Știri
Știri din categoria Energie

Ministerul Energiei spune că alimentarea cu electricitate rămâne asigurată în această săptămână, în pofida indisponibilizării reactorului 2 de la CNE Cernavodă, pe fondul funcționării „la capacitate maximă” a altor unități de producție și al menținerii importurilor în parametri normali, potrivit Ziarul Financiar.
Mesajul autorităților are o miză operațională imediată: reducerea riscului de dezechilibre în Sistemul Energetic Național într-o perioadă în care o capacitate majoră (reactorul 2) este scoasă din funcțiune, iar consumul și producția depind puternic de condițiile meteo.
Ministerul arată că, începând de luni, au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a dus la creșterea capacităților disponibile pentru producerea de energie electrică.
În același timp, producția pe bază de gaze naturale se menține la un nivel ridicat, iar condițiile meteorologice favorabile susțin o producție bună din surse fotovoltaice.
Potrivit informațiilor transmise, la o reuniune a Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica și ai Dispecerului Energetic Național, alături de reprezentanți ai principalilor producători și distribuitori de energie electrică și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Au fost invitați și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Institutului Național de Meteorologie.
În cadrul întâlnirii au fost analizate prognozele meteo pentru următoarele 10 zile, situația capacităților de producție și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Concluzia comunicată de minister este că, „cel puțin pentru această săptămână”, nu sunt anticipate probleme deosebite privind asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României.
Recomandate

Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat din nou de la SEN, la trei zile de la repornire, iar Nuclearelectrica anunță schimbări de management tehnic la nivelul centralei, potrivit Adevărul . Compania spune că oprirea a fost provocată de o defecțiune în „partea clasică” (nenucleară) a unității și că nu există impact asupra securității nucleare. Deconectarea Unității 1 a avut loc în seara zilei de 9 noiembrie 2026, iar incidentul a fost „gestionat conform procedurilor de operare aflate în vigoare”, conform raportării transmise pieței de capital. Nuclearelectrica afirmă că echipele tehnice lucrează la remedierea problemei și la repornirea reactorului „în cel mai scurt timp”. Ce spune Ministerul Energiei despre incident Ministerul Energiei a transmis că monitorizează permanent situația de la CNE Cernavodă și că defecțiunea nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. În comunicarea citată, ministerul precizează că deconectarea a fost cauzată de o problemă în partea clasică a unității și că procedurile de repunere în funcțiune și reconectare la Sistemul Energetic Național vor continua „în perioada imediat următoare”, cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. „Defecțiunea de la Reactorul 1 al CNE Cernavodă nu afectează securitatea nucleară.” Schimbare la vârful tehnic al centralei, de la 1 decembrie Pe lângă intervenția tehnică, Nuclearelectrica anunță măsuri la nivel managerial, vizând zona responsabilă de „disponibilitatea echipamentelor necesare operării” Unității 1. Compania precizează că, începând cu 01.12.2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit, iar „cauza de profunzime” a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. În paralel, specialiștii centralei desfășoară lucrări atât pentru Unitatea 1, cât și pentru Unitatea 2, cu obiectivul reconectării la SEN „în cel mai scurt timp”. Nuclearelectrica mai arată că va informa investitorii și publicul cu privire la orice evoluție relevantă, în linie cu obligațiile unei companii listate la Bursa de Valori București . [...]

Majorarea cu 6,5% a salariilor la Transgaz și Transelectrica ridică o problemă de transparență și de control al cheltuielilor în companiile energetice de stat, în condițiile în care decizia ar fi fost aprobată fără anunț public și fără detalii despre impactul bugetar, potrivit Euronews . Măsura ar fi fost adoptată în ședința de Guvern din 20 noiembrie, însă proiectul nu a figurat pe ordinea de zi publicată înaintea reuniunii. Informația despre adoptare a fost relatată de Digi24, care citează surse guvernamentale. Potrivit acelorași surse, majorarea s-ar aplica angajaților celor două companii, nu și membrilor conducerii, care au contracte de mandat distincte. Solicitarea de creștere a salariilor ar fi fost făcută încă de la începutul anului. Decizie trecută la „confidențial”, fără explicații publice Documentul prin care ar fi fost aprobată majorarea a fost inclus în registrul confidențial al Guvernului. Până la acest moment, Executivul nu a prezentat public: fundamentarea deciziei; data de la care ar urma să se aplice noile salarii; impactul financiar total. Ce nivel au salariile medii în cele două companii Majorarea vine într-un context în care câștigurile medii lunare sunt deja peste 15.000 de lei. Potrivit datelor publicate de Economedia și citate de Digi24, câștigul salarial mediu este: la Transgaz : aproximativ 15.600 de lei ; la Transelectrica : 17.200 de lei . Transgaz este operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, iar Transelectrica administrează rețeaua națională de transport al energiei electrice. Context: posturi suplimentare și bugete de salarii mai mari, aprobate anterior Creșterea de 6,5% ar veni după alte decizii de extindere a personalului și de majorare a cheltuielilor salariale, aprobate separat. În cazul Transgaz , Guvernul a aprobat în vara acestui an suplimentarea schemei de personal cu 148 de posturi , iar cheltuielile salariale au fost majorate cu 9,548 milioane de lei . La Transelectrica , schema de personal a fost suplimentată cu 124 de posturi , iar cheltuielile salariale au crescut cu 12,278 milioane de lei . Cum este justificată solicitarea, potrivit conducerii Transgaz Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat pentru Gândul că societatea a cerut indexarea salariilor angajaților cu rata inflației, în baza prevederilor Contractului Colectiv de Muncă. Potrivit acestuia, demersul a fost inițiat la sfârșitul lunii februarie, iar majorarea nu ar urma să îi vizeze pe directorii generali, directorii financiari sau membrii consiliilor de administrație. Precedent în 2026: Romgaz Nu este prima majorare de 6,5% aprobată în acest an pentru o companie energetică de stat. În luna mai, o creștere identică a fost aprobată pentru personalul Romgaz, iar măsura a fost încadrată inițial ca document confidențial, înainte ca Guvernul să ofere ulterior explicații publice. [...]

Ministerul Energiei discută o supraimpozitare temporară a producătorilor de electricitate , ca instrument de temperare a prețurilor și de sprijin pentru consumatorii noncasnici, potrivit Profit . Măsura ar urma să fie aplicată pe o perioadă „foarte, foarte scurtă”, cel mult până la 1 aprilie, în contextul „prețurilor foarte mari” din prezent. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , a spus că ministerul are în discuție „mai multe scheme”, după ce a luat în calcul o evoluție a pieței până în 2030, iar propunerile ar fi etapizate pe perioade diferite, exclusiv cu măsuri la nivelul Ministerului Energiei. „Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față.” Ce ar însemna, la nivel de reglementare Din informațiile prezentate, schema discutată ar viza toți producătorii de energie electrică, indiferent de tehnologie , ceea ce ar extinde aria de aplicare la întregul sector de producție, nu doar la anumite tipuri de centrale. Publicația notează că discuția este legată de obiectivul de a limita escaladarea prețurilor și de a susține consumatorii noncasnici, însă articolul nu oferă detalii despre nivelul suprataxei, praguri, bază de calcul sau mecanismul concret de redistribuire a eventualelor venituri. Ce urmează În acest stadiu, Ministerul Energiei se află la nivel de discuții privind schema și calendarul, iar singura limită temporală indicată explicit este aplicarea „cel mult până la 1 aprilie”. Orice evaluare a impactului financiar asupra producătorilor sau a efectului direct în facturile clienților noncasnici rămâne, deocamdată, imposibilă pe baza informațiilor disponibile. [...]

Revenirea Unității 1 la Cernavodă readuce aproape 1.000 MW în Sistemul Energetic Național , ceea ce înseamnă că centrala nucleară operează din nou cu ambele reactoare, potrivit Mediafax . Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic Național în primele ore de sâmbătă. Conform datelor Transelectrica citate de publicație, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00, iar în cursul dimineții centrala livra aproape 1.000 MW. Impact operațional: producția nucleară revine după o perioadă dificilă Repunerea ambelor unități în funcțiune încheie, potrivit informațiilor prezentate, o perioadă de peste trei luni și jumătate în care România nu a mai avut energie nucleară în sistem, pe fondul opririlor succesive ale celor două unități. Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național miercuri, iar joi a ajuns la puterea nominală de 700 MW. Ce a dus la opriri și ce schimbări au fost anunțate Unitatea 1 fusese oprită neplanificat la începutul acestei săptămâni, la trei zile după o reconectare anterioară, din cauza unei defecțiuni identificate la partea nenucleară a instalației, mai notează Mediafax. În urma acestei defecțiuni, directorul Nuclearelectrica a anunțat schimbări în managementul tehnic al centralei, inclusiv înlocuirea directorului tehnic începând cu 1 decembrie 2026. Oprirea inițială a Reactorului 1 a avut loc pe 28 iulie, pe fondul secetei și al nivelului scăzut al Dunării , care nu permitea asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită la rândul ei pe 13 august. [...]

Oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă a scos din sistem circa 600 MW și a împins România spre importuri mai scumpe , cu efecte în prețul energiei, în timp ce autoritățile verifică inclusiv o posibilă eroare de mentenanță, potrivit Digi24 . Unitatea 1 s-a decuplat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că problema a fost localizată la un ejector – echipament care asigură vidul necesar funcționării condensatorului turbinei – iar în paralel se analizează dacă a existat și o neglijență umană în procesul de mentenanță. „Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță.” Impact în sistem: 600 MW lipsă, acoperiți inclusiv din import Potrivit oficialului, oprirea Unității 1 a însemnat că Dispeceratul Energetic Național a rămas fără aproximativ 600 MW pe care îi avea în calcul pentru acoperirea consumului. Energia neprodusă la Cernavodă a fost înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar fi contribuit la dezechilibre și la creșterea prețului energiei electrice. În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, conform aceleiași surse. Ce urmează: repornirea Unității 2 și intervenții la Unitatea 1 Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 ar urma să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală în 24–48 de ore de la începerea manevrelor. În paralel, echipele continuă lucrările de remediere la Unitatea 1, iar oficialul și-a exprimat speranța că ambele unități vor reveni în funcțiune în cel mult 48 de ore, urmând să furnizeze împreună 1.300–1.350 MW. Totuși, Digi24 notează că această estimare este mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica : compania a indicat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, articolul citat este trunchiat și nu include integral intervalul comunicat de companie, astfel că termenul exact nu poate fi redat din textul disponibil. [...]

Revenirea Unității 2 la Cernavodă readuce centrala la capacitate, după o perioadă în care sistemul a compensat lipsa energiei nucleare din alte surse , iar intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie, potrivit Newsweek . Ministerul Energiei a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, că au început procedurile de repornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, oprită în august din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care nu mai permitea asigurarea cantităților necesare de apă pentru răcire. „Luni, 9 noiembrie 2026, la ora 00:42, a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie 2026.” Repornirea Unității 2 vine după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în urma unei opriri de peste trei luni. În perioada de vârf a problemei, centrala a încetat complet să mai producă energie electrică: Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august, pe fondul secetei severe și al debitului scăzut al Dunării. De ce contează pentru sistemul energetic Reluarea funcționării ambelor reactoare înseamnă revenirea centralei de la Cernavodă la „întreaga capacitate disponibilă” pentru producția națională de energie electrică. În intervalul în care cele două unități au fost oprite, sistemul energetic a fost nevoit să compenseze lipsa producției nucleare prin alte surse. Condiția-cheie: nivelul Dunării și răcirea instalațiilor Sâmbătă, 7 noiembrie, directorul centralei, Romeo Urjan, declara că nivelul Dunării ajunsese la 2,08 metri în zona centralei, suficient pentru funcționarea Unității 1, dar pentru repornirea celui de-al doilea reactor erau necesare condiții suplimentare. Potrivit explicațiilor sale, funcționarea primului reactor influențează nivelul apei din bazinul de răcire, deoarece pompele utilizate consumă volume importante de apă, iar nivelul Dunării ar fi trebuit să mai crească cu aproximativ 10–15 centimetri pentru a permite pornirea Unității 2. Ministerul Energiei a confirmat ulterior începerea procedurilor, cu estimarea că Unitatea 2 va intra în funcțiune marți, dacă operațiunile decurg conform planului. Informațiile privind „ultima etapă” a revenirii centralei la producție sunt atribuite de Newsweek publicației News.ro , care este citată în material. [...]