Știri
Știri din categoria Energie
PPC Energie lansează o ofertă surpriză cu prețuri reduse semnificativ pentru clienții casnici, care poate coborî sub 1 leu/kWh în anumite cazuri, în încercarea de a stopa migrarea spre concurenți mai ieftini, informează Profit.ro. Oferta „PPC Retenție Exclusiv Extra+” este valabilă doar în luna februarie și prevede un contract pe 12 luni, cu un preț de energie-marfă de 0,493 lei/kWh.
Prețul final, cu toate tarifele și taxele incluse, variază în funcție de zona de distribuție, între 1,16 și 1,24 lei/kWh, însă oferta include și o reducere de 10 lei lunar la factură timp de un an. Astfel, în cazul unui consum de 100 kWh pe lună, prețul final efectiv ajunge la 1,06 lei/kWh, iar la 200 kWh, la 1,11 lei/kWh – valori semnificativ mai mici decât cele din ofertele anterioare ale PPC.
Pentru comparație, oferta precedentă a companiei prevedea prețuri de până la 1,33 lei/kWh, dar pe o perioadă contractuală de trei ani. Noua strategie vizează în mod clar clienții cu consum mediu și redus, categoria cea mai predispusă să migreze către furnizori alternativi în căutarea unor tarife mai avantajoase.
Această mutare vine în contextul în care Hidroelectrica își păstrează prețul constant, la 0,45 lei/kWh pentru energia activă, iar Nova Power & Gas a intrat recent în competiție cu oferte promoționale de 0,352 și 0,43 lei/kWh pentru 4, respectiv 6 luni. Totuși, aceste prețuri vor deveni ulterior variabile, ceea ce adaugă incertitudine pentru client.
Piața energiei pentru consumatorii casnici devine tot mai dinamică, iar presiunea concurențială pare să determine o scădere generală a tarifelor, în special în ofertele de tip promoțional. În paralel, jucători ca Nova Power & Gas investesc în stocare energetică și infrastructură, ceea ce le poate asigura o poziție mai puternică în viitorul apropiat.
Recomandate
Un program de „energie gratuită” la prânz poate reduce costurile sistemului, dacă mută consumul din orele scumpe de seară , arată primele rezultate ale unui proiect-pilot analizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI) , potrivit Profit . Datele PPC indică faptul că peste 83% dintre participanți și-au modificat comportamentul de consum în intervalele cu energie activă la preț zero. Proiectul-pilot al PPC vizează 5.000 de clienți și oferă energie activă gratuită în anumite intervale orare. AEI descrie inițiativa drept un test de „flexibilitate a consumului” – adică măsura în care consumatorii își pot muta utilizarea energiei către orele în care sistemul are excedent (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată). „Introducerea energiei active la preț zero de către PPC pentru 5.000 de clienți reprezintă, dincolo de o campanie de marketing inteligentă, unul dintre cele mai interesante experimente de flexibilitate a consumului realizate până acum pe piața de energie din România”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Ce arată primele date: consum mutat și reduceri pentru clienți În primele șase intervale orare cu energie activă gratuită, cei 5.000 de participanți au consumat în total 71 MWh, iar reducerea cumulată a fost de aproximativ 61.000 de lei, conform datelor publicate de PPC. Raportat la numărul de participanți, câștigul mediu este de aproximativ 12 lei per client înscris (0,096 lei/kWh, 7,3%) sau 14,5 lei pentru fiecare client care și-a modificat efectiv comportamentul de consum (0,116 lei/kWh, 9,2%). Analiza notează însă că valoarea principală nu este suma economisită individual, ci efectul asupra modului în care se consumă energia. „Elementul esențial este faptul că participanții au consumat cu 28,6% mai mult în intervalele gratuite decât în aceleași intervale din luna precedentă. Din cei 71 MWh consumați, aproximativ 55 MWh reprezintă consumul care s-ar fi produs oricum, iar circa 15,8 MWh constituie consum suplimentar generat de stimulentul oferit de PPC”, afirmă Chisăliță. De ce „gratuit” poate fi, de fapt, o optimizare economică Întrebarea-cheie ridicată de analiză este dacă energia gratuită este un cost net pentru furnizor sau dacă poate produce economii la nivel de sistem, prin reducerea achizițiilor în orele de vârf. Conform datelor OPCOM pentru luna mai 2026, în lipsa consumului suplimentar la prânz, energia disponibilă în sistem ar fi fost exportată la aproximativ 130 lei/MWh, iar energia necesară seara pentru acoperirea consumului ar fi fost importată la aproximativ 1.200 lei/MWh. În acest context, cei 71 MWh consumați în intervalele gratuite ar fi valorat circa 9.230 lei dacă ar fi fost exportați, însă dacă aceeași cantitate ar evita achiziții la prețurile ridicate din orele de vârf, economia potențială ar ajunge la aproape 76.000 de lei. „Rezultatul este surprinzător. Deși PPC a acordat clienților un beneficiu de 61.000 de lei, economia realizată prin reducerea expunerii la prețurile ridicate din orele de seară poate depăși această sumă”, apreciază președintele AEI. Analiza introduce și o variantă prudentă: nu este clar câți dintre cei 71 MWh reprezintă consum mutat efectiv din intervalele de vârf de seară. Dacă doar cei 15,8 MWh suplimentari au redus consumul din orele scumpe, economia sistemică ar coborî la aproximativ 17.000 de lei, iar programul ar implica un cost net pentru PPC de circa 44.000 de lei. Ce ar însemna extinderea modelului: rolul contoarelor inteligente AEI susține că extinderea unui model similar (energie la un preț apropiat de cost) ar depinde de accelerarea instalării a circa 1,5 milioane de contoare inteligente, care permit tarifare diferențiată pe ore (preț variabil). În simularea citată, efectele ar include: reducerea prețurilor în orele cu deficit mic sau moderat cu 50–700 lei/MWh; orele cu excedent mare ar coborî frecvent sub 100 lei/MWh; vârfurile de peste 1.200–1.350 lei/MWh ar dispărea aproape complet; comprimarea volatilității la aproximativ 40–800 lei/MWh, față de 50–1.350 lei/MWh în prezent. În scenariul AEI, un program de flexibilizare ar reduce costurile cu energia în orele de vârf pentru mai multe categorii, inclusiv pentru clienții care își mută consumul în timpul zilei, furnizori (prin costuri de achiziție mai mici), clienți neparticipanți (prin prețuri mai mici în ofertă) și consumatori industriali expuși la PZU (Piața pentru Ziua Următoare). Concluzia analizei este că, pe măsură ce producția fotovoltaică crește, provocarea sistemului se mută de la „lipsă de energie” la prânz la „exces” la prânz și deficit seara, iar tarifele orare – inclusiv stimulentele de tip „preț zero” în intervale limitate – pot deveni un instrument economic de echilibrare, nu doar o reducere comercială. [...]
Venezuela pariază pe un acord cu General Electric Vernova pentru a adăuga 5 gigawați la producția de energie în patru ani , într-o încercare de a stabiliza un sistem electric afectat de ani de pene de curent , potrivit Al Jazeera . Acordul, semnat cu compania americană General Electric Vernova, vizează creșterea producției de electricitate, într-un context în care autoritățile încearcă să îmbunătățească funcționarea rețelei și a capacităților de generare, descrise ca fiind „plagate” de întreruperi repetate. Oficialii citați de publicație spun că înțelegerea ar putea adăuga 5 gigawați de capacitate în următorii patru ani . Materialul nu oferă detalii despre investiții, calendarul exact al etapelor sau tipul de tehnologii care ar urma să fie instalate. Miza economică și operațională este reducerea riscului de întreruperi, care afectează activitatea companiilor și funcționarea serviciilor publice, însă amploarea efectelor va depinde de implementarea efectivă a proiectelor și de ritmul în care capacitățile noi vor intra în sistem. [...]
Explozia prețurilor la carburanți în Crimeea arată cum atacurile cu drone pot bloca rapid alimentarea și turismul , potrivit HotNews , care relatează despre scumpiri bruște și restricții la vânzare după loviturile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești. În Ialta, prețul benzinei la una dintre stațiile de alimentare a ajuns la 350 de ruble pe litru (20,84 lei), a declarat pentru Kommersant Alexander Slepinin, proprietar de pensiune, citat de publicația independentă rusă The Moscow Times . El susține că este singura stație din oraș unde se vinde fără restricții, dar fără cozi, deoarece „majoritatea șoferilor nu își pot permite să alimenteze”. „O canistră costă 7.000 de ruble (416,87 de lei, n.r.). Turiștii care vin cu mașina își aduc rezerve cu ei. Fluxul de turiști este aproape inexistent. La hotelul vecin, întreg personalul a fost trimis acasă, iar angajaților rămași li s-a redus salariul la jumătate.” Restricții și disponibilitate: alimentare „pe porții” în Sevastopol Ministerul Energiei și Resurselor Naturale din Crimeea anexată a anunțat sâmbătă dimineață că vânzarea liberă de combustibil are loc la 99 de stații de alimentare de pe peninsulă. În Sevastopol, autoritățile locale indică disponibilitate la nouă stații, însă cu restricții: maximum 20 de litri per mașină; interdicție la vânzarea în canistre. Prețuri oficiale vs. piața reală și piața neagră Rosstat a indicat anterior un preț mediu în Crimeea de: benzină AI-92: 123,5 ruble/litru (7,35 lei); benzină AI-95: 170,6 ruble/litru (10,16 lei). În practică, potrivit Kommersant (citat în material), în Sevastopol un litru ar ajunge până la 199 de ruble (11,85 lei), iar în ansamblu, în Crimeea, la 185–200 de ruble (11,02–11,91 lei). Pe piața neagră, prețurile ar urca la 250–400 de ruble pe litru (14,89–23,82 lei). De ce contează: șoc de ofertă din rafinării, cu efect în lanț Materialul leagă criza de atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești . Conform datelor Reuters citate, producția de benzină din Rusia „din această săptămână” s-a redus la 65% din nivelul consumului de vară, iar producția de motorină a scăzut cu aproape 40%. Energy Intelligence estimează că gradul de utilizare a rafinăriilor a coborât la cele mai mici valori din ultimele două decenii. Oficial, restricții la vânzarea de combustibil sunt în vigoare în peste 40 de regiuni din Rusia, iar, potrivit calculelor The Insider (citate în articol), diverse limite și interdicții ar fi fost introduse practic în întreaga țară și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. [...]
Nivelul scăzut al Dunării nu impune, deocamdată, restricții la CNE Cernavodă , iar ambele reactoare funcționează la putere nominală, potrivit G4Media . Mesajul companiei Nuclearelectrica vine în contextul îngrijorărilor legate de secetă și de efectele ei asupra producției de energie, însă operatorul spune că impactul climatic asupra activității sale este, în mod obișnuit, redus. Compania arată că singurul episod în care o unitate a centralei a fost afectată de secetă severă a avut loc în august 2003, când Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, considerat atunci cel mai redus din ultimii 160 de ani. De ce contează pentru funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor, iar elementul determinant pentru operare este nivelul apei din bazinul de aspirație din care este preluată apa, nu doar nivelul fluviului în general. Nuclearelectrica susține că, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de operare – în special cele privind securitatea nucleară – factorii climatici au un impact redus chiar și în perioade dificile pentru alți producători de energie. Pragurile de operare în caz de secetă extremă Nuclearelectrica precizează că doar în scenariul unei secete extreme sunt prevăzute praguri de operare care pot duce la oprirea reactoarelor, pentru a asigura securitatea nucleară, conform procedurilor și specificațiilor de proiect. Pragurile menționate sunt: 2,50 mdMB – poate fi oprită prima unitate; 2,35 mdMB – poate fi oprită și a doua unitate. (mdMB înseamnă „metri deasupra nivelului Mării Baltice”, sistemul de referință altimetric folosit în România pentru măsurarea cotelor.) Compania mai afirmă că, în cazul opririi unuia sau ambelor reactoare, ar exista în continuare suficientă apă în bazinul de aspirație pentru răcire, prin utilizarea unor pompe speciale cu o înălțime de aspirație mai redusă, de aproximativ 1,4 mdMB . [...]
Criza de combustibil din Rusia împinge piața spre soluții digitale de „monitorizare” în timp real , după ce mai multe platforme au lansat hărți interactive care indică benzinăriile unde se poate alimenta, potrivit G4Media . Instrumentele au apărut pe fondul unei crize a carburanților, iar una dintre hărți a fost dezvoltată de o bancă rusească, pe baza analizei a milioane de tranzacții anonime de achiziție de benzină. Din aceste date, banca a estimat disponibilitatea benzinei la nivel național. Harta respectivă acoperă peste 20.000 de benzinării și permite urmărirea stării acestora în timp real. În paralel, au fost lansate și alte hărți, inclusiv regionale, unele cu comentarii ale șoferilor despre cozile de la benzinării. Potrivit presei internaționale citate de EFE, criza combustibililor ar fi fost declanșată de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și ar fi afectat o treime din populația țării. În plan de politică economică, guvernul rus a anunțat miercuri o interdicție privind exporturile de motorină și începerea importurilor de combustibil, măsuri prezentate ca încercare de stabilizare a pieței. [...]
Rețele Electrice România scoate la licitație lucrări de până la 387 milioane lei fără TVA , un pachet multianual care poate accelera modernizarea rețelelor de înaltă tensiune în trei regiuni și, implicit, capacitatea de racordare și siguranța alimentării, potrivit Economica . Licitația vizează contracte de lucrări la instalațiile de înaltă tensiune, structurate pe trei loturi, corespunzătoare celor trei regiuni operaționale deservite de companie: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea. Informațiile sunt prezentate de Agerpres , citată în articol. Ce lucrări intră în pachet și unde se fac Proiectele includ racordări, întăriri de rețea și extinderi ale stațiilor de transformare și ale liniilor electrice, în municipiul București și în județele Ilfov, Giurgiu, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași. Pentru liniile electrice de înaltă tensiune (aeriene și subterane) sunt menționate activități precum lucrări preliminare construcției, sistematizări de terenuri, intervenții la stâlpi și la elemente electromecanice ale rețelei. În stațiile de transformare, lucrările includ demontarea echipamentelor existente și montarea unora noi de înaltă, medie și joasă tensiune, inclusiv echipamente de telecontrol și protecție (sisteme care permit operarea și supravegherea de la distanță și intervenția automată la defecte). Calendar și condiții de execuție Termenul de depunere a ofertelor este 17 august 2026, iar durata contractului atribuit este de 60 de luni de la semnare. Pe parcursul execuției, compania precizează că vor fi respectate cerințele legale și de reglementare privind protecția mediului, precum și standardele relevante în vigoare. Context: dimensiunea rețelei operate Rețele Electrice România operează o rețea de circa 136.000 km în Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și derulează un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranței și performanței rețelelor, în linie cu standardele de mediu ale grupului PPC. Infrastructura include 293 de stații de transformare și peste 26.000 de posturi de transformare. [...]
