Știri
Știri din categoria Externe
Acțiunile marilor companii de lux au scăzut după rezultate trimestriale sub așteptări și semnale de slăbiciune în Orientul Mijlociu, o regiune unde vânzările au fost afectate de conflict și de reducerea fluxului de turiști, potrivit Antena 3.
Miercuri dimineață, titlurile Hermès au coborât cu 14%, iar cele ale Kering (proprietarul Gucci) cu 10%. În același timp, Burberry, Christian Dior, LVMH și Moncler s-au numărat printre cele mai slabe acțiuni din indicele paneuropean Stoxx 600, cu pierderi între 2% și 3%.
Hermès a anunțat că vânzările din magazinele grupului au crescut cu 7%, însă compania a indicat că activitatea a fost afectată de scăderea fluxului de turiști, pe fondul situației din Orientul Mijlociu. În primul trimestru, Hermès a raportat vânzări de 4,1 miliarde de euro (aprox. 20,5 miliarde lei), dar a precizat că vânzările către magazine, mai ales din Orientul Mijlociu, și în aeroporturi au scăzut semnificativ.
Kering a raportat marți seară vânzări sub așteptări. Veniturile din primul trimestru au fost de 3,57 miliarde de euro (aprox. 17,85 miliarde lei), în scădere cu 6% față de anul trecut, pe bază raportată; la cursuri de schimb constante, veniturile au rămas la același nivel.
Pentru Gucci, vânzările organice au scăzut cu 8%, mai mult decât reculul de 6% estimat de analiști. Grupul a mai anunțat o scădere de 11% a veniturilor din retail în Orientul Mijlociu în primul trimestru, după o creștere în primele două luni ale anului. Potrivit datelor citate, Orientul Mijlociu are 79 de magazine ale grupului și generează aproximativ 5% din veniturile sale din retail.
După publicarea rezultatelor, atenția investitorilor se mută spre evenimentul „Capital Markets Day” de joi, când Luca de Meo, noul director general al Kering, urmează să prezinte planul strategic al grupului.
„Gucci rămâne principala noastră prioritate. Un amplu proces de redresare este deja în desfășurare, cu măsuri clare privind clienții, distribuția și, mai ales, oferta”, a declarat de Meo, într-un comunicat citat de Antena 3.
Materialul plasează evoluțiile din prezent într-o perioadă mai lungă de slăbiciune pentru sectorul de lux, după boom-ul încheiat în 2022. Creșterea cererii în pandemie a dus la scumpiri care au îndepărtat o parte dintre clienți, iar slăbirea cererii din China a pus presiune suplimentară pe rezultate.
În cazul Kering, Antena 3 notează că numirea lui Luca de Meo a fost menită să readucă grupul pe creștere, iar acțiunile companiei au crescut cu aproximativ 10% de când acesta a preluat oficial funcția, la 15 septembrie, pe fondul optimismului investitorilor legat de planul de redresare.
Recomandate
Loviturile Israelului în Iran cresc riscul unei escaladări regionale cu efect direct asupra negocierilor SUA–Iran , potrivit Axios , care relatează că aviația israeliană a atacat luni dimineață (ora locală) ținte militare din centrul și vestul Iranului, ca represalii după un atac iranian cu rachete asupra Israelului. Este prima dată când Israelul lovește Iranul de la încetarea focului din 8 aprilie, iar Axios notează că schimburi suplimentare de foc ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran și ar putea duce la reluarea războiului. Ce s-a întâmplat și ce ținte au fost vizate Armata israeliană (IDF) a transmis că a lovit ținte militare în Iran. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter , a scris pe X că Iranul ar fi lansat anterior 11 rachete balistice către Israel, iar Israelul „vizează acum”: lansatoare iraniene de rachete sol-sol; facilități de infrastructură „fără legătură cu sectorul energetic”. Implicația pentru SUA și riscul de extindere Un oficial american din domeniul apărării a declarat că armata SUA nu a fost implicată în loviturile israeliene și că acestea au fost „relativ limitate” ca amploare. În același timp, Axios relatează că președintele Donald Trump i-ar fi spus premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu câteva ore înainte de atacuri, să nu riposteze după atacul iranian asupra Israelului. Reacții și evoluții pe teren Presa de stat iraniană a raportat explozii în Teheran, Karaj, Isfahan, Tabriz și Kermanshah. În urma loviturilor, Iranul a închis spațiul aerian în jurul aeroportului internațional Imam Khomeini din Teheran. La aproximativ o oră după loviturile Israelului în Iran, IDF a anunțat că o rachetă balistică a fost lansată din Yemen către centrul Israelului, dar a fost interceptată. La scurt timp, au sunat sirenele în Tel Aviv; potrivit Axios, acesta a fost primul atac din Yemen de la încetarea focului din 8 aprilie. Ce urmează: miza negocierilor și scenariul unei escaladări mai largi Teheranul ar fi amenințat că își va extinde atacurile și că ar putea viza baze americane din regiune dacă Israelul ripostează, alimentând temerile că noi schimburi de foc ar putea declanșa un conflict regional mai amplu. În acest context, orice nouă rundă de atacuri crește presiunea asupra canalelor diplomatice SUA–Iran, pe care Axios le indică drept vulnerabile la o deteriorare rapidă a situației de securitate. [...]
Israelul anunță că va menține operațiunile în Liban, în pofida avertismentelor Iranului , o poziție care prelungește riscul de escaladare regională și menține presiunea asupra securității și funcționării normale în Israel, potrivit Agerpres . Ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul „respinge categoric” amenințările Teheranului și că va continua să acționeze în Liban împotriva organizației proiraniene Hezbollah, după atacurile încrucișate dintre Israel și Iran – primele de la încetarea focului, conform aceleiași surse, care citează AFP. „Respingem categoric amenințările Iranului. Orice tentativă iraniană de a stabili o legătură între Liban și Iran în scopul atacării Israelului va primi un răspuns de mare forță.” Efecte imediate: ridicarea restricțiilor și redeschiderea școlilor Pe plan intern, autoritățile israeliene au început să revină la un regim mai apropiat de normalitate. Ministerul Educației a anunțat că școlile se vor redeschide marți, după ce luni au fost închise din cauza tirurilor de rachete iraniene. Potrivit comunicatului, cursurile se reiau „în toate instituțiile școlare” și „integral în format fizic”. În paralel, Comandamentul frontului intern (componentă a armatei responsabilă de apărarea pasivă) a anunțat ridicarea tuturor restricțiilor introduse în ajun, inclusiv cele privind adunările publice. Mesajul lui Netanyahu: atacurile s-au oprit, dar conflictul „nu este încheiat” Într-un mesaj video, premierul Benjamin Netanyahu a spus că Iranul și-a oprit atacurile, dar a avertizat că Israelul va răspunde „cu toată puterea” dacă Teheranul va ataca din nou. „Israelul are dreptul de a se apăra și noi implementăm asta atunci când este necesar.” Netanyahu a mai afirmat că Iranul și Hezbollah „au slăbit în mod semnificativ”, însă a precizat că actualul conflict militar „nu este deocamdată încheiat”. Contextul ultimelor lovituri și miza Libanului în confruntarea regională Conform informațiilor transmise, Iranul a lansat rachete asupra Israelului duminică seară și luni, susținând că reacționează la un bombardament israelian asupra unor poziții Hezbollah în sudul Beirutului. Teheranul a anunțat ulterior încetarea operațiunilor sale, avertizând că Israelul s-ar expune „unor măsuri mult mai severe” dacă își continuă „actele de agresiune”, inclusiv în sudul Libanului. Agerpres notează că Hezbollah este cel mai important aliat non-statal al Iranului și că organizația șiită libaneză nu este parte semnatară a acordului de încetare a focului; în același timp, Libanul nu ia parte la actualul conflict. Pe fundal, negocierile dintre SUA și Iran pentru o încetare durabilă a ostilităților nu au dus până acum la un acord, unul dintre punctele majore de divergență fiind redeschiderea strâmtorii Ormuz , potrivit sursei citate. [...]
Varșovia încearcă să evite o criză politică cu Kievul după ce în Polonia a reapărut presiunea pentru retragerea celei mai înalte distincții de stat acordate președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, iar premierul Donald Tusk cere „calm” și o discuție directă la vârf, potrivit Agerpres . Tensiunea a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a redenumi o unitate a armatei „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) din Al Doilea Război Mondial, implicată în masacrele de la Volînia, unde naționaliști ucraineni au ucis circa 100.000 de polonezi. Miza imediată: Ordinul Vulturului Alb și un posibil blocaj instituțional Un organ consultativ urma să discute propunerea președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , de a-i retrage lui Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat poloneză. Decorația i-a fost acordată în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda, iar Nawrocki, succesorul acestuia, a spus în mai că ar trebui analizată retragerea ei în urma disputei. Potrivit unor opinii juridice citate în material, o eventuală decizie a președintelui de a retrage distincția ar trebui contrasemnată și de premier, ceea ce ridică perspectiva unui conflict instituțional, în condițiile în care Tusk este adversar politic al lui Nawrocki. De ce contează: solidaritatea cu Ucraina, sub presiune internă Tusk a cerut „solidaritate și dialog la cel mai înalt nivel” între Varșovia și Kiev și a făcut apel public la o discuție „directă și onestă” între Nawrocki și Zelenski. „Înainte ca emoțiile să ne distrugă solidaritatea născută în fața amenințării rusești. Cooperarea este în interesul ambelor noastre state și națiuni, iar conflictul este în interesul Moscovei.” În același context, Reuters apreciază că opinia publică poloneză a evoluat nefavorabil Ucrainei pe fondul afluxului de refugiați de război, al disputelor privind importurile de cereale ucrainene și al sensibilităților istorice legate de Al Doilea Război Mondial. Relațiile dintre Varșovia și Kiev ar fi ajuns la cel mai scăzut nivel de după invazia rusă din 2022, deși Polonia a fost printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei. Poziția Kievului: numele ales de soldați, fără intenție de ofensă Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a explicat că denumirea a fost aleasă de soldați care au dorit să comemoreze lupta UPA împotriva forțelor Moscovei și că nu a existat intenția de a ofensa Polonia. În material se mai arată că unii ucraineni consideră UPA o forță care a rezistat atât Uniunii Sovietice, cât și Germaniei naziste. Ce urmează depinde de discuțiile din organismul consultativ și de capacitatea conducerii politice de la Varșovia și Kiev de a gestiona disputa fără a afecta cooperarea bilaterală, într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie în sprijinul pentru Ucraina. [...]
Libanul acuză o încălcare sistematică a armistițiului , după ce ministrul apărării, Michel Menassa , a susținut că Israelul a lovit teritoriul libanez de aproape 3.500 de ori de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională: armistițiul a redus atacurile asupra Beirutului, dar nu a oprit confruntările din sud, menținând presiunea pe infrastructură și pe capacitatea statului libanez de a gestiona strămutările. Armistițiul intermediat de SUA a fost anunțat pe 16 aprilie și a intrat în vigoare după miezul nopții de 17 aprilie, în condițiile în care trupele israeliene erau încă poziționate în profunzime în sudul Libanului. În acest interval, luptele dintre Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, au continuat în sudul țării. Cifrele invocate de Beirut și lipsa unui răspuns israelian Într-o reuniune a cabinetului, Menassa a declarat că, între 17 aprilie și 7 iunie, Israelul ar fi efectuat: 3.491 de lovituri aeriene; 407 explozii controlate; șase operațiuni de demolare. Potrivit aceleiași surse, acțiunile ar fi dus la distrugerea completă a unor sate din sudul Libanului. Statisticile au fost făcute publice ulterior pe platforma X de biroul premierului Nawaf Salam . Armata israeliană nu a răspuns, până la momentul relatării, unei solicitări de comentariu. Presiune pe capacitatea de cazare, pe fondul strămutărilor Premierul Nawaf Salam a spus că ultima escaladare dintre Iran și Israel a generat noi valuri de strămutări, complicând eforturile Libanului de a caza familiile care și-au părăsit locuințele. Conform datelor citate, peste un milion de persoane – aproximativ o cincime din populația Libanului – au fost strămutate în urma loviturilor Israelului și a avertismentelor de evacuare emise în întreaga țară după izbucnirea războiului, pe 2 martie. Context regional: schimb de lovituri și blocaj în discuțiile pentru un acord durabil Hezbollah a continuat să tragă asupra Israelului și a respins discuțiile mediate de SUA între oficiali libanezi și israelieni pentru un acord de durată, care să consolideze armistițiul existent. Duminică, Israelul a lovit suburbiile din sudul Beirutului, ca reacție la lovituri ale Hezbollah în nordul Israelului. În continuare, Teheranul a bombardat nordul Israelului, iar Israelul a răspuns cu tiruri asupra unor locații din Iran. [...]
Vizita rară a lui Xi la Phenian poate redesena pârghiile Chinei asupra sancțiunilor și comerțului cu Coreea de Nord , într-un moment în care Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra vecinului său și să-și întărească poziția în negocierile cu Washingtonul, potrivit NPR . Președintele Chinei, Xi Jinping, și liderul nord-coreean, Kim Jong Un, au transmis luni, la un summit la Phenian, că vor să aprofundeze cooperarea bilaterală. Este prima vizită a lui Xi în Coreea de Nord după șapte ani, iar publicația notează că deplasarea este văzută ca o încercare de a reafirma „influența unică” a Beijingului asupra aliatului său socialist. Cooperare extinsă, cu accent pe economie În cadrul întâlnirii, Xi a indicat disponibilitatea Chinei de a extinde cooperarea într-o gamă largă de domenii, inclusiv: comerț; agricultură; construcții; tehnologie. Mesajele au fost relatate de televiziunea de stat chineză CCTV, citată de Associated Press în materialul preluat de NPR. Xi a mai spus că cele două țări ar trebui să întărească „cooperarea strategică” și să-și protejeze interesele de suveranitate și securitate. Detaliile complete ale discuțiilor nu erau disponibile, iar NPR precizează că analiștii anticipau implicații importante atât pentru relația bilaterală, cât și în plan regional, pe fondul confruntărilor separate ale Chinei și Coreei de Nord cu SUA. Sancțiuni ONU și reluarea legăturilor: semnale cu impact operațional China rămâne „colacul de salvare” economic al Coreei de Nord și principalul său susținător diplomatic, iar experții citați spun că Beijingul a evitat să aplice integral sancțiunile ONU și ar fi trimis ajutor „clandestin” pentru a menține economia nord-coreeană pe linia de plutire. Pe zona de conectivitate și fluxuri, NPR notează două repere relevante: volumul comerțului bilateral China–Coreea de Nord a revenit anul trecut la nivelurile de dinainte de pandemie; la începutul acestui an au fost reluate zborurile directe și trenurile de pasageri, suspendate în pandemie. Xi a spus că redeschiderea acestor servicii ar trebui folosită pentru a extinde schimburile între oameni, un semnal care poate susține și reluarea unor activități economice conexe. De ce contează pentru Beijing: pârghie în relația cu SUA Materialul plasează vizita și în contextul diplomatic mai larg: Xi vine după summituri consecutive cu președintele american Donald Trump și cu președintele rus Vladimir Putin, organizate luna trecută la Beijing, iar o nouă întâlnire Xi–Trump este așteptată în septembrie, cu ocazia unei vizite planificate în SUA. Un expert citat, Kwak Gil Sup (One Korea Center), spune că Xi va încerca să demonstreze influența Chinei asupra Peninsulei Coreene și un rol de lider în Asia de Nord-Est, în competiția strategică cu SUA. În aceeași logică, restabilirea unei influențe „exclusive” asupra Coreei de Nord i-ar putea oferi lui Xi un avantaj în discuțiile cu Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a relua diplomația cu Kim. Ce ar putea cere Phenianul: sprijin economic și mai puțină presiune pe denuclearizare Analiștii citați de NPR spun că Xi ar putea oferi pachete de ajutor economic, precum livrări de orez și îngrășăminte, reluarea turismului de grup din China și proiecte economice comune. În paralel, există așteptarea ca Beijingul să nu insiste public pe denuclearizare, limitându-se la formulări generale despre pace și stabilitate. Potrivit profesorului Leif-Eric Easley (Universitatea Ewha Womans din Seul), oficialii chinezi au evitat să vorbească public despre denuclearizare, deși o mențin ca obiectiv pe termen lung, iar Kim ar urmări acceptarea Coreei de Nord ca vecin „nuclear”. În acest context, NPR amintește că sora lui Kim, Kim Yo Jong , a respins recent eforturile SUA privind denuclearizarea, iar Kim a prezentat o nouă facilitate pentru producerea de „ingrediente nucleare” și a promis accelerarea consolidării forțelor nucleare. Separat, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a afirmat că Nordul ar produce anual suficiente materiale pentru aproximativ 10–20 de bombe și că este aproape de perfecționarea tehnologiei rachetelor balistice intercontinentale. Pentru mediul economic și de reglementare, miza imediată rămâne dacă apropierea Beijing–Phenian se va traduce în relaxarea de facto a aplicării sancțiunilor și în extinderea fluxurilor comerciale și logistice, într-o regiune unde tensiunile de securitate influențează direct rutele, riscul și costurile. [...]
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
