Știri
Știri din categoria Energie
Intervenția de pe Dunăre vizează evitarea opririi totale a centralei de la Cernavodă, iar costurile ar fi acoperite de o singură zi de funcționare suplimentară, potrivit HotNews. Militarii au aruncat în aer stânca Pârjoaia după o primă încercare eșuată în weekend, iar acum urmează dragarea și scufundarea controlată a unor barje pentru a modifica fluxul apei spre priza de alimentare a centralei.
Guvernul a mobilizat Forțele Navale pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care nivelul Dunării este „extrem de scăzut”. Reactorul 1 a fost deja oprit „în urmă cu câteva zile”, conform aceleiași surse.
MApN a anunțat pe Facebook că detonarea controlată a fost realizată „în siguranță”, cu scopul de a crește debitul pe brațul Dunărea Veche, astfel încât centrala să poată fi alimentată cu apă. Potrivit comunicării, în intervenție au fost implicați peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.
După detonarea de luni, stânca a fost distrusă cu 100 kg de explozibil. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus la Digi24 că operațiunea este „un succes logistic absolut necesar navigației și dragării”.
În perioada imediat următoare, planul descris de ministru include:
Miruță a afirmat că o singură zi de funcționare suplimentară a centralei ar acoperi costurile intervenției, în condițiile în care era prognozată o oprire totală pentru joi, potrivit relatării citate de HotNews.
Contextul este scăderea debitului Dunării la 1.400 mc/s, aproape de minimul istoric din 1985. Pe fondul secetei, guvernul a declarat stare de alertă pentru luna august și a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență.
Recomandate
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe funcționarea centralei de la Cernavodă , iar Guvernul a activat măsuri de urgență și a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, potrivit Economica . La intrarea în țară, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până la circa 1.450 metri cubi pe secundă în 7 august, nivel apropiat de minimul istoric din 1985. Prin comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 metri cubi pe secundă. Impact operațional: Cernavodă „la limită” câteva zile Administrația Națională „Apele Române ” estimează că în zona Cernavodă nivelul Dunării scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în condițiile actuale centrala poate funcționa „la limită” încă patru-cinci zile. Directorul general adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a descris măsurile de urgență decise de stat pentru a încerca dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, inclusiv prin scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră (probabil 500 de tone), după măsurători batimetrice realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. „În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” Răspunsul autorităților: stare de alertă și bani pentru lucrări Pe fondul scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor reduse, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat declararea stării de alertă la nivel național pentru luna august. „Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.” Executivul a alocat, prin hotărâre de Guvern, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, cu obiectivul menținerii în funcțiune a Grupului 2 al centralei. În paralel, autoritățile indică necesitatea unor măsuri voluntare de reducere a consumului de energie la orele de seară și menționează existența unor proceduri gestionate de Transelectrica, care ar urma să fie puse în practică pentru a asigura funcționarea sistemului energetic. [...]
Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă , într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek . Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române ” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003. Efect direct în producția de energie: hidro mai puțin, nuclear la limită Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României. În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă. Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Intervenție pe Dunăre, cu riscuri tehnice Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. „Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei. De ce contează: disponibilitate mai mică, risc de importuri și volatilitate de preț Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri. Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă. În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic. [...]
Ungaria își oprește complet centrala nucleară de la Paks, care asigură circa 40% din electricitatea anuală a țării, din cauza nivelului prea scăzut al Dunării , potrivit Agerpres . Decizia ridică o problemă operațională majoră pentru sistemul energetic ungar, într-un moment în care valul de căldură și lipsa precipitațiilor pun presiune pe infrastructura dependentă de apă. Oprirea este anunțată de prim-ministrul ungar Peter Magyar ca fiind o „premieră în 44 de ani”. Potrivit acestuia, una dintre ultimele două unități de producție urma să fie oprită duminică la 01:30, iar producția centralei să scadă la 240 MW, înainte de oprirea completă în aceeași zi. De ce contează: o vulnerabilitate directă în alimentarea cu energie Centrala de la Paks, situată la aproximativ 100 km sud de Budapesta, furnizează circa 40% din producția anuală de electricitate a Ungariei. O oprire completă, chiar și temporară, înseamnă o reducere abruptă a producției interne și o nevoie de compensare prin alte surse disponibile în sistem. Ce a declanșat oprirea: răcirea depinde de apa Dunării Exploatatorul centralei a avertizat vineri că scăderea nivelului Dunării ar putea duce la închiderea completă spre mijlocul săptămânii viitoare, însă guvernul a indicat că oprirea ar putea interveni încă din weekend. Cele patru reactoare ale centralei, construite cu tehnologie din era sovietică, sunt răcite cu apă pompată din Dunăre, ceea ce face funcționarea direct dependentă de debitul și nivelul fluviului. Context meteo: secetă prelungită și temperaturi de până la 42°C Nivelul Dunării a atins pe alocuri valori istoric scăzute, pe fondul deficitului prelungit de precipitații și al căldurii extreme care afectează Europa. Situația ar putea să se agraveze, în condițiile în care sunt anunțate temperaturi de 40–42°C în zilele următoare în Europa Centrală. [...]
Vârful de consum de electricitate urcă spre 7.800 MW săptămâna viitoare , pe fondul caniculei, într-un moment în care producția internă este deja tensionată de oprirea Unității 1 de la Cernavodă și de scăderea producției hidro din cauza secetei, potrivit Antena 3 . Transelectrica estimează pentru joi seară un vârf de circa 7.200 MW, iar săptămâna viitoare consumul de seară ar urma să crească treptat până la 7.800 MW. Cum spune Transelectrica că ține sistemul în echilibru Operatorul de transport arată că echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) se face prin „utilizarea tuturor resurselor disponibile”, inclusiv prin schimburi comerciale transfrontaliere, în limitele tehnice ale rețelei europene și ale pieței regionale. Capacitatea de schimb transfrontalier a rețelei naționale este, în prezent, de aproximativ 4.000 MW import/export. „În aceste condiţii de presiune, echilibrarea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) este realizată prin utilizarea tuturor resurselor disponibile, inclusiv prin schimburile comerciale transfrontaliere de energie electrică, în limitele capacităţilor tehnice ale reţelei electrice europene şi ale pieţei regionale.” Transelectrica mai precizează că Dispecerul Energetic Național va adapta în timp real măsurile de operare pentru menținerea funcționării SEN „în parametri de siguranță”. Compania avertizează și că seceta și canicula afectează majoritatea statelor europene, ceea ce pune presiune suplimentară atât pe sistemele electroenergetice, cât și pe piața regională. Presiune dublă: caniculă și indisponibilități în producție Ministerul Energiei a convocat joi după-amiază, la sediul Dispecerului Energetic Național, a doua ședință din această săptămână a Comandamentului Energetic, în contextul: retragerii din exploatare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă; posibilității opririi Unității 2, „în funcție de evoluția din următoarele zile a condițiilor tehnice”, pe fondul debitului redus al Dunării; valului de caniculă prognozat. La reuniune au participat, între alții, președintele ANRE, George Niculescu, vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, și entități relevante din SEN. Ședința a fost condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, iar discuțiile au vizat prognozele de consum, disponibilitatea capacităților de producție și măsurile operative pentru funcționarea „fără întreruperi” a sistemului, în condițiile suprapunerii caniculei cu indisponibilitatea nucleară și cu producția hidro redusă. Totodată, începând cu 3 august, ar urma să intre în SEN, în regim de probe, noi capacități de producție fotovoltaice și de stocare, însumând aproape 300 MW. Cum arăta joi seară balanța producție–consum și mixul energetic Conform datelor Transelectrica afișate în timp real, joi seară România producea 5.272 MW și consuma 7.142 MW. Din producție, structura era: hidro: 1.647 MW (31,28%) hidrocarburi: 1.351 MW (25,6%) cărbune: 955 MW (18,04%) nuclear: 685 MW (12,94%) stocare: 326 MW (6,16%) eolian: 250 MW (4,72%) biomasă: 68 MW (1,29%) Contextul hidrologic: Dunărea, aproape de minime istorice Administrația Națională „Apele Române ” a indicat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era joi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, aproape de minimul istoric din 1985 (1.400 mc/s). În acest context, Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat marți dimineață, din cauza debitului scăzut al Dunării. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării riscă să scoată din piață până la 935 MW la Paks în 24–72 de ore , ceea ce ar adăuga presiune pe echilibrul regional de energie în plin episod de hidraulicitate redusă, potrivit Mediafax . Centrala nucleară Paks din Ungaria „ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore”, conform informării publicate joi de MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta. În prezent, Paks produce 935 MW, iar oprirea ar însemna o reducere suplimentară de producție la nivelul pieței unice europene, într-un moment în care și hidrocentralele de pe Dunăre sunt afectate de debite mici. De ce se ajunge la oprire: problema nu e doar cantitatea de apă, ci nivelul la prize MVM spune că oprirea devine inevitabilă din cauza nivelului scăzut al Dunării, folosită pentru răcirea instalațiilor. Compania indică faptul că, deși debitul ar putea permite „o cantitate suficientă de apă”, nivelul de aspirație al pompelor necesare este mai mare decât nivelul actual al apei, iar acesta „se așteaptă să continue să scadă”. „Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM. În comunicat, MVM precizează că Paks are o capacitate de aproximativ 2.000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, iar în prezent se află în „etapa 3” dintr-un sistem de patru etape pentru condiții de nivel scăzut. Compania estimează o „șansă realistă” de intrare în etapa 4, care ar impune oprirea tuturor unităților. Măsuri și ce urmează: oprire, răcire, apoi repornire în etape MVM afirmă că a început „managementul tehnic” pentru amplasarea unor conducte de aspirație mai adânci, însă soluția este una pe termen de câțiva ani. Pentru scenariul opririi complete, compania spune că are proceduri și echipamente pentru a asigura răcirea unităților staționare, inclusiv prin utilizarea unor pompe „Pajtás” (12 funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar 13 în standby, potrivit comunicatului). În același timp, MVM face apel la consum responsabil de energie. Compania susține că, odată ce nivelul apei revine la un prag adecvat, repornirea se poate face „în câteva zile”, în etape, pe baza unor reguli stricte. Context regional: presiune pe producție într-o perioadă de debite mici Mediafax notează că situația vine pe fondul debitelor foarte mici ale Dunării, care afectează și producția hidro. În paralel, în România, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită marți dimineața, iar Unitatea 2 ar fi urmat să fie oprită joi, însă Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei. Operatorul național de transport și sistem a transmis joi că Sistemul Electroenergetic Național este monitorizat continuu și funcționează „în parametri de siguranță operațională”, iar la momentul publicării informației era în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național pentru analiza evoluțiilor. [...]
România rămâne temporar fără producție nucleară , după ce și Unitatea 2 de la CNE Cernavodă intră în oprire controlată pe fondul debitului extrem de scăzut al Dunării, o situație fără precedent care mută presiunea pe restul mixului de producție și pe echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit Economica . Unitatea 2 va fi oprită „controlat” din cauza nivelului „extrem de scăzut, fără precedent” al Dunării, asociat secetei severe, în baza procedurilor aplicabile în astfel de situații. Decizia vine după cele mai recente prognoze ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) , iar compania arată că, atunci când parametrii se apropie de limitele admise, sunt aplicate măsuri preventive pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv oprirea uneia sau a ambelor unități. Calendarul opririi și repornirii, conform datelor din sistem Ministerul Energiei a comunicat că Unitatea 2 va fi oprită controlat joi, 30 iulie, începând cu ora 10:00. Conform datelor Transelectrica citate în material, Unitatea 2 ar urma să fie deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la ora 13:00. Pe baza prognozei de la momentul publicării, Unitatea 2 ar urma să fie repornită pe 10 august, iar Unitatea 1 – care este deja oprită „în stare sigură”, conform raportului curent emis de SN Nuclearelectrica SA pe 27 iulie 2026 – ar urma să revină pe 4 august. De ce contează: un test operațional pentru SEN, în plină secetă Este pentru prima dată când ambele unități ale centralei de la Cernavodă se opresc din cauza debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă că România nu mai beneficiază deloc, temporar, de energie nucleară. Ministerul Energiei susține că alimentarea consumatorilor casnici și a operatorilor economici „nu va fi afectată”, necesarul urmând să fie acoperit integral, iar autoritățile și operatorii din sector ar urma să aplice măsuri operative pentru funcționarea stabilă și în siguranță a SEN, în funcție de evoluția situației hidrologice. [...]
