Știri
Știri din categoria Energie
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă: creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica.
Conform licențelor ANRE, puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august, arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale.
Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare).
Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW, rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei.
Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic:
În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut, care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor.
Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri, cu o putere licențiată de 1.600 MW. În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW, iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an.
În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România.
Recomandate
Capacitatea de stocare în baterii din România a ajuns la aproape 2.000 MWh , într-un ritm de creștere accelerat care începe să conteze operațional pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit unei analize Economica , pe fondul aprobării de noi capacități de producție și stocare și al unei presiuni crescute asupra producției clasice. Datele Transelectrica , valabile la 1 august, indică 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate în instalații de stocare a energiei electrice. Deși nivelul rămâne redus raportat la nevoile rețelei și la ce există în Bulgaria, dinamica este relevantă: în aproximativ patru luni, capacitatea ar fi crescut cu circa 900 MWh, de la 1.100 MWh la final de aprilie. Ce înseamnă creșterea rapidă a bateriilor pentru funcționarea sistemului Miza este una operațională: bateriile pot reduce tensiunile din sistem în perioadele în care producția tradițională este afectată, iar consumul are vârfuri greu de acoperit. Analiza notează că aceste evoluții vin „în aceste momente dificile” pentru sistem, în contextul debitului mic al Dunării , care a afectat producția de energie hidro și nucleară . În paralel, România are deja o capacitate solară „semnificativă”, de peste 3.000 MW dispecerizabili (capacitate care poate fi controlată de operator), ceea ce permite încărcarea bateriilor la prânz și descărcarea lor seara, în vârful de consum. Proiecte recente care au împins capacitatea în sus Printre unitățile intrate în operare, Economica menționează: prima baterie a Hidroelectrica de lângă parcul eolian Crucea, de 72 MWh (detalii în e-nergia.ro ); o instalație de stocare de 160 MWh la Izvoarele (Giurgiu), lângă un parc fotovoltaic, realizată de austriecii de la LSG (context în Economica ). Pentru comparația cu pragul anterior, analiza trimite și la un material care consemna depășirea nivelului de 1.000 MWh (link: e-nergia.ro ). Context de reglementare: ANRE schimbă și reguli în sectorul gazelor În aceeași ședință, ANRE a aprobat și un ordin care introduce reguli noi privind accesul la conductele de alimentare din amonte a gazelor naturale. Conform prevederilor, costurile de operare și exploatare ale racordurilor nu vor mai fi percepute printr-un tarif distinct în contractul de racordare, ci vor fi incluse în tariful aferent contractului de acces la conducta de alimentare din amonte. „Prin deciziile adoptate, ANRE sprijină dezvoltarea noilor capacităţi de producţie din surse regenerabile şi de stocare, precum şi aplicarea unor reguli mai clare şi unitare în sectorul gazelor naturale”, susţin oficialii ANRE. [...]
Guvernul a creat cadrul legal pentru limitarea consumului industrial de energie în orele de vârf , o măsură de ultimă instanță pe care Transelectrica ar putea-o aplica doar în situații de deficit în Sistemul Electroenergetic Național, potrivit HotNews . Restricțiile ar viza exclusiv marii consumatori industriali, nu și populația. Decizia permite Dispecerului Energetic Național (structură din Transelectrica care echilibrează producția și consumul în timp real) să intervină gradual, numai dacă „evoluția sistemului energetic o va impune”. Intervalul indicat pentru eventualele limitări este 19:00–23:00, când se poate înregistra deficit de energie. Ce poate face Transelectrica, în ordinea priorității Măsurile prevăzute de hotărârea de guvern ar putea fi aplicate în această succesiune: creșterea rezervelor tehnologice din unități de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, între 19:00 și 23:00, conform unui normativ care include doar operatori economici mari consumatori. De ce contează: impact operațional pentru industrie, nu pentru consumatorii casnici Executivul precizează că hotărârea „nu determină automat reducerea consumului” și nu obligă Transelectrica să impună restricții. Aplicarea efectivă ar depinde de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesarul real de echilibrare, iar limitările ar putea viza doar anumite tranșe de consumatori, pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii vizați ar urma să fie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu detalii despre momentul începerii, intervalul de aplicare și tranșa sau tranșele activate. Cine este exceptat Măsura nu se aplică consumatorilor casnici și rezidențiali, care sunt exceptați atât de normativul de limitare a consumului, cât și de normativul de deconectări manuale. În plus, sunt protejate categoriile de consumatori a căror întrerupere ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța persoanelor ori ar putea produce consecințe grave asupra unor procese tehnologice critice (de exemplu spitale, servicii de urgență, anumite instalații industriale critice, sisteme de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale), în condițiile reglementărilor aplicabile. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
Amendamentul care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor alternative riscă să complice finanțarea din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, potrivit Digi24 . Proiectul a trecut cu 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu au votat. Legea introduce, între altele, regula că nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca alte surse alternative de energie să fie puse în funcțiune. Amendamentul a fost susținut în Parlament de PSD și AUR, pe fondul unei dezbateri în care miza a fost legată explicit de riscul de penalități și blocaje în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: un jalon PNRR deja „închis” și riscul de reversibilitate Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea legislației poate atrage penalități în cadrul PNRR, în condițiile în care România și-a asumat închiderea etapizată a centralelor pe cărbune până în 2032, iar jalonul aferent a fost considerat îndeplinit, cu fonduri deja încasate prin Cererea de plată nr. 2. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că adoptarea amendamentului poate obliga România să restituie Comisiei Europene banii primiți pentru îndeplinirea jalonului și poate afecta depunerea următoarelor cereri de plată (5 și 6). În intervenția din Parlament, el a spus că nu există „niciun risc iminent” de închidere a vreunei centrale pe cărbune și că Guvernul discută deja cu Comisia Europeană menținerea capacităților pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaz. „Am în fața mea documentele tehnice primite de la Comisia Europeană, care spun foarte clar că există un risc de reversibilitate și confirmă atât aplicarea unei penalități, cât și blocarea cererilor de plată 5 și 6.” (Dragoș Pîslaru) Ce susțin partidele: securitate energetică vs. „blocarea PNRR” PSD a argumentat că măsura este necesară în contextul crizei energetice regionale, al capacității limitate de import și al problemelor de producție din regiune. Deputatul PSD Ilie Toma a invocat și dificultatea repornirii unor capacități dacă sunt oprite mai multe luni. AUR, prin liderul George Simion, a susținut amendamentul pe ideea că „nu închidem nimic (…) până nu punem ceva în loc”. De cealaltă parte, PNL și USR au criticat amendamentele susținute de PSD și AUR. Deputatul PNL Ionel Ovidiu Bogdan a afirmat că nu există o decizie guvernamentală privind închiderea centralelor pe cărbune, iar deputatul USR Bogdan-Ionel Rodeanu a acuzat că amendamentul face proiectul „nefuncțional” și pune în pericol fondurile din PNRR. Alte obligații incluse: contoare individuale până la final de 2030 și reguli pentru biomasă Textul adoptat include și măsuri care vizează sectorul de încălzire și răcire, cu accent pe reducerea emisiilor: instalarea de contoare individuale pentru încălzire și apă caldă în blocurile racordate la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, până la sfârșitul anului 2030 ; obligația ca biomasa forestieră comercializată în scopuri energetice să provină exclusiv din surse sustenabile , plus programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire, derulate de autoritățile locale împreună cu cele centrale. Context procedural Proiectul a fost adoptat de Senat pe 4 august, apoi a revenit la Camera Deputaților pentru o nouă dezbatere, în baza articolului 75 alin. (4) și (5) din Constituție, iar Camera a dat votul final. Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică au adoptat raportul final de admitere. [...]
Legea 160/2026 schimbă decontarea prosumatorilor și mută presiunea pe ANRE , prin trecerea la facturare lunară a energiei livrate în rețea și prin extinderea unor drepturi și facilități către instalații mai mari, potrivit Adevărul . Noile reguli se aplică unui segment de peste 320.000 de prosumatori, însă o parte dintre prevederi depind de actualizarea metodologiilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) . La 31 martie 2026, România avea 322.001 prosumatori (289.476 persoane fizice și 32.525 persoane juridice), cu o putere instalată cumulată de 3.703 MW, iar 91.216 aveau și sisteme de stocare, conform datelor ANRE citate în articol. Schimbarea-cheie: decontare lunară, fără „credit” pe 24 de luni Cea mai importantă modificare este înlocuirea mecanismului de reportare a surplusului pe o perioadă de până la 24 de luni cu un sistem de facturare și decontare lunară. Practic, în fiecare lună se calculează energia produsă, consumată și livrată în rețea, fără acumularea unor cantități de energie „în cont” pentru perioade viitoare. Extinderea utilizărilor: surplusul poate acoperi și gaze și alte locuri de consum Legea creează cadrul pentru ca valoarea surplusului de energie livrat în rețea să poată fi folosită și la plata facturilor la gaze naturale, nu doar la compensarea consumului de electricitate. Aplicarea efectivă depinde însă de regulile pe care ANRE urmează să le stabilească. În plus, prosumatorii pot utiliza surplusul și pentru alte locuri de consum aflate în proprietatea aceluiași titular (de exemplu, un alt imobil), în condițiile ce vor fi detaliate prin legislația secundară. Praguri mai mari și birocrație redusă pentru instalații de până la 900 kW Noua lege ridică limitele de putere pentru anumite facilități: compensarea cantitativă poate fi solicitată pentru instalații de până la 400 kW (de la 200 kW anterior); exceptarea de la plata dezechilibrelor din rețea se extinde până la 900 kW; plafonul până la care nu există obligația de a emite facturi pentru energia livrată în rețea crește de la 27 kW la 900 kW. Pentru persoanele juridice și instituțiile publice cu instalații între 200 kW și 400 kW, este introdus un mecanism de regularizare financiară între energia consumată și cea livrată în rețea, calculat în funcție de prețul mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) . Ce urmează: regulile de aplicare, la ANRE Deși Legea nr. 160/2026 a intrat în vigoare la 26 iulie 2026, articolul notează că unele prevederi vor deveni aplicabile doar după ce ANRE modifică metodologia și stabilește procedurile concrete privind compensarea, regularizarea financiară și modul de implementare de către furnizori. În practică, ritmul și forma acestor norme vor determina cât de repede se vor vedea efectele în facturile prosumatorilor. [...]
PPC își accelerează expansiunea regională prin preluarea unor platforme de dezvoltare cu peste 2 GW în lucru potrivit Ziarul Financiar , care notează că grupul elen a semnat un acord strategic cu compania germană ABO Energy pentru achiziția filialelor din Polonia și Ungaria, împreună cu un portofoliu de proiecte din surse regenerabile (RES) de peste 2 GW. Tranzacția vizează ABO Energy Polska z.o.o. și ABO Energy Hungary Kft. și aduce în PPC două echipe locale „complet funcționale”, specializate în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Miza este operațională: PPC cumpără nu doar proiecte, ci și capacitatea de a le duce de la identificarea amplasamentelor și securizarea terenurilor până la obținerea licențelor, conectarea la rețea și etapa „Ready-to-Build” (gata de construit), plus supravegherea construcției și operarea. Ce include portofoliul cumpărat Portofoliul menționat în acord include 29 de vehicule de proiect (SPV-uri), care dețin: 99 MW proiecte fotovoltaice aflate în exploatare sau aproape de finalizare; peste 2 GW proiecte în diverse stadii de dezvoltare, în fotovoltaic, eolian și stocare (stocarea înseamnă, în practică, baterii care pot echilibra producția variabilă din regenerabile). Context: o serie de achiziții în regiune Acordul vine după alte două intrări recente ale PPC în regiune, tot prin achiziții: un parc solar de 57,5 MW în Ungaria și un portofoliu RES de 277,3 MW în Polonia. Potrivit publicației, aceste mișcări sunt parte din planul strategic 2026–2030, care combină creșterea organică (dezvoltare internă) cu achiziții. Calendar și condiții de închidere Finalizarea tranzacțiilor este programată etapizat: pentru subsidiara din Polonia : septembrie 2026 ; pentru subsidiara din Ungaria : trimestrul IV 2026 . Închiderea depinde de condițiile uzuale pentru astfel de tranzacții, inclusiv obținerea aprobărilor necesare de la autoritățile relevante de supraveghere. Ținta până în 2030: dublarea capacității instalate PPC își propune să își dubleze capacitatea totală instalată la 24,3 GW până în 2030, de la 12,4 GW în 2025, prin adăugarea a 2,4 GW pe an , în principal în regenerabile, generare flexibilă și stocare. În același orizont, grupul estimează că 45% din capacitatea instalată va fi în afara Greciei, pe fondul extinderii în piețe precum Polonia și Ungaria, dar și Italia, Bulgaria și Croația. [...]
