Știri
Știri din categoria Energie
România ar urma să atragă investiții de 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) în energie și gaze, după discuții purtate la Washington de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care vizează în principal finanțări pentru modernizarea capacităților nucleare și extinderea infrastructurii de transport al gazelor, potrivit Wall-Street.
Miza economică este accesul la finanțare externă pentru proiecte mari de infrastructură energetică, într-un moment în care autoritățile le leagă de „stabilitate”, reducerea dependențelor și costuri mai predictibile pentru consumatori.
Într-o postare pe Facebook, Bogdan Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu instituții și structuri precum Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank, State Department, DFC și MIGA/IFC, pentru a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte energetice considerate strategice.
Potrivit ministrului, rezultatele invocate includ:
În același context, ministrul susține că proiectul Cernavodă Unitățile 3 și 4 ar însemna aproximativ 19.000 de locuri de muncă și 33% energie nucleară în producția națională.
Ministrul mai spune că România a obținut derogarea OFAC (autorizație/exceptare acordată de autoritatea americană de control al sancțiunilor) pentru rafinăria Petrotel până la 29 octombrie 2026.
Conform informațiilor prezentate, Petrotel ar asigura 21% din producția națională, iar repornirea rafinăriei ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație.
Recomandate
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Revenirea la 100% a centralei nucleare Kozlodui reduce riscul de deficit de electricitate în Bulgaria , după ce nivelul scăzut al Dunării a forțat luna trecută limitarea producției, potrivit Antena 3 . Repornirea treptată a fost posibilă după ce fluviul a crescut cu 15 centimetri în zona orașului Ruse. Centrala de la Kozlodui, singura atomoelectrică a Bulgariei, are două reactoare operaționale (unitățile 5 și 6), fiecare cu o capacitate de 1.000 MW, ceea ce înseamnă un total de 2.000 MW. Conform informațiilor citate de Agerpres din EFE, unul dintre reactoare funcționează acum aproape de capacitatea de 1.000 MW, iar celălalt este la capacitate maximă. De ce contează: Kozlodui acoperă circa 30% din consumul Bulgariei Kozlodui furnizează aproximativ 30% din energia electrică a Bulgariei, astfel că orice reducere de putere are impact direct asupra echilibrului din sistem și asupra dependenței de importuri sau de alte surse de producție, mai scumpe sau mai volatile. Reducerea de putere a fost decisă pe 20 august, când scăderea debitului Dunării a forțat diminuarea cu aproximativ 12% a puterii primului reactor. Context regional: România are încă reactoare oprite la Cernavodă În același interval, România a oprit pe 13 august unitatea 2 de la Cernavodă , tot din cauza scăderii apelor Dunării, iar unitatea 1 fusese oprită încă de la finalul lunii iulie. Antena 3 notează că măsurile luate de autoritățile române, inclusiv scufundarea unor barje în zona brațului Bala pentru a crește debitul pe Dunărea Veche, nu au dat rezultate. Publicația precizează că, în acest moment, nu este clar când ar putea fi repornite cele două reactoare ale centralei românești . Ce a permis revenirea: creșterea nivelului Dunării la Ruse Creșterea cu 15 centimetri a nivelului Dunării în apropierea orașului Ruse a fost elementul care a permis revenirea centralei bulgare la funcționarea normală, după limitările impuse de nivelul scăzut al fluviului. Centrala Kozlodui a fost inaugurată în urmă cu 52 de ani și are șase reactoare de concepție sovietică; patru au fost închise între 2002 și 2006 la cererea Comisiei Europene, rămânând operaționale doar unitățile 5 și 6. [...]
Oprirea în siguranță a celor două reactoare de la Cernavodă scoate temporar din SEN circa 20% din producția de electricitate , iar autoritățile încearcă să refacă alimentarea cu apă pentru răcire pe fondul debitelor extrem de reduse ale Dunării, potrivit Economedia . Nuclearelectrica spune că ambele unități sunt în „stare sigură oprită” și că nu există „niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat”, în timp ce România se află în stare de alertă energetică, conform Mediafax, citat de publicație. Compania afirmă că va anunța deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național (SEN) în funcție de prognozele pentru perioada următoare și pe baza „datelor tehnice certe”. Ce s-a oprit și când Oprirea a fost făcută etapizat, pe măsură ce nivelul fluviului a coborât sub pragul necesar pentru asigurarea debitului de răcire a turbinelor: Unitatea 1 (700 MW) : deconectată inițial pe 28 iulie Unitatea 2 (700 MW) : oprită pe 13 august În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică , ceea ce face ca oprirea simultană a ambelor reactoare să aibă un impact direct asupra echilibrului de producție din SEN. De ce contează pentru sistem: seceta lovește și hidro de pe Dunăre Contextul este agravat de faptul că debitele scăzute au înjumătățit și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară, pe fondul stării de alertă energetică instituită de autorități de la 1 august . Ce măsuri ia Guvernul pentru a restabili alimentarea cu apă Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat măsuri de urgență pentru direcționarea apei către sistemele de răcire ale centralei, inclusiv: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, de către AFDJ Galați și Apele Române ; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); eliberarea de debite suplimentare din acumulările de pe râul Olt . Anterior, autoritățile au încercat menținerea în funcțiune a Unității 2 prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje pentru redirijarea debitului de apă, însă soluția a prelungit funcționarea reactorului doar cu câteva zile. Ce urmează Nuclearelectrica indică faptul că reconectarea celor două unități va depinde de evoluția prognozelor și de condițiile tehnice, urmând să comunice deciziile operaționale „transparent și responsabil”. În paralel, AFDJ Galați a prezentat etapele unui proiect tehnic care vizează creșterea nivelului apei pe brațul Bala, pentru deblocarea pe termen mai lung a alimentării centralei. [...]
Creșterea prognozată a debitului Dunării reduce presiunea pe răcirea de la Cernavodă, dar nu aduce repornirea imediată a reactoarelor , potrivit Antena 3 . Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul la intrarea în România va urca în următoarele zile de la 1.300 la 1.550 metri cubi pe secundă până pe 29 august, însă nivelul rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei nu se așteaptă la o repornire până la finalul lunii. În prezent, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3.900 mc/s). Conform prognozei pentru 22–29 august, valorile rămân neschimbate în primele trei zile, apoi cresc treptat până la 1.550 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în general stabile, cu o ușoară creștere în a doua parte a intervalului pe sectorul Gruia–Corabia. Măsuri de urgență: apă suplimentară din Olt și intervenții pe fluviu Pe fondul secetei, autoritățile au început să elibereze suplimentar apă din acumulările de pe Olt pentru a sprijini situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s, măsură inclusă în intervențiile de urgență aprobate pentru a crește cantitatea de apă disponibilă în zona centralei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei Sorin Elisei a confirmat, la Antena 3 CNN, că operațiunea a început deja în zona Izbiceni: „Din perspectiva Ministerului Energiei, ceea ce s-a trasat acolo, vizavi de Hidroelectrica, asigurăm în acest moment un debit suplimentar de 50 m³/s. Deja de pe acumulare, pe partea de Izbiceni de pe Olt, există o destocare, o uzinare de apă și asigurăm acest debit suplimentar.” În paralel, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări direct pe Dunăre pentru a direcționa mai eficient apa către priza centralei. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Apele Române continuă dragările, iar pe Dunărea Veche ar urma să fie construit un epiu (lucrare hidrotehnică de deviere a curentului) pentru a împinge o parte din apă spre Canalul Dunăre–Marea Neagră și, mai departe, către sistemele de răcire. La lucrări participă și specialiști ai MApN, inclusiv scafandri militari, iar DSU poate mobiliza pompe de mare capacitate, dacă nivelul apei o va impune. De ce nu se traduce imediat în repornirea reactoarelor Chiar și la 1.550 mc/s, Dunărea ar rămâne la mai puțin de jumătate din media lunii august, iar apa din amonte are nevoie de timp ca să ajungă la Cernavodă. Sorin Elisei a spus că autoritățile urmăresc și un debit mai mare venit din Germania, Austria și Ungaria, dar efectul se propagă în câteva zile. „Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat acesta. În plus, folosirea rezervelor din lacurile de acumulare trebuie calibrată: secretarul de stat Cristian Bușoi a avertizat că aceste rezerve nu pot fi consumate fără echilibru, deoarece ar putea fi necesare și în lunile următoare, inclusiv iarna, în condițiile în care nu există garanții privind refacerea stocurilor prin precipitații în toamnă. [...]
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
