Știri
Știri din categoria Energie

România primește o nouă investiție în stocarea energiei, potrivit Profit.ro, după ce compania americană Nuvve Holding și investitorul elvețian Omnia Global au anunțat dezvoltarea unui sistem independent de stocare prin baterii la Brașov, cu o capacitate de 60 MW și 120 MWh. Proiectul face parte dintr-un parteneriat mai amplu, semnat la începutul lunii martie 2026, pentru construirea unui portofoliu european de peste 1 GW în sisteme BESS, iar unitatea din România este a treia anunțată până acum, după cele din Suedia și Austria.

Miza este dublă: pe de o parte, investiția extinde infrastructura locală necesară pentru integrarea producției din surse regenerabile, iar pe de altă parte confirmă interesul investitorilor străini pentru piața românească de echilibrare și servicii auxiliare. Cele două companii spun că România oferă unele dintre cele mai ridicate venituri pe MW din Europa continentală pentru operatorii de stocare, pe fondul nevoii tot mai mari de stabilizare a rețelei electrice. În acest context, veniturile anuale estimate pot ajunge la până la 500.000 de dolari pe MW, un nivel pe care investitorii îl consideră excepțional.
Pe scurt, proiectul anunțat la Brașov arată astfel:
În cadrul acordului, Nuvve va încasa un onorariu de consultanță, o taxă de agregare la rețea de 9% din veniturile proiectului și va avea drept de preemțiune pentru cumpărarea activului finalizat. Tot compania americană va furniza și platforma de optimizare a veniturilor. Odată cu proiectul din România, capacitatea totală anunțată de Nuvve în acest parteneriat ajunge la 150 MW, după alte 50 MW în Suedia și 40 MW în Austria. Toate aceste proiecte sunt programate să intre în exploatare în cursul anului 2026.
Mesajul investitorilor este limpede: România nu mai este privită doar ca o piață emergentă, ci ca una dintre zonele în care stocarea energiei poate produce rapid randamente importante. Omnia Global susține că avea deja în dezvoltare peste 700 MW în 16 proiecte din Austria, România și Bulgaria, aflate în diverse faze de analiză și pregătire. Pentru piața locală, anunțul este relevant fiindcă arată că sistemele BESS devin o piesă tot mai importantă în infrastructura energetică, mai ales într-un moment în care producția din regenerabile crește, iar rețeaua are nevoie de flexibilitate suplimentară.
Recomandate

Carburanții ating prețuri record în România, apropiindu-se de 10 lei pe litru , potrivit Digi24 , după a noua scumpire în doar două săptămâni, pe fondul tensiunilor internaționale și al presiunilor din piața energetică. Benzina standard a ajuns până la 8,82 lei/litru, motorina la 9,39 lei, iar variantele premium urcă chiar la 9,94 lei, depășind nivelurile din criza energetică din 2022. Creșterile recente vin după majorări succesive aplicate în ultimele zile: +0,10 lei/litru pentru benzină +0,15 lei/litru pentru motorină Comparativ, în 2022 – considerat până acum vârful crizei – benzina ajunsese la aproximativ 8,65 lei, iar motorina la 9,24 lei, niveluri deja depășite în prezent. Autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera scumpirile, însă nicio decizie nu a fost luată până acum. Opțiunile analizate includ: reducerea accizei scăderea TVA plafonarea prețurilor Deocamdată, singura măsură concretă rămâne sprijinul pentru transportatori, în valoare de 0,85 lei/litru, aplicat până la finalul anului. În rest, impactul scumpirilor este resimțit direct de consumatori și companii, într-un context economic deja tensionat. Specialiștii avertizează că tendința ar putea continua, iar pragul psihologic de 10 lei/litru ar putea fi depășit chiar în zilele următoare, dacă evoluțiile internaționale nu se stabilizează. În ansamblu, scumpirea accelerată a carburanților reflectă dependența pieței locale de contextul global și pune presiune atât pe bugetele populației, cât și pe costurile din economie, într-un moment în care soluțiile guvernamentale sunt încă în analiză. [...]

România ar putea funcționa aproape patru luni doar din stocurile de combustibil chiar dacă importurile de motorină s-ar opri complet și rafinăriile nu ar mai procesa țiței, susține ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Potrivit News.ro , oficialul a declarat că România dispune de stocuri strategice și comerciale suficiente pentru a acoperi consumul actual pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în eventualitatea unei crize majore pe piața petrolului. Declarația vine în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale aprovizionării cu combustibili. Ministrul Energiei a subliniat că autoritățile au pregătit cadrul legal pentru a putea interveni rapid pe piață dacă prețurile internaționale ale petrolului sau motorinei vor crește puternic ori dacă vor apărea blocaje logistice. Stocuri pentru situații de urgență Bogdan Ivan a explicat că România dispune de două tipuri de rezerve: stocuri strategice de criză , utilizate doar în situații excepționale; stocuri comerciale , aflate în circuitul normal al pieței. Împreună, acestea ar permite țării să mențină nivelul actual de consum pentru câteva luni, chiar în scenariul extrem în care nu ar mai exista importuri și nici rafinare internă. Importurile și dependența de anumite regiuni Ministrul a precizat că aproximativ 75% din petrolul rafinat în România provine din state care nu sunt din Orientul Mijlociu , ceea ce reduce vulnerabilitatea față de conflictele din regiune. Totuși, există un punct sensibil: aproximativ 40% din motorina importată de România provine din Arabia Saudită , ceea ce poate reprezenta un risc dacă situația geopolitică se agravează. Pentru a limita aceste riscuri, autoritățile au încercat în ultimii ani să diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Consum crescut pe fondul panicii Potrivit ministrului, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere bruscă a cererii interne. În doar zece zile, consumul de combustibil din România a fost de patru ori mai mare decât în alte perioade similare din ultimul an , deoarece transportatorii, agricultorii și alte companii au început să își facă stocuri de teamă că aprovizionarea ar putea fi afectată. Chiar și în aceste condiții, Bogdan Ivan a dat asigurări că România nu se confruntă în prezent cu o penurie de combustibil , iar rezervele existente sunt suficiente pentru a stabiliza piața dacă situația internațională se complică. [...]

România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani , potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa . Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse , contribuind la stabilitatea sistemelor energetice. În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României , prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92% . Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă , folosind tehnologie CANDU dezvoltarea primului proiect european de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale . Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei. Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv , capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani. [...]

Compania VLA Energy pregătește o baterie uriașă de stocare a energiei în județul Arad , un proiect care ar putea deveni una dintre cele mai mari instalații de acest tip din vestul României. Potrivit Economica.net , compania și-a asigurat deja terenul pentru dezvoltarea unui sistem independent de stocare în baterii (BESS) cu o capacitate planificată de 300 MW și 1.200 MWh , amplasat în apropierea unui nod important al rețelei electrice de înaltă tensiune. Proiectul ar urma să fie construit pe un teren de aproximativ 20.000 de metri pătrați , iar dezvoltarea efectivă ar putea începe chiar în cursul lunii martie 2026. Instalația este proiectată cu o durată de stocare de aproximativ patru ore , ceea ce înseamnă că energia produsă în perioadele de vârf – de exemplu la prânz, când producția solară este ridicată – poate fi reținută și livrată în rețea mai târziu, când cererea și prețurile cresc. Acest tip de infrastructură este considerat esențial pentru stabilizarea sistemelor energetice în care ponderea energiei regenerabile crește rapid. Reprezentanții VLA Energy susțin că vestul României devine tot mai important pentru astfel de investiții. Zona funcționează ca un coridor energetic regional , caracterizat prin tranzacții transfrontaliere intense și diferențe structurale de preț pe piețele de electricitate. În acest context, sistemele de stocare devin o soluție pentru echilibrarea rețelei și optimizarea fluxurilor de energie. Principalele caracteristici ale proiectului din Arad Tip proiect: sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) Capacitate instalată: 300 MW Capacitate de stocare: 1.200 MWh Durată de stocare: aproximativ 4 ore Suprafață estimată: circa 20.000 mp Localizare: județul Arad, lângă un nod major al rețelei de înaltă tensiune Acesta este primul proiect dintr-o campanie mai amplă prin care VLA Energy intenționează să dezvolte platforme mari de stocare a energiei în regiune . Compania, fondată în 2020, dezvoltă proiecte de energie regenerabilă, sisteme de stocare în baterii și infrastructură digitală verde, de la faza inițială până la implementare. În portofoliul companiei se află și proiectul Birda , din județul Timiș, care prevede construirea unui parc solar de 730 MW , combinat cu un sistem de stocare în baterii tot de 300 MW / 1.200 MWh . Potrivit informațiilor publice ale companiei, acest proiect se află în prezent în faza de pre-construcție. Creștere rapidă a capacităților de stocare în România Interesul pentru astfel de investiții crește accelerat. Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache , a declarat recent că România ar putea ajunge la aproximativ 2.000 MW instalați în unități de stocare dispecerizabile până la finalul anului 2026 . Evoluția este rapidă: An Capacitate instalată în baterii 2025 aproximativ 600 MW 2026 (estimare) peste 2.000 MW Explicația este simplă: în anumite momente ale zilei România produce mai multă energie decât consumă, mai ales din surse regenerabile. Fără stocare, surplusul este exportat la prețuri mici, iar ulterior energia este importată la prețuri mai mari. Bateriile permit decalarea în timp a producției , reducând aceste dezechilibre. În paralel, crește și numărul prosumatorilor care își instalează baterii. La finalul anului 2025 erau aproximativ 294.000 de prosumatori , dintre care circa 66.000 aveau deja sisteme de stocare , cu o capacitate cumulată estimată la peste 600 MW. Investițiile în baterii de mare capacitate, precum proiectul planificat la Arad, sunt considerate un element cheie pentru modernizarea sistemului energetic românesc și integrarea unor volume tot mai mari de energie regenerabilă în rețea. [...]

Comisia Europeană a aprobat o schemă de 150 milioane euro pentru stocarea energiei în România, potrivit Mediafax . Măsura vizează dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice și este încadrată în eforturile de susținere a tranziției energetice. Schema notificată de România are o valoare de 150 de milioane de euro , echivalentul a aproximativ 764 milioane de lei, și urmărește instalarea de noi sisteme de stocare a energiei electrice. Ce finanțează schema și care este ținta de capacitate Obiectivul programului este instalarea unor sisteme de stocare cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh . În practică, astfel de investiții sunt folosite pentru a echilibra producția și consumul din rețea, mai ales în condițiile creșterii ponderii energiei din surse regenerabile, care este variabilă. Comisia Europeană arată că schema este gândită pentru a facilita integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic național, prin creșterea flexibilității și reducerea constrângerilor din funcționarea rețelei. Cum se acordă sprijinul și de unde vin banii Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii, precizează Comisia Europeană în comunicatul citat de Mediafax. Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene, iar beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă, ceea ce presupune, în mod obișnuit, depunerea de proiecte și departajarea lor pe criterii stabilite în ghidul schemei. Calendar și condiții de aplicare Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030, ceea ce oferă un orizont de implementare de câțiva ani pentru pregătirea și execuția proiectelor. Comisia consideră măsura „necesară și proporțională” pentru accelerarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru sprijinirea dezvoltării unor activități economice relevante pentru politicile climatice ale Uniunii Europene . Încadrarea în regulile UE privind ajutoarele de stat Programul a fost aprobat în cadrul Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025, notează Comisia Europeană. Acest cadru permite statelor membre să sprijine investiții în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate, oferind baza legală pentru astfel de scheme, cu condiția respectării criteriilor de compatibilitate cu piața internă. [...]

Comisia Europeană cere României dovezi clare că a închis definitiv centralele pe cărbune asumate prin PNRR, altfel riscă să piardă un miliard de euro , potrivit Economica.net , care a intrat în posesia unei părți din corespondența oficială dintre Bruxelles și Guvern. Miza este jalonul 119 din PNRR , care prevede dezafectarea unor capacități de producție pe cărbune. Comisia arată că simpla reducere a capacității din licență la zero megawați nu echivalează cu o închidere definitivă, dacă licența rămâne valabilă și centralele rămân conectate la rețea. În interpretarea Bruxelles-ului, „închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea, confirmată prin documente emise de Transelectrica. România a raportat dezafectarea a 695 MW și reducerea altor 360 MW la mai multe centrale, inclusiv Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. Însă Comisia solicită clarificări privind caracterul permanent al acestor măsuri, întrebând explicit ce bariere juridice și tehnice împiedică repornirea capacităților în baza aceleiași licențe. În cazul centralei Craiova, Bruxelles-ul consideră că limitarea producției la 130 MW pare o restricție operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. De asemenea, sunt cerute dovezi că alte unități, precum Iași 2 sau grupuri de la Govora, au avut licențele formal încetate și au fost deconectate definitiv. Comisia avertizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar reprezenta o abatere substanțială de la descrierea jalonului și ar putea fi luată în considerare doar în circumstanțe excepționale. Dacă explicațiile nu vor convinge, România riscă să piardă circa un miliard de euro din fondurile PNRR . [...]