunea stâncoasă de la Pârjoaia, în apropierea ramurii Bala a Dunării, notează site-ul bulgar Novinite.com. O primă încercare, făcută duminică, nu a distrus complet obstacolul, astfel că echipele militare au folosit o a doua încărcătură explozivă de 100 de kilograme și au demolat stânca, conform Novinite, citat de News.ro. Intervenția este prezentată ca măsură de urgență în contextul în care se preconizează că debitul Dunării la intrarea în România va coborî la aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă, aproape de minimul istoric din 1985. În acest cadru, autoritățile române au avertizat că Centrala Nucleară de la Cernavodă își poate continua activitatea normală doar încă patru-cinci zile, după care ar putea fi necesare restricții. Efecte în Bulgaria: navigație mai dificilă și transport întrerupt pe feribot În Bulgaria, Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Dunării a măsurat, în zona orașului Ruse, un nivel de minus 91 de centimetri față de „nivelul zero condițional”, cu o scădere de încă doi centimetri în 24 de ore și așteptări de noi scăderi. Pe partea de transport, Novinite relatează că: trei nave sunt blocate pe tronsonul bulgar al fluviului, însă în afara rutei principale de navigație și fără să blocheze traficul; au fost introduse restricții temporare în unele zone critice, pe fondul condițiilor de navigație mai dificile; legătura cu feribotul între Oriahovo și Bechet rămâne suspendată de aproape o lună, iar traficul de mărfuri și vehicule s-a oprit pe 10 iulie; călătorii sunt redirecționați prin Nikopol și Silistra, respectiv prin podurile de la Vidin și Ruse. Centralele nucleare: Cernavodă sub presiune, Kozlodui funcționează normal În timp ce România avertizează asupra unui orizont scurt de funcționare normală la Cernavodă în condițiile actuale, centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria „nu a fost afectată până în prezent” și funcționează normal, potrivit Ministerului Energiei de la Sofia. Explicația invocată este că sistemul de răcire este alimentat de o stație proprie de pe mal, într-o secțiune mai adâncă a fluviului, care ar asigura debit suficient chiar și la niveluri scăzute. Autoritățile bulgare spun că rămân în contact cu Serbia pentru a menține nivelurile apei în aval de centrală peste pragurile critice și estimează că, dacă scăderea continuă, nu se așteaptă la o reducere semnificativă a producției de energie electrică de la Kozlodui în următoarele trei săptămâni. Ce urmează: prognoze nefavorabile și discuții regionale pentru energie Novinite indică prognoze nefavorabile, cu vreme caniculară și lipsă de precipitații, care ar urma să ducă la scăderi suplimentare ale nivelului Dunării în regiune. În acest context, România a declarat o stare de alertă sporită în sectorul energetic pentru luna august și se pregătește pentru posibile penurii de energie electrică, inițiind discuții cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru furnizări suplimentare de energie electrică în timpul serii. [...]
Ilie Bolojan avertizează că repornirea centralelor pe cărbune intră în conflict cu angajamentele din PNRR , în condițiile în care România ar fi întârziat deja, ani la rând, în proiectele care trebuiau să înlocuiască această producție, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă de luni, premierul interimar a spus că România a semnat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un angajament de reducere a producției de energie pe bază de cărbune, în schimbul unor finanțări, urmând ca această capacitate să fie înlocuită cu alte forme de producție. Bolojan a susținut că, între 2021 și 2025, „nu s-a făcut mare lucru” pentru a duce la capăt aceste înlocuiri. Miza: risc de blocaj între securitatea energetică și condiționalitățile PNRR Declarațiile vin după ce PSD, prin Sorin Grindeanu , a anunțat că va depune în Parlament un proiect de lege care să interzică închiderea capacităților pe cărbune până când acestea nu sunt înlocuite cu altele. În paralel, Grindeanu a vorbit despre repornirea a două grupuri de la Turceni și Rovinari, ca răspuns la criza energetică. Bolojan a încadrat discuția în două planuri: unul politic și unul legat de angajamentele asumate de România. El a indicat întârzieri în proiecte din Craiova și Valea Jiului și a menționat întârzieri și în Constanța și Arad, fără a detalia stadiul exact al fiecărui proiect. Ce cere PSD și ce urmează Grindeanu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să meargă „urgent la Bruxelles” pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune, argumentând că România nu își permite să rămână „fără și mai mult curent”. În acest moment, din informațiile prezentate, disputa se mută pe două direcții: inițiativa legislativă anunțată de PSD și posibilitatea unei renegocieri la nivel european a calendarului de eliminare a cărbunelui, în raport cu obligațiile asumate prin PNRR. [...]
Consiliul Concurenței avertizează că scumpirile la pompă pot include și marje mai mari înainte de o nouă plafonare a adaosului comercial, iar instituția spune că va avea o concluzie abia în următoarele săptămâni, potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat că este „prea devreme” să fie stabilită cauza exactă a creșterilor accelerate din ultima săptămână, dar a indicat două scenarii: fie probleme regionale de aprovizionare, fie majorarea marjelor de profit de către operatori, în zilele rămase până la intrarea în vigoare a unei noi perioade de plafonare a adaosului comercial. „Nu am încă toate datele pentru a vă spune care dintre cele două scenarii este cel corect”, a spus Bogdan Chirițoiu. De ce contează: plafonarea revine, dar efectele din piață se văd cu întârziere Miza imediată este una de reglementare și de cost pentru consumatori: dacă o parte din scumpiri vine din creșterea marjelor, atunci perioada de dinaintea plafonării poate funcționa ca o „fereastră” în care prețurile sunt împinse în sus, iar corecțiile (dacă apar) se vor vedea abia după intrarea în vigoare a noilor reguli. În paralel, Ministerul Energiei a convocat o ședință cu reprezentanții marilor companii petroliere, pe fondul problemelor de aprovizionare semnalate în unele benzinării și al scumpirilor la pompă. În acest context, Digi24 notează că motorina standard a ajuns până la 10,83 lei/litru, motorina premium a depășit 11 lei/litru, iar benzina standard costă până la 9,57 lei/litru. Ce explicații ia în calcul Consiliul Concurenței Chirițoiu a spus că există două posibile cauze pentru scumpirile recente, în condițiile în care cotația petrolului ar fi coborât în jurul valorii de 84–85 de dolari pe baril: perturbări regionale de aprovizionare , inclusiv pe fondul problemelor legate de regiunea Mării Negre și de Kazahstan (România importă o parte importantă din petrolul rafinat din Kazahstan, potrivit declarațiilor sale); majorarea marjelor de profit înainte de plafonare , ipoteză pe care nu o exclude, tocmai pentru că „în câteva zile” ar urma să intre în vigoare noua plafonare a adaosului comercial. Ce urmează: concluzii „până la sfârșitul lunii” Consiliul Concurenței colectează date de la companiile petroliere și are, potrivit lui Chirițoiu, un sistem de raportare constantă în domeniul carburanților. Instituția estimează că îi vor trebui „câteva săptămâni” pentru a stabili care scenariu se confirmă, iar o „imagine” ar urma să existe până la sfârșitul lunii . În același timp, Consiliul se pregătește pentru aplicarea noii plafonări, după promulgarea legii adoptate de Parlament. Chirițoiu a mai spus că, în perioada în care plafonarea este în vigoare, autoritățile au instrumente legale pentru a sancționa depășirea adaosului comercial. [...]
Legea ANI riscă să ajungă la CCR după o serie de amendamente cu „țintă” , iar vicepremierul Tanczos Barna avertizează că procesul legislativ a fost deturnat într-un „concurs de mesaje politice”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: forma votată la Camera Deputaților introduce prevederi care pot produce efecte directe asupra unor demnitari și poate declanșa un nou conflict constituțional. Legea a fost adoptată luni de Camera Deputaților și se află pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului, cameră decizională. Tanczos Barna, senator UDMR, a declarat marți la RFI că nu poate accepta „legi pe persoane fizice” și a descris majoritatea care a susținut amendamentele drept „mai ciudată”. Ce s-a schimbat în forma votată și de ce contează În varianta adoptată de deputați, documentul se aplică retroactiv „în sensul că demnitarii declarați deja definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd mandatul”. Digi24 notează că este vorba despre un amendament PSD, susținut de AUR, care „l-ar putea viza direct” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , președinte USR. Un al doilea amendament, propus de AUR și votat de PSD, prevede că partenerii de viață ai demnitarilor trebuie să își declare și ei averea, situație în care „s-ar putea regăsi inclusiv” partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru. Votul și traseul în Parlament Legea a trecut cu 184 de voturi „pentru” (în principal AUR și PSD), 2 „împotrivă”, 16 abțineri, iar 68 de deputați au fost prezenți, dar nu au votat. Marți, proiectul este pe agenda Senatului. Poziția vicepremierului: „filtre” la Curtea Constituțională Tanczos Barna spune că dezbaterea a alunecat dinspre o legiferare „bine gândită” spre mesaje politice și că trebuie avute în vedere „prevederile constituționale și prevederile hotărârilor CCR”. „Este inadmisibil să facem legi pe persoane fizice, adică să facem amendamente cu țintă clară la o persoană.” Vicepremierul a indicat și un posibil pas următor: proiectul ar putea ajunge la Curtea Constituțională, care, în opinia sa, poate elimina elementele neconstituționale din actul normativ. [...]
