Știri
Știri din categoria Energie
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara, ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet.
La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica.
Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună.
Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului.
Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor.
Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei).
În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată.
Recomandate
Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă devine probabilă până la final de august , după ce debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 233 cm, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru Sistemul Energetic Național: reducerea treptată a puterii și scoaterea din funcțiune a unui reactor de peste 700 MW, în plină secetă hidrologică. Datele din programul Transelectrica indică faptul că reducerea puterii Unității 2 va începe joi, 13 august, la ora 8:00, și se va face treptat timp de trei ore, înainte de desincronizarea de la rețea. Cum se reduce puterea și când se deconectează reactorul Conform graficului publicat de Transelectrica, scăderea puterii active este planificată în trei pași: 08:00–09:00: de la 678 MW la 420 MW 09:00–10:00: de la 420 MW la 200 MW 10:00–11:00: de la 200 MW la 50 MW La ora 11:00 este programată desincronizarea Unității 2 de la Sistemul Energetic Național. În tabelul Transelectrica pentru grupuri energetice de peste 100 MW, reactorul 2 apare ca fiind oprit din 13 august, ora 11:00, până în 30 august, ora 23:59 . Unitatea 2 are putere instalată de 706,5 MW , iar „puterea maximă disponibilă netă” menționată în document este de 650 MW . De ce contează: seceta limitează răcirea și forțează opriri planificate Oprirea este legată de seceta hidrologică severă , care a redus debitul și nivelul Dunării sub valorile necesare pentru alimentarea cu apă tehnologică folosită la sistemele de răcire. În ziua de miercuri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 233 cm , cu 4 cm mai mică decât în ziua precedentă. La intrarea în România, debitul Dunării a coborât marți la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă , nivel descris ca nou minim istoric . Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că oprirea controlată este menită să evite stres suplimentar asupra centralei și asupra Sistemului Energetic Național și a precizat că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară. „Nu vorbim de probleme de securitate nucleară, nu suntem în avarie, nu suntem în urgență. Pur și simplu oprim pentru că funcționarea la parametri nominali, producere 700 MW, nu mai este posibilă cu acest debit de răcire.” Acesta a mai spus că repornirea, atunci când nivelul Dunării o permite, este o procedură standard și durează între 24 și 48 de ore . Context: Unitatea 1 a fost deja oprită, iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră Seceta a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 , iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte de livrare, motivând că debitul și nivelul fluviului au coborât sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară cu apă tehnologică și de răcire. [...]
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă : creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica . Conform licențelor ANRE , puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august , arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale. De ce contează: 20.000 MW instalați nu înseamnă 20.000 MW disponibili Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare). Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW , rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei. Fotovoltaicul, principalul motor al creșterii din ultima lună Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic: puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a depășit 4.000 MW , ajungând la 4.163 MW la 1 august; la 1 iulie erau 3.840 MW , ceea ce înseamnă +323 MW licențiați într-o singură lună; la parcurile dispecerizabile se adaugă capacitatea prosumatorilor, estimată la aproximativ 3.900 MW ; în total, România are circa 8.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri + prosumatori). Eolian în creștere, cărbune în retragere; gaze în așteptarea proiectelor mari În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW ), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut , care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor. Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri , cu o putere licențiată de 1.600 MW . În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW , iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an. În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România . [...]
Ministerul Energiei spune că alimentarea cu electricitate rămâne asigurată în această săptămână , în pofida indisponibilizării reactorului 2 de la CNE Cernavodă , pe fondul funcționării „la capacitate maximă” a altor unități de producție și al menținerii importurilor în parametri normali, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul autorităților are o miză operațională imediată: reducerea riscului de dezechilibre în Sistemul Energetic Național într-o perioadă în care o capacitate majoră (reactorul 2) este scoasă din funcțiune, iar consumul și producția depind puternic de condițiile meteo. Ce măsuri și resurse sunt folosite pentru compensare Ministerul arată că, începând de luni, au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a dus la creșterea capacităților disponibile pentru producerea de energie electrică. În același timp, producția pe bază de gaze naturale se menține la un nivel ridicat, iar condițiile meteorologice favorabile susțin o producție bună din surse fotovoltaice. Evaluarea pe termen scurt și cine a participat la decizie Potrivit informațiilor transmise, la o reuniune a Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica și ai Dispecerului Energetic Național, alături de reprezentanți ai principalilor producători și distribuitori de energie electrică și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Au fost invitați și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Institutului Național de Meteorologie. În cadrul întâlnirii au fost analizate prognozele meteo pentru următoarele 10 zile, situația capacităților de producție și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Concluzia comunicată de minister este că, „cel puțin pentru această săptămână”, nu sunt anticipate probleme deosebite privind asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României. [...]
La prânz, fotovoltaicele au acoperit peste 82% din consumul din rețea , un vârf care arată cât de mult s-a schimbat mixul de producție în România și cât de dependent rămâne sistemul de importuri în orele de seară, potrivit Economica . La ora 12.00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică din rețea era de 2.984 MW. Rezultatul: fotovoltaicele au asigurat peste 82% din consumul național (din rețea) la acel moment. Capacitatea instalată în fotovoltaic în România este de peste 4.000 MW. În același interval, România exporta „masiv” energie electrică, la o putere de peste 1.800 MW, chiar și cu celelalte surse de generare „mai coborâte”, notează publicația. De ce contează: vârf la prânz, vulnerabilitate seara Economica precizează că nu a inclus în calcul prosumatorii (consumatori care produc energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), care au și ei o capacitate instalată de 4.000 MW. În orele însorite, aceștia consumă din producția proprie, ceea ce reduce consumul din rețea și poate amplifica ponderea fotovoltaicelor în consumul „văzut” de sistem. Spre seară, sistemul poate trece din nou pe import Situația „se va schimba spre seară”, avertizează sursa. România nu beneficiază în prezent de energie nucleară, deoarece cele două reactoare sunt oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă și un aport redus al energiei hidro. În vârful de consum de seară, când nu mai este soare, sistemul „trece aproape mereu pe import”, în condițiile în care centralele pe gaze, cele pe cărbune și capacitatea actuală de stocare în baterii nu pot acoperi integral consumul din orele de vârf. Publicația estimează că „cel mai probabil” așa se va întâmpla și azi, chiar dacă este week-end și consumul este mai mic. Pentru context suplimentar, Economica trimite la analiza: „Cifre mai bune în energie înainte de problemele de acum: La șase luni, au crescut exporturile și producția de electricitate, deficitul este mult mai mic” . [...]
NEPI Rockcastle începe să reducă vârfurile de consum din mall-uri prin reglaje la climatizare , într-un moment în care sistemul energetic românesc este sub presiune, potrivit Economedia . Primele măsuri au fost aplicate la Promenada București și Mega Mall, unde funcționarea instalațiilor de climatizare a fost ajustată în funcție de disponibilitatea energiei pe parcursul zilei. Compania spune că urmărește o utilizare mai echilibrată a energiei și reducerea consumului în intervalele de vârf, fără să afecteze confortul clienților. Temperaturile din interior sunt monitorizate permanent, iar intervențiile sunt adaptate fiecărei proprietăți. Efectul operațional: minus 4 MW pe zi la Mega Mall, prin mutarea consumului spre orele cu solar La Mega Mall, optimizarea consumului ar fi redus solicitarea rețelei cu aproximativ 4 MW pe zi, prin corelarea consumului cu intervalele în care producția de energie solară este mai ridicată. „NEPI Rockcastle implementează, în centrele comerciale din portofoliul local, măsuri de optimizare a consumului de energie, adaptate fiecărei proprietăți”, transmite compania. De ce contează: stres în sistem, importuri și limitări pe producția internă Măsurile de reducere sau decalare a consumului în orele de vârf sunt prezentate ca relevante în contextul unei perioade de stres pentru sistemul energetic, pe fondul temperaturilor ridicate, al consumului crescut pentru climatizare și al producției hidro afectate de nivelul foarte scăzut al Dunării. În acest cadru, reducerea consumului în anumite intervale poate diminua presiunea asupra rețelei, mai ales atunci când diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri. Extindere și legătura cu investițiile în energie regenerabilă NEPI Rockcastle spune că va extinde măsurile în funcție de profilul de consum al fiecărei proprietăți, de capacitatea sistemelor tehnice și de disponibilitatea energiei regenerabile. Inițiativa este susținută și de investițiile în infrastructură proprie de energie regenerabilă, inclusiv instalarea de panouri fotovoltaice la centrele comerciale. Într-un interviu anterior pentru Economedia, compania a descris și primul parc fotovoltaic amenajat lângă Chișineu-Criș (județul Arad), o investiție de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei), cu alte două proiecte planificate în județul Prahova, destinate consumului propriu al mall-urilor. NEPI Rockcastle are un portofoliu de aproximativ 8,2 miliarde de euro (aprox. 41 miliarde lei), cu 60 de proprietăți în opt țări din Europa Centrală și de Est, România și Polonia fiind cele mai mari piețe ale grupului. [...]
Nuclearelectrica își acoperă juridic întârzierile la livrări după oprirea Unității 1 , invocând forța majoră pe fondul secetei severe de pe Dunăre, situație care poate pune presiune pe contractele din piața de energie și pe echilibrul Sistemului Energetic Național. Informațiile apar în HotNews , pe baza raportării companiei către Bursa de Valori București . Nuclearelectrica a anunțat că a primit de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA) avize de „existență a cazului de forță majoră” pentru contractele de livrare a energiei electrice. Avizele au fost emise la solicitarea companiei și au la bază seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a coborât debitul și nivelul fluviului sub valorile necesare pentru alimentarea, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a centralei de la Cernavodă. Ce schimbă forța majoră în relația cu partenerii comerciali Forța majoră este mecanismul juridic prin care o companie poate arăta că neexecutarea unor obligații contractuale nu îi este imputabilă, fiind cauzată de un eveniment extraordinar, extern și imprevizibil. În acest caz, Nuclearelectrica spune că nu își mai poate îndeplini integral, din producția proprie, obligațiile asumate prin anumite contracte de energie electrică, începând cu 27 iulie 2026 și pe perioada în care persistă efectele evenimentului. Compania precizează, totodată, că declararea forței majore nu o exonerează automat de orice obligație, ci oferă baza legală pentru invocarea evenimentului în condițiile prevăzute de contracte. Nuclearelectrica afirmă că va transmite partenerilor o estimare privind durata perioadei în care nu își poate îndeplini obligațiile, „în măsura în care această estimare va fi disponibilă”, subliniind caracterul dinamic al situației hidrologice. Impact operațional: Unitatea 1 este oprită, Unitatea 2 poate urma Situația de pe Dunăre a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă, din 28 iulie. Nuclearelectrica avertizează că există posibilitatea opririi controlate și a Unității 2, compania indicând dimineața zilei de 13 august 2026 ca moment posibil, în funcție de prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), de evoluția nivelului Dunării și de parametrii de operare ai centralei. O eventuală oprire a Unității 2 ar avea „o importanță majoră” pentru sistemul energetic, deoarece cele două reactoare de la Cernavodă sunt principala sursă de producție în bandă (producție constantă), cu o putere instalată cumulată de circa 1.400 MW. Dacă și Unitatea 2 ar fi scoasă din funcțiune, întreaga capacitate nucleară de la Cernavodă ar deveni temporar indisponibilă. De ce contează pentru piață: contracte mari și rolul centralei în consum Printre cei mai mari clienți ai Nuclearelectrica se află Electrica Furnizare, descrisă ca unul dintre liderii pieței de furnizare către consumatori. Potrivit raportărilor de pe Bursa de Valori București, Electrica Furnizare are zeci de contracte încheiate în ultimul an, iar valoarea tranzacțiilor depășește 700 milioane de lei; ultimele contracte menționate au fost încheiate pe 28 iulie. Contracte mari sunt indicate și cu Engie Romania, cu tranzacții care depășesc, de asemenea, 700 milioane de lei pentru vânzări de energie în 2026 și 2027, precum și cu Societatea Energy Distribution Services S.R.L., descrisă ca unul dintre cei mai mari traderi și furnizori din România. În context, centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din necesarul de consum național, iar România a mai trecut în 2026 printr-o perioadă fără ambele unități: în luna mai, cele două reactoare au fost simultan indisponibile timp de 20 de zile, după deconectarea automată a Unității 2 (defecțiune la un separator electric) și intrarea Unității 1 în oprirea planificată. Context tehnic: legătura dintre Dunăre și funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa Dunării în sistemul de răcire. Scăderea debitului și a nivelului fluviului poate afecta condițiile în care apa este prelevată și utilizată, iar miza este menținerea parametrilor tehnici și de securitate necesari răcirii instalațiilor, nu „lipsa apei” pentru consumul reactorului. În condiții hidrologice extreme, operatorul poate reduce puterea sau opri controlat reactorul pentru a păstra funcționarea în limitele de securitate. [...]
