Știri
Știri din categoria Energie
La prânz, fotovoltaicele au acoperit peste 82% din consumul din rețea, un vârf care arată cât de mult s-a schimbat mixul de producție în România și cât de dependent rămâne sistemul de importuri în orele de seară, potrivit Economica.
La ora 12.00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică din rețea era de 2.984 MW. Rezultatul: fotovoltaicele au asigurat peste 82% din consumul național (din rețea) la acel moment. Capacitatea instalată în fotovoltaic în România este de peste 4.000 MW.
În același interval, România exporta „masiv” energie electrică, la o putere de peste 1.800 MW, chiar și cu celelalte surse de generare „mai coborâte”, notează publicația.
Economica precizează că nu a inclus în calcul prosumatorii (consumatori care produc energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), care au și ei o capacitate instalată de 4.000 MW. În orele însorite, aceștia consumă din producția proprie, ceea ce reduce consumul din rețea și poate amplifica ponderea fotovoltaicelor în consumul „văzut” de sistem.
Situația „se va schimba spre seară”, avertizează sursa. România nu beneficiază în prezent de energie nucleară, deoarece cele două reactoare sunt oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă și un aport redus al energiei hidro.
În vârful de consum de seară, când nu mai este soare, sistemul „trece aproape mereu pe import”, în condițiile în care centralele pe gaze, cele pe cărbune și capacitatea actuală de stocare în baterii nu pot acoperi integral consumul din orele de vârf. Publicația estimează că „cel mai probabil” așa se va întâmpla și azi, chiar dacă este week-end și consumul este mai mic.
Pentru context suplimentar, Economica trimite la analiza: „Cifre mai bune în energie înainte de problemele de acum: La șase luni, au crescut exporturile și producția de electricitate, deficitul este mult mai mic”.
Recomandate
Facturile la energie ar putea urca cu 3–20% în următorul an contractual , pe fondul scumpirii gazelor și al costurilor deja acumulate în piața de electricitate, potrivit scenariilor prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , în Adevărul . România nu ar urma să intre „neapărat” într-o criză a gazelor în iarna 2026–2027, dar piața ar putea fi mai tensionată decât sezonul trecut, din trei motive invocate de Chisăliță: prognoze de iarnă mai grea decât 2025–februarie 2026, tendință de creștere a prețurilor internaționale (în special pe TTF, indice de referință pentru gazele naturale) și un nivel mai redus al gazelor înmagazinate la nivel global și european. Informațiile sunt relatate de Adevărul, care citează Agerpres. De ce se vede presiunea în ofertele de electricitate În analiza sa, Chisăliță leagă scumpirile probabile de modul în care furnizorii își construiesc ofertele pentru clienți, în contextul în care multe contracte au fost pe un an, după liberalizarea din august anul trecut. El indică trei surse de presiune asupra prețurilor din ofertele noi: evoluția din ultimele șase luni, când România a avut al doilea cel mai mare preț pe PZU (piața pentru ziua următoare) din Europa, după Italia, ceea ce a generat costuri pentru companii; „criza fără precedent” din sistemul energetic, costuri decontate de furnizori, care ar urma să fie recuperate ulterior; o abordare mai prudentă a companiilor, care ar include „prime de risc” în prețuri, pentru a acoperi eventuale episoade similare. Trei scenarii pentru august 2026 – iulie 2027 Președintele AEI spune că o analiză realizată „săptămâna trecută” conturează trei scenarii probabile pentru perioada august 2026 – iulie 2027, cu majorări diferite ale ofertelor: Scenariul optimist: creștere de 3–5% . Scenariul intermediar: o „criză” estimată la circa trei săptămâni , cu cerere mai mare decât oferta și prețuri ridicate pe PZU, ar duce la creșteri de 10–15% . Scenariul pesimist: pe lângă tensiunile din sistemul energetic, apar și probleme legate de depozite de gaze „parțial umplute”, cu ofertă mai mică la gaze și prețuri mai mari, ceea ce ar împinge ofertele cu 15–20% peste nivelul mediu actual. În esență, mesajul pentru consumatori și companii este că riscul de scumpire în sezonul rece nu vine doar din piața gazelor, ci și din costurile deja înregistrate în electricitate și din felul în care acestea se transferă în noile oferte, odată cu reînnoirea contractelor. [...]
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă : creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica . Conform licențelor ANRE , puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august , arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale. De ce contează: 20.000 MW instalați nu înseamnă 20.000 MW disponibili Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare). Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW , rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei. Fotovoltaicul, principalul motor al creșterii din ultima lună Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic: puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a depășit 4.000 MW , ajungând la 4.163 MW la 1 august; la 1 iulie erau 3.840 MW , ceea ce înseamnă +323 MW licențiați într-o singură lună; la parcurile dispecerizabile se adaugă capacitatea prosumatorilor, estimată la aproximativ 3.900 MW ; în total, România are circa 8.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri + prosumatori). Eolian în creștere, cărbune în retragere; gaze în așteptarea proiectelor mari În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW ), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut , care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor. Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri , cu o putere licențiată de 1.600 MW . În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW , iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an. În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România . [...]
Guvernul mizează pe intrarea în sistem a peste 1.500 MW noi la Iernut și Mintia, ca piesă centrală pentru reducerea deficitului de producție și stabilizarea prețurilor , într-un plan pe care premierul Ilie Bolojan îl leagă de un „pact politic” pe energie, potrivit Economica . Bolojan a susținut, într-o declarație citată de Agerpres, că problemele recurente din energie sunt efectul lipsei unei strategii și al subinvestițiilor din anii trecuți, iar corecția ar necesita politici stabile pe termen lung, investiții „serioase” și un cadru predictibil. În viziunea sa, un acord politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, astfel încât să poată fi adoptate măsuri legislative care să rămână în picioare „cel puțin pe parcursul câtorva ani”. Iernut și Mintia: calendarul anunțat și miza în Sistemul Energetic Național Premierul a indicat finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia drept o direcție majoră pentru creșterea producției interne. Iernut (Romgaz) : Guvernul a convenit cu conducerea Romgaz ca, „la sfârșitul acestui an”, centrala să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național. Mintia (proiect privat) : centrala are un grafic de intrare în probe „în perioada următoare”, începând din luna septembrie , etapizat, într-un calendar convenit cu Transgaz (pentru alimentarea cu gaze) și Transelectrica (pentru evacuarea energiei în rețea). Împreună, cele două centrale ar urma să depășească 1.500 MW în producție normală, ceea ce, potrivit premierului, ar însemna peste 20% din necesarul Sistemului Energetic Național. Bolojan a argumentat și rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor de consum seara și în sezonul rece, când flexibilitatea lor devine „vitală”. Contextul imediat: înlocuirea celor 600 MW pierduți la Cernavodă Pe termen scurt, Bolojan a descris măsurile luate pentru funcționarea sistemului „în condiții de criză”, după ce Grupul 2 de la Cernavodă a fost scos din producție, pe fondul scăderii debitelor Dunării. Deficitul de 600 MW ar urma să fie acoperit printr-un mix de: producție din fotovoltaic și eolian ; intrarea în producție, „începând de săptămâna viitoare”, a grupului în rezervă de la Rovinari , care ar acoperi „aproape jumătate” din deficit; importuri ; uzinare suplimentară în hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica . Premierul a afirmat că, „din toate datele” disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare. Proiectul „Bala 2”, condiție pentru extinderea nucleară Bolojan a legat vulnerabilitatea de la Cernavodă de necesitatea proiectului „Bala 2”, care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche spre centrală, astfel încât debitul actual să fie „aproape dublat”. El a spus că studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și că proiectul are avizele obținute, inclusiv de mediu, iar indicatorii tehnico-economici ar fi fost aprobați în 2024. În acest context, premierul a susținut că dezvoltarea Unităților 3 și 4 nu poate fi discutată realist fără realizarea acestei lucrări și a menționat că a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial de experți care verifică încă o dată proiectul. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Din declarațiile premierului, următoarele repere sunt cele mai concrete: discuția despre un „pact politic” pe energie și eventuale modificări legislative la începutul sesiunii parlamentare din toamnă; intrarea în probe la Mintia din septembrie, etapizat; primele injecții de energie la Iernut până la finalul anului. Rămâne neclar, din informațiile disponibile în sursă, ce formă ar lua exact „pactul” (conținut legislativ, termene, obligații) și ce mecanisme de implementare ar garanta continuitatea măsurilor pe mai mulți ani. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării menține presiunea pe producția de energie , în condițiile în care fluviul rămâne la circa 1.400 m³/s în weekend și este așteptat să scadă în continuare până la 21 august, potrivit Economica . În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primelor zile din intervalul 14–21 august, când sunt prognozate scăderi ușoare pe sectorul Giurgiu–Tulcea. Efect direct: oprirea reactoarelor de la Cernavodă și deficit de producție Debitele Dunării, ajunse la cele mai mici valori din istorie, au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (energia care poate fi pornită/oprită la comandă pentru echilibrarea sistemului). Cum acoperă sistemul deficitul: eolian, cărbune, hidro și importuri Ministerul Energiei a indicat, în repetate rânduri, că Sistemul Electroenergetic Național are resurse pentru acoperirea deficitului rezultat din oprirea Unității 2 de la Cernavodă, inclusiv: producția eoliană; Grupul energetic Rovinari 4; producția hidro. Pe lângă acestea, sistemul dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite importuri de energie electrică. Ministerul a mai precizat că operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru menținerea securității alimentării cu energie electrică în sistemele afectate de condițiile meteorologice. Recomandarea autorităților: consum responsabil în orele de vârf În acest context, autoritățile au menținut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00–23:00, pentru a reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf. [...]
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW de la Cernavodă, dar pune pe masă o investiție hidrotehnică pentru a reduce riscul repetării opririlor cauzate de seceta pe Dunăre , potrivit HotNews . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri dimineață că „nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, la o zi după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării. Pe termen scurt, Bolojan a spus că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – este compensată printr-un mix de producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri, în coordonare cu Dispecerul Energetic Național. În același mesaj, premierul a precizat că a notificat Comisia Europeană privind situația de criză și a indicat o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Miza: infrastructură pe Dunăre pentru a evita opriri similare Dincolo de măsurile de echilibrare pe termen scurt, Bolojan a legat episodul de la Cernavodă de o problemă structurală: dependența funcționării reactoarelor de condițiile hidrologice. El a afirmat că situația este „consecința secetei din bazinul Dunării”, dar și rezultatul „multor ani” de „lipsă de viziune, decizii proaste și fuga de răspundere”. În acest context, premierul a indicat drept exemplu lucrările „proiectate și avizate” pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă, despre care susține că au fost amânate, iar dacă ar fi fost prioritizate „am fi avut centrala nucleară în funcțiune”. Proiectul „Bala 2”: grup interministerial și țintă de 3 ani Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, destinat asigurării debitului necesar funcționării unităților de la Cernavodă. Proiectul include: lucrări hidrotehnice; lucrări de dragare; lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu „peste un metru” și „aproape o dublare a debitului”. Premierul a mai spus că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă „Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”. Licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, a afirmat Bolojan, susținând că astfel ar fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. Context: oprirea controlată a Unității 2 a fost anunțată anterior de HotNews, într-un material separat despre situația de la Cernavodă, disponibil aici . [...]
România a rămas temporar fără producție nucleară, dar exportă energie pe fondul consumului scăzut , potrivit Economica , după ce Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată dimineață, iar Unitatea 1 fusese scoasă din sistem la finalul lunii trecute. Motivul invocat este debitul prea mic al Dunării, care nu mai asigură răcirea. Cele două unități sunt cele mai mari grupuri de generare din Sistemul Energetic Național (SEN), cu 700 MW fiecare . Publicația notează că nu există o dată certă pentru revenirea lor: programările indică orientativ 23 august pentru Unitatea 1 și 30 august pentru Unitatea 2, însă repunerea în funcțiune depinde de evoluția debitului Dunării. De ce exportă România fără nuclear Datele aproape în timp real citate de Economica arată că, în momentul respectiv, România avea export net de 327 MW , în condițiile unui consum redus și ale unei producții ridicate din alte surse. Printre factorii menționați: autoconsumul prosumatorilor, care reduce cererea din rețea; producție fotovoltaică mare, de peste 2.200 MW (cea mai mare sursă la acel moment); producție eoliană de circa 700 MW ; centrale pe gaze cu aproape 1.000 MW ; cărbune sub 700 MW . Pe interconexiuni, România exporta către Serbia, Ungaria și Republica Moldova și importa din Bulgaria , conform aceleiași surse. Riscul se mută în vârful de seară Economica subliniază că intervalele sensibile pentru SEN sunt cele din vârful de seară, când fotovoltaicele nu mai produc, capacitatea de stocare rămâne încă limitată, iar consumul crește. Pentru ziua respectivă, prognoza indica un consum la vârf de aproximativ 7.000 MW , iar lipsa Unității 2 ar urma să fie compensată cel puțin parțial de producția eoliană, însă „sistemul va trece oricum pe import”. Pentru context suplimentar, publicația trimite la analiza e-nergia.ro privind acoperirea deficitului și la materialul Economica despre rolul stocării: „Bateriile de stocare a energiei din România contează din ce în ce mai mult…” . [...]
