Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul mizează pe o creștere economică de 0,1% în 2026, dar ținta depinde de trimestrul III și IV, iar scenariul rămâne fragil în condițiile în care dezinflația este așteptată abia din august–septembrie, potrivit Digi24, care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
Ministrul spune că atingerea creșterii de 0,1% se sprijină pe „un an agricol bun” și pe continuarea ritmului din construcții, sector care ar avea „un avans de aproximativ 14%”. În același timp, el plasează o parte din incertitudini în zona șocurilor externe, pe care le leagă de întârzierea scăderii inflației.
Nazare afirmă că dezinflația (scăderea treptată a inflației) ar urma să înceapă în perioada august–septembrie, dar estimează acum o inflație de „5–6%”, față de „4%” în scenariul inițial. În argumentația sa, contextul internațional – inclusiv conflictul din Iran și efectele asupra prețurilor la energie și carburanți – a împins în timp acest proces.
Pe lanțul economic, ministrul leagă reducerea inflației de o posibilă revenire a consumului spre finalul anului, „în special în trimestrul IV”, pe fondul unei baze de comparație mai favorabile și al temperării creșterii prețurilor.
Tot condiționat, el indică și un posibil efect asupra dobânzilor: dacă dezinflația se confirmă și deficitul bugetar rămâne „în parametrii asumați”, ar exista premise pentru „o ușoară reducere a dobânzilor”. În același timp, avertizează că finanțarea statului rămâne sensibilă la contextul internațional și la nivelul deficitului și al datoriei publice, menționând că la finalul lunii iunie cheltuielile cu dobânzile erau cu aproximativ 4 miliarde de lei peste nivelul de anul trecut.
Pe politica fiscală, ministrul afirmă că Executivul își menține obiectivul de reducere a deficitului bugetar și continuă investițiile publice. El indică „9 miliarde de lei în plus” la investiții în primele șase luni și spune că ritmul este susținut inclusiv de accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR.
În același registru, Nazare punctează menținerea ratingului suveran al României de către Fitch ca element de sprijin pentru încrederea investitorilor și stabilitatea finanțării statului, potrivit informațiilor preluate de Digi24 din mesajul public al ministrului.
Recomandate
Ministerul Finanțelor mizează pe investițiile din fonduri europene ca amortizor al încetinirii economice , după ce datele INS arată stagnarea PIB în trimestrul II față de trimestrul I și o scădere anuală, potrivit Digi24 . Mesajul Guvernului este că „contracția economică s-a temperat”, iar semnalele de reechilibrare vin din accelerarea investițiilor, îmbunătățirea exporturilor nete și reducerea deficitului extern, pe fondul unei inflații în scădere. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul „s-a menținut la același nivel” în termeni reali față de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul II din 2025, economia a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Pe primele șase luni, contracția a fost de 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier. Investițiile din fonduri europene, argumentul central al Finanțelor Ministerul Finanțelor indică drept principal sprijin evoluția investițiilor finanțate din fonduri europene: în prima jumătate a anului, acestea au crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, adică un avans de 56%. Instituția le leagă și de dinamica favorabilă a construcțiilor, inclusiv pe fondul proiectelor de infrastructură. Finanțele susțin că lucrările în infrastructura de transport și energie pot avea efecte dincolo de contribuția imediată la PIB, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității interne de producție. Exporturi nete mai bune și deficit extern în scădere, dar cu limitări pe termen scurt Un alt element invocat este contribuția exporturilor nete, care a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV din 2025, în condițiile în care importurile au avut o evoluție mai temperată, concomitent cu creșterea exporturilor. În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, pe fondul unei creșteri a exporturilor de 2,3% și al unui avans marginal al importurilor. Ministerul Finanțelor avertizează însă că investițiile în derulare presupun și importuri de echipamente și tehnologie, ceea ce poate încetini temporar reducerea deficitului extern. Inflația coboară, dar riscurile rămân Ministerul Finanțelor notează și scăderea inflației: rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, iar instituția se așteaptă ca dezinflația să se accentueze din august, odată cu estomparea efectelor de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut. La temperarea presiunilor asupra prețurilor ar contribui și încetinirea consumului și a dinamicii salariale, deși inflația rămâne ridicată, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor energiei sunt menționate ca riscuri. În acest context, Alexandru Nazare spune că ajustarea ar trebui să ducă la schimbarea modelului de creștere, de la consum către investiții, productivitate și competitivitate, cu un „cadru fiscal stabil” care să corecteze dezechilibrele fără a tăia investițiile. „Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.” [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții , pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă , deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf. În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”. Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de după oprirea reactorului 2 Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin: producția din fotovoltaic și eolian; intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Cele trei direcții de investiții prezentate de premier 1) Energia nucleară: reactoarele 3 și 4 și proiectul Bala 2 Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare. La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național. 2) Finalizarea centralelor Mintia și Iernut Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica. Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național. 3) Creșterea capacităților de stocare: două linii de finanțare Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului: una care ar urma să fie definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, cu 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei); o a doua, gestionată de Fondul de Modernizare, pentru care a fost aprobat ghidul de finanțare și care ar avea „o sumă dublă la dispoziție”. Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”. [...]
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78% , potrivit Digi24 . Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament. Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme. Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”. Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă. Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării. Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro. „Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.” Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare. [...]
Guvernul ia în calcul să condiționeze noile instalații fotovoltaice ale prosumatori lor de existența unor sisteme de stocare , pentru a reduce dezechilibrele din rețea și costurile care ajung, în final, în facturile consumatorilor, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că legislația ar trebui modificată astfel încât, „pe viitor”, cei care instalează panouri fotovoltaice și injectează energie în sistem să fie obligați să aibă și capacități de stocare. În prezent, România are aproximativ 350.000 de prosumatori, însă doar o treime dintre ei au și instalații de stocare, conform declarațiilor premierului. De ce contează: volatilitatea din solar se traduce în dezechilibre și costuri Bolojan argumentează că producția fotovoltaică este ridicată la prânz, dar scade dimineața și seara, exact în intervale în care consumul este mai mare. Această diferență ar genera „volatilitate” și „dezechilibre” în sistem, care în anumite zone pot deveni „critice”, iar extinderea rapidă a numărului de prosumatori ar putea amplifica problema dacă nu există stocare. „Reglementările pe care trebuie să le adoptăm consider că trebuie să fie de natură a nu mai permite ca în viitor să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să injectezi în sistem fără să ai şi stocarea asigurată (...)” Ce schimbări operaționale sunt avute în vedere Pe lângă condiționarea instalării de stocare, premierul interimar a indicat și o direcție de integrare tehnică a acestor echipamente în funcționarea sistemului energetic: bateriile și invertoarele ar trebui incluse într-o „formulă de dispecerizare” (adică într-un mecanism de coordonare/gestionare a producției și consumului), astfel încât furnizorii și operatorii să poată folosi mai eficient capacitățile disponibile și să reducă cheltuielile asociate dezechilibrelor. „Orice cost care este generat de dezechilibre (...) se mută în facturile pe care cetăţenii le plătesc (...)” Ce se întâmplă cu prosumatorii existenți Pentru cei care au deja panouri fotovoltaice, Bolojan spune că ar trebui stimulate măsuri pentru creșterea autoconsumului, în special seara, și sprijinită instalarea de capacități de stocare „acolo unde este posibil”. Ideea este ca energia produsă ziua să fie păstrată pentru intervalele în care producția scade, în loc ca surplusul să fie injectat în rețea în orele de vârf de producție. Deocamdată, materialul nu precizează un calendar sau un proiect legislativ concret, ci doar intenția de modificare a reglementărilor și direcțiile urmărite de Guvern. [...]
Disputa pe sporul pentru fonduri europene riscă să împingă în sus cheltuielile de personal ale administrației locale , în condițiile în care Lia Olguța Vasilescu susține că varianta discutată pe legea salarizării ar crea dezechilibre și ar majora costurile bugetare, potrivit Digi24 . Primarul Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România îl contrazice pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pe tema sporului de 40% pentru gestionarea fondurilor europene. Reacția vine după ce Pîslaru a declarat că miniștrii și secretarii de stat nu ar urma să beneficieze de acest spor și că autoritățile locale ar fi cerut explicit menținerea lui. Miza: reguli de salarizare care pot produce „dezechilibre” în primării și consilii județene Vasilescu afirmă că proiectul analizat ar reduce sporul de la 40% la 20% pentru primari, viceprimari, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, în timp ce pentru ceilalți angajați din administrația locală sporul ar rămâne la 40%. În această configurație, spune ea, ar apărea situații în care angajații ar ajunge să aibă venituri mai mari decât conducătorul instituției. „Și am mai spus că fie sunt 20 la sută la toți, fie sunt 40 la sută la toți!” În același context, Vasilescu reclamă și eliminarea, din varianta analizată, a unei prevederi din Legea 153/2017 care plafonează veniturile în administrația publică locală, astfel încât niciun angajat să nu poată avea venit mai mare decât viceprimarul sau vicepreședintele de consiliu județean. Ea susține că a cerut menținerea acestei „frâne” pentru a evita dezechilibre majore. Impact bugetar: acuzații că noul sistem ar crește deficitul Pe lângă disputa punctuală despre spor, Vasilescu susține că noul sistem de coeficienți pentru administrația locală ar duce la creșterea cheltuielilor salariale, nu la reducerea lor, cu efect direct asupra deficitului. „I-am demonstrat ministrului Pîslaru, cu cifre, că «reforma» lor de a introduce coeficienți identici la administrația locală CREȘTE salariile în loc să le scadă și că aceste CREȘTERI se duc direct în deficit” În mesajul citat de Digi24, ea afirmă că aplicarea variantei discutate ar duce la o creștere anuală a cheltuielilor de salarizare cu 2,4 miliarde de euro. Ce prevede proiectul, potrivit Ministerului Muncii Conform proiectului prezentat de Ministerul Muncii, personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene poate beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază. Pentru primari, viceprimari și conducătorii consiliilor județene este prevăzut, de asemenea, un spor de până la 40%, în limita bugetului aprobat. Vasilescu mai susține că Asociația Municipiilor din România a analizat varianta proiectului și a cerut public modificarea mai multor prevederi, inclusiv într-o conferință de presă din 3 iunie 2026. [...]
