Știri
Știri din categoria Energie
România primește o nouă investiție în stocarea energiei, potrivit Profit.ro, după ce compania americană Nuvve Holding și investitorul elvețian Omnia Global au anunțat dezvoltarea unui sistem independent de stocare prin baterii la Brașov, cu o capacitate de 60 MW și 120 MWh. Proiectul face parte dintr-un parteneriat mai amplu, semnat la începutul lunii martie 2026, pentru construirea unui portofoliu european de peste 1 GW în sisteme BESS, iar unitatea din România este a treia anunțată până acum, după cele din Suedia și Austria.
Miza este dublă: pe de o parte, investiția extinde infrastructura locală necesară pentru integrarea producției din surse regenerabile, iar pe de altă parte confirmă interesul investitorilor străini pentru piața românească de echilibrare și servicii auxiliare. Cele două companii spun că România oferă unele dintre cele mai ridicate venituri pe MW din Europa continentală pentru operatorii de stocare, pe fondul nevoii tot mai mari de stabilizare a rețelei electrice. În acest context, veniturile anuale estimate pot ajunge la până la 500.000 de dolari pe MW, un nivel pe care investitorii îl consideră excepțional.
Pe scurt, proiectul anunțat la Brașov arată astfel:
În cadrul acordului, Nuvve va încasa un onorariu de consultanță, o taxă de agregare la rețea de 9% din veniturile proiectului și va avea drept de preemțiune pentru cumpărarea activului finalizat. Tot compania americană va furniza și platforma de optimizare a veniturilor. Odată cu proiectul din România, capacitatea totală anunțată de Nuvve în acest parteneriat ajunge la 150 MW, după alte 50 MW în Suedia și 40 MW în Austria. Toate aceste proiecte sunt programate să intre în exploatare în cursul anului 2026.
Mesajul investitorilor este limpede: România nu mai este privită doar ca o piață emergentă, ci ca una dintre zonele în care stocarea energiei poate produce rapid randamente importante. Omnia Global susține că avea deja în dezvoltare peste 700 MW în 16 proiecte din Austria, România și Bulgaria, aflate în diverse faze de analiză și pregătire. Pentru piața locală, anunțul este relevant fiindcă arată că sistemele BESS devin o piesă tot mai importantă în infrastructura energetică, mai ales într-un moment în care producția din regenerabile crește, iar rețeaua are nevoie de flexibilitate suplimentară.
Recomandate
Statul pregătește subvenții de 400 milioane lei pentru baterii la prosumatori , o măsură care mută accentul finanțărilor publice de la simpla producție spre echilibrarea rețelei, pe fondul creșterii rapide a numărului de gospodării care injectează energie în sistem, potrivit Profit . Banii apar în draftul de buget pe 2026 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) , sub forma unor credite de angajament de 400 milioane lei, destinate finanțării instalării de baterii de stocare aferente sistemelor de producție ale prosumatorilor, montate prin programele derulate de AFM. De ce contează: presiunea pe rețeaua de distribuție Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a justificat orientarea către stocare prin nevoia de a răspunde „creșterii masive a numărului de prosumatori” și „presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”. „Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție.” Dimensiunea fenomenului, în cifre ANRE Cele mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) , citate de publicație, indică: 311.960 de prosumatori în România, la finalul lunii februarie; 81.706 (peste un sfert) aveau și instalații de stocare ; puterea instalată totală a prosumatorilor era de aproape 3.616 MW , „mai mult decât dublă” față de cea a centralei nucleare de la Cernavodă. În forma prezentată, informația vizează alocarea din draftul de buget și direcția de finanțare; detalii despre condițiile concrete de accesare și calendar nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Licitația Hidroelectrica pentru baterii la Porțile de Fier II riscă noi întârzieri , după un schimb de contestații între doi ofertanți care și-au disputat pe rând statutul de câștigător, într-un contract de sute de milioane de lei, potrivit Profit . Hidroelectrica urmărește instalarea la CHE Porțile de Fier II a unei unități de stocare în baterii cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, care să poată fi calificată drept furnizor de servicii de echilibrare pentru Sistemul Energetic Național (servicii folosite pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum). Miza declarată este reducerea sau compensarea parțială a dezechilibrelor generate de producția din surse regenerabile, prin „mutarea” producției hidro în anumite intervale orare. Contractul de lucrări are o valoare estimată de circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare , conform datelor din documentația citată. Ce s-a întâmplat în procedură: câștigător schimbat, apoi contestat din nou Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută, iar atribuirea era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, însă termenele de depunere și evaluare au fost prelungite de mai multe ori. Durata contractului este de circa 2 ani. În ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat câștigătoare oferta Electrogrup, însă Synergy Construct (a cărei ofertă fusese respinsă ca neconformă) a depus contestație în februarie. Hidroelectrica a considerat contestația întemeiată, a admis că a greșit și a luat măsuri de remediere fără să mai aștepte decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). După reevaluare, luna trecută a fost desemnat un nou câștigător: Synergy Construct. Acum, această a doua decizie a fost contestată chiar de primul câștigător, Electrogrup, iar contestația „nu a fost încă soluționată”, potrivit informațiilor publicate. Ce include contractul și de ce contează Pachetul scos la licitație acoperă întregul lanț de implementare: proiectare, fabricare, montaj, testare și punere în funcțiune, inclusiv testele pentru racordare la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală–sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve. Sunt incluse și lucrări de integrare cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, precum și lucrări de construcții-montaj. Din perspectivă operațională, disputa în contestații crește riscul de decalare a calendarului pentru un proiect care ar trebui să aducă flexibilitate în funcționarea sistemului energetic, într-un moment în care România încearcă să gestioneze mai bine variațiile de producție ale regenerabilelor. Context: presiune guvernamentală pentru investiții în stocare În același material este menționată și poziția premierului demis și interimar Ilie Bolojan, care a spus că Guvernul nu va aproba bugetul pe 2026 al Hidroelectrica decât dacă în contractele de mandat ale conducerii executive este introdusă obligația de a investi în stocare. „Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul (...) dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze (...) că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare”, a declarat Bolojan, conform sursei citate. În paralel cu această presiune, licitația de la Porțile de Fier II rămâne, deocamdată, blocată în etapa de soluționare a contestației depuse de Electrogrup. [...]
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
Ordonanța care ar fi introdus garanții financiare mari pentru noile proiecte energetice, menită să reducă specula cu avize tehnice de racordare (ATR) , nu se mai aplică , iar efectul imediat este că piața rămâne, cel puțin deocamdată, fără un instrument de „curățare” a rezervărilor de capacitate din rețea, potrivit unei analize citate de Economica . România are emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care necesarul actual de putere este de aproximativ 9.000 MW, iar alte circa 30.000 MW se află în lucru. În acest context, analiza arată că o parte importantă din „piața ATR” funcționează ca o zonă de opțiuni speculative pe capacitate de rețea, nu ca piață de investiții. De ce contează: garanțiile ar fi schimbat costul de intrare și ar fi filtrat proiectele Măsurile propuse de Guvern ar fi introdus garanții financiare de 30 euro/kW instalat pentru proiectele energetice, plus garanții suplimentare pentru participarea la licitațiile de capacitate. Concret, impactul financiar estimat în analiză era: pentru un proiect de 1 MW : 60.000 – 90.000 euro (garanții totale); pentru un proiect de 100 MW : 6 – 9 milioane euro (garanții estimate). Autorul susține că, în principiu, aceste garanții ar fi putut elimina proiectele speculative și ar fi deblocat capacitatea „rezervată artificial” în rețea. În același timp, avertizează că, fără protecții procedurale, ordonanța putea lovi și în investitorii reali, mai ales acolo unde întârzierile sunt generate de instituțiile statului. Cine ar fi fost afectat diferit: mici „speculative”, proiecte blocate administrativ și dezvoltatori mari Analiza descrie efecte distincte în funcție de tipul proiectului: Proiecte speculative mici (circa 1 MW) , fără finanțare, teren sau studii solide: garanțiile de 60.000–90.000 euro ar fi descurajat inițiativele orientate spre revânzarea avizelor. Proiecte reale (circa 10 MW) , avizate, dar blocate în proceduri administrative (de exemplu mediu, CFISD/CSAT): garanțiile de 600.000–900.000 euro ar fi devenit problematice dacă întârzierile nu sunt imputabile investitorilor, cu risc de percepție de „abuz economic” la executarea garanției. Dezvoltatori mari (circa 100 MW) : garanțiile de ordinul a 5–8 milioane euro ar fi fost suportabile pentru fonduri de investiții, dar mai greu de dus de antreprenori locali, cu posibil efect de consolidare și concentrare a pieței. Problema de guvernanță: unde ajung banii din garanții Autorul ridică și întrebarea dacă este „normală” plata unei garanții către o companie privată (operatorul de distribuție), argumentând că acest lucru poate fi acceptabil în infrastructură reglementată, dar numai dacă banii sunt tratați ca instrument reglementat, nu ca venit privat. În analiza citată sunt propuse, ca principiu, soluții precum direcționarea garanțiilor executate într-un cont separat sau fond dedicat dezvoltării rețelei, cu raportare publică și deducere explicită din tarifele viitoare, pentru a evita percepția că „investitorul pierde, operatorul câștigă, statul scapă de responsabilitate”. Context: dimensiunea fenomenului „ATR” și profilul firmelor Într-un eșantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, analiza indică următoarele caracteristici: 76% aveau cifră de afaceri zero; 78% nu aveau niciun angajat; peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei . Ce urmează Analiza concluzionează că intervenția asupra modului de alocare și gestionare a ATR-urilor este justificată, dar instrumentele trebuie calibrate astfel încât să reducă specula fără să penalizeze investițiile reale, mai ales când blocajele sunt administrative. În lipsa aplicării ordonanței, problema rezervărilor de capacitate rămâne deschisă, iar presiunea pentru o soluție de reglementare „echilibrată” se menține. [...]
Guvernul vizează pornirea până la finalul lui 2026 a centralei pe gaze de la Iernut de 430 MW , un proiect întârziat de aproape un deceniu, după ce Romgaz a preluat direct contractarea lucrărilor și anunță accelerarea șantierului începând de săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că obiectivul este punerea în funcțiune a centralei de la Iernut până la sfârșitul acestui an, după „eșecurile” de finalizare din perioada 2016–prezent. El a spus că Romgaz a închis diferendele cu „constructorii spanioli”, iar proiectul este acum contractat direct de companie. „Lucrările practic vor începe în creștere începând de săptămâna viitoare și până la sfârșitul acestui an avem ca obiectiv punerea în funcțiune a acestei centrale importante pentru România.” Ce se schimbă operațional la proiect Conform declarațiilor premierului interimar, elementul-cheie este mutarea execuției într-un cadru contractual gestionat direct de Romgaz, după blocajele anterioare. În acest context, ritmul lucrărilor ar urma să crească de săptămâna viitoare. Bolojan a precizat că centrala de la Iernut are o capacitate de 430 MW. De ce contează pentru sistemul energetic Bolojan a legat finalizarea Iernut de echilibrarea Sistemului Energetic Național, afirmând că, împreună cu centrala de la Mintia, ar urma ca „începând de anul viitor” România să aibă „o producție de energie în bandă” suficient de puternică pentru echilibrare. În limbajul sectorului, „energie în bandă” înseamnă producție relativ constantă, utilă pentru stabilitatea rețelei. În același context, premierul interimar a descris proiectul drept „unul dintre cele mai importante” din energie. [...]
Guvernul pune pe masă 349,98 milioane lei pentru închiderea minelor din Valea Jiului , însă finanțarea nu acoperă integral planul agreat cu Comisia Europeană , ceea ce lasă deschisă discuția despre alocări bugetare suplimentare în anii următori, potrivit Digi24 . Banii sunt destinați continuării procesului de închidere, punere în siguranță și ecologizare a minelor de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, administrate de Complexul Energetic Valea Jiului . Alocarea pentru 2026 face parte dintr-un ajutor de stat autorizat de Comisia Europeană pentru implementarea etapizată a planului de închidere a exploatărilor miniere necompetitive din Valea Jiului. Măsura este prevăzută în Ordonanța de urgență nr. 13/2025 și urmărește închiderea în condiții de siguranță și reducerea impactului asupra mediului, în linie cu regulile europene privind ajutoarele de stat în sectorul minier. Cum se împart fondurile în 2026 Conform documentului aprobat de Guvern, sumele sunt direcționate astfel: 278,9 milioane lei pentru lucrări de siguranță în subteran; 35 milioane lei pentru reabilitarea fostelor exploatări miniere; 25 milioane lei pentru recultivarea terenurilor afectate; 10 milioane lei pentru plăți compensatorii destinate personalului disponibilizat; 1 milion lei pentru programe de reconversie profesională. Ce înseamnă pentru buget: urmează alocări suplimentare Executivul a precizat că suma aprobată pentru 2026 nu acoperă integral necesarul de finanțare pentru implementarea completă a planului autorizat de Comisia Europeană. „Diferența urmează să fie asigurată prin alocări ulterioare, în funcție de disponibilitățile bugetare”. În ansamblu, ajutorul total aprobat de Comisia Europeană pentru perioada 2023–2032 se ridică la aproximativ 3,93 miliarde de lei , sub formă de granturi. [...]
