Știri
Știri din categoria Energie

Președintele Nicușor Dan avertizează că riscurile crizei carburanților se mută pe termen mediu, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor legate de traficul prin strâmtori, potrivit Agerpres. Mesajul are relevanță economică directă: dacă aprovizionarea se complică în lunile următoare, presiunea se poate transmite în costuri de transport și, implicit, în prețuri.
Într-o conferință de presă susținută la Nicosia după participarea la Consiliul European informal, șeful statului a spus că, din discuțiile purtate la nivel european, „s-a discutat mai mult de problema imediată”, dar au rămas „semnale îngrijorătoare” pentru perioada următoare, inclusiv din partea Agenției Internaționale pentru Energie și a altor specialiști. În acest context, ar urma o discuție viitoare, în funcție de evoluțiile pe termen mediu.
Nicușor Dan a precizat că, în urma unei întâlniri avute cu două-trei săptămâni înainte cu premierul, miniștrii Transporturilor și Energiei și cu „companii mari” care operează pe piața din România, concluzia a fost că nu există riscuri pe termen scurt.
El a indicat explicit un orizont de „trei-patru luni” în care România „nu [este] afectată de ceva” și a adăugat că nu există riscuri pe termen scurt privind eventuale anulări de zboruri în contextul crizei carburanților.
Preocuparea principală rămâne intervalul de termen mediu, „în funcție de cum evoluează războiul și traficul prin strâmtoare”, a mai spus președintele. Potrivit acestuia, părțile implicate ar urma să se revadă „la o lună” pentru a discuta dacă apar elemente noi.
Criza carburanților a fost, de altfel, unul dintre subiectele aflate pe agenda Consiliului European informal, conform relatării.
Recomandate

România a ajuns să exporte peste 1.200 MW la prânz, dar riscă să revină la import seara , pe măsură ce producția solară scade, într-un mix energetic puternic dependent de vreme, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica pentru ora 14:33 arată că aproape 50% din energia produsă în acel moment în România venea din parcurile solare. A doua sursă era gazul, urmat de cărbuni – ambele cu circa 14% – și de Unitatea 2 de la Cernavodă . În același interval, eolienele nu produceau deloc, contribuția lor fiind influențată direct de căldură. Pe partea de echilibru producție–consum, România avea un consum de 4.581 MW și o producție de 5.787 MW, ceea ce a permis exportul a 1.205 MW, descris de publicație ca energie verde, solară. De ce contează: export la prânz, presiune la vârfurile de consum Imaginea de la mijlocul zilei ascunde o vulnerabilitate operațională: perioadele tensionate sunt așteptate dimineața și seara, când consumul urcă, iar energia solară „se retrage”. În aceste intervale, România ar putea fi nevoită să importe pentru a acoperi cererea, pe fondul schimbării mixului de producție spre seară. Cernavodă rămâne cu Unitatea 2 cuplată, deși era programată oprirea Ziarul Financiar notează că, deși centrala de la Cernavodă ar fi trebuit „scoasă complet din funcțiune” prin retragerea Unității 2, autoritățile au decis să mențină reactorul cuplat „deocamdată”. În regiune, aceeași sursă indică un context complicat pentru producția nucleară: seceta și nivelul scăzut al Dunării afectează, pe rând, statele care operează centrale nucleare. [...]

Noua taxă de carbon ETS2 ar putea adăuga peste 1 leu/litru la carburanți și sute de lei pe an la încălzirea pe gaze , potrivit estimărilor citate de Stirile Pro TV . Miza pentru România este dublă: impactul direct în bugetele gospodăriilor și poziționarea în negocierile UE, în condițiile în care măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2028. Cât ar putea crește prețurile la benzină și motorină Estimările provin dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de președintele organizației, Dumitru Chisăliță , și pornesc de la un preț al carbonului de 80 euro/tonă (aprox. 419 lei/tonă, la cursul folosit în analiză). Conform calculelor AEI, scumpirile pot ajunge la: Benzină: +0,92 lei/litru fără TVA, respectiv +1,12 lei/litru cu TVA . La un preț de referință de 8,65 lei/l, ar însemna 9,77 lei/l (creștere de 13%). Motorină: +1,07 lei/litru fără TVA, respectiv +1,30 lei/litru cu TVA . La un preț de referință de 9,43 lei/l, ar însemna 10,73 lei/l (creștere de 14%). Analiza notează că valorile țin cont de componenta de biocombustibil (etanol/biodiesel), care poate avea factor ETS2 zero. Impactul anual estimat pentru un șofer și pentru o gospodărie Pentru un șofer care folosește o Dacia Logan, AEI estimează un cost suplimentar de circa 840 lei/an , echivalent cu o creștere de aproximativ 7% față de cheltuielile actuale cu combustibilul, în ipotezele din analiză (inclusiv un rulaj mediu de 15.000 km/an). La nivel de gospodărie, estimarea AEI indică o posibilă creștere viitoare a costurilor „cu până la 5%” din componenta de transport. Cât ar putea crește factura la gaze pentru încălzire AEI avertizează că ETS2 ar urma să se aplice și clădirilor rezidențiale și comerciale care folosesc combustibili fosili pentru încălzire (inclusiv gaze naturale). În ipoteza aceluiași preț al carbonului (80 euro/tonă), analiza indică următoarele costuri suplimentare anuale, peste factura de gaze: Apartament cu două camere: +840 lei/an , adică +21% față de costurile actuale (calculat la prețul plafonat de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă). Apartament cu patru camere: +1.280 lei/an (tot +21%). Casă (120 mp, mediu izolată): +2.520 lei/an . În ansamblu, președintele AEI susține că, dacă taxa s-ar aplica, cheltuielile populației ar crește cu circa 10% . De ce contează: România cere reanalizarea, dar doar pentru carburanți Potrivit materialului, zece țări – inclusiv România – au cerut UE să reconsidere noul preț al carbonului pentru combustibili, în contextul revizuirii pieței de carbon. Informația este relatată pe baza unei declarații comune consultate de Reuters (link în sursă). Lista țărilor semnatare: Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, România și Slovacia . Declarația susține că „cetățenii europeni nu ar trebui să fie supuși unor noi taxe climatice” în actualele condiții economice și geopolitice și cere ca ETS2 să fie analizat direct în revizuire. În același timp, analiza AEI subliniază că România ar fi cerut reconsiderarea ETS2 doar pentru transport , nu și pentru componenta care vizează imobilele încălzite cu gaze, deși impactul pe facturi ar putea fi semnificativ. Ce urmează Conform informațiilor citate, Comisia Europeană urmează să propună o revizuire a sistemului ETS, iar negocierile dintre guvernele naționale și legislatorii europeni pot aduce amendamente, inclusiv privind ETS2. Materialul mai notează că cele 10 țări semnatare ar avea suficiente voturi în sistemul decizional al UE pentru a bloca modificările la care se opun. [...]

România și Serbia au reluat oficial discuțiile pentru Porțile de Fier 3 , un proiect care ar putea aduce capacități noi de stocare și echilibrare a energiei în regiune, dar care ridică pentru București riscuri operaționale și de mediu legate de Dunăre, potrivit G4Media . Joi, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Guvern cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović , iar cele două părți au semnat un Memorandum de Înțelegere care creează cadrul pentru schimb de informații despre proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) și pentru evaluarea impactului și beneficiilor, conform comunicatului Executivului citat de publicație. Miza pentru România: compatibilitatea cu Porțile de Fier I și II și protecția Dunării Din perspectiva Bucureștiului, discuția este condiționată de efectele pe care un proiect nou le-ar putea avea asupra infrastructurii existente și asupra utilizărilor Dunării. Ilie Bolojan a indicat explicit că România vrea ca o eventuală dezvoltare să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să protejeze zonele riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre. Serbia: stocare de energie și stabilitate de rețea, plus căutare de parteneri Ministrul sârb al Energiei a prezentat Djerdap 3 drept cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia, cu beneficii precum stocare „substanțială” de energie electrică, sprijin pentru echilibrarea sistemului electroenergetic și integrarea unor surse mai curate, respectiv consolidarea stabilității rețelei. Totodată, Serbia ar urmări să atragă parteneri americani în proiect și face demersuri pe lângă Administrația Trump, mai notează G4Media. De ce rămâne proiectul sensibil: debitul Dunării și efectele economice conexe Potrivit aceleiași surse, autoritățile române sunt îngrijorate de impactul hidrocentralei asupra debitului Dunării, ceea ce ar putea afecta transportul fluvial și ar influența programele de irigații. În acest context, memorandumul semnat funcționează ca un pas procedural pentru schimb de date și evaluări, nu ca o decizie de demarare a construcției. [...]

România intră în august cu un risc real de dezechilibru în sistemul energetic , pe fondul scăderii producției și al mai multor capacități mari indisponibile, potrivit unui interviu publicat de Adevărul . Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, iar miza imediată este menținerea funcționării Sistemului Energetic Național fără întreruperi majore, într-un context în care orice incident suplimentar ar putea amplifica tensiunile din rețea. Consultantul în politici de securitate energetică Cosmin Păcuraru leagă situația de un cumul de factori: seceta și condițiile meteo, dar și decizii greșite din ultimii ani, în special subinvestiția în nuclear și hidro, plus probleme operaționale în mai multe zone ale producției. Ce scoate din joc producția: nuclear, hidro și termic Păcuraru indică drept șoc major situația de la Cernavodă : oprirea ambelor reactoare, pe fondul unui „concurs de împrejurări” (inclusiv debit mic al Dunării), ar echivala cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție „în bandă” (adică stabilă, constantă), descrisă ca fiind cea mai mare pierdere punctuală de putere instalată suferită de România. Pe partea hidro, expertul vorbește despre „sute de megawați” indisponibili la Hidroelectrica din motive care „nu au legătură cu vremea”, iar la Porțile de Fier I menționează două grupuri oprite complet și un al treilea la jumătate de putere (aprox. 100 MW în loc de 200 MW ), ceea ce ar însemna încă aproape 500 MW pierduți doar din această zonă, la care se adaugă și alte hidrocentrale oprite. În termic, sunt menționate probleme la ELCEN (CET Vest afectat de două incendii, iar CET Sud și CET Progresul oprite pentru mentenanță) și situația Electrocentrale Craiova, aflată în insolvență, cu aproximativ 300 MW instalați. De ce fotovoltaicele nu „acoperă” lipsa fără stocare Un punct central al analizei este că investițiile masive în fotovoltaic și eolian nu rezolvă problema de siguranță a alimentării fără stocare și fără surse stabile (nuclear, hidro, termic). Păcuraru afirmă că România ar avea în prezent o capacitate de stocare de cel mult 1.000 MWh , în timp ce „ideal ar fi 10.000”, ceea ce arată un decalaj major între producția variabilă și posibilitatea de a o folosi când sistemul are nevoie. În plus, el susține că, în anumite intervale, producția din fotovoltaic „mai mult a încurcat”, deoarece termocentralelor li s-a redus producția sau au fost închise pe perioada funcționării parcurilor, iar stocarea disponibilă nu este suficientă pentru echilibrare. Vulnerabilitatea operațională: „un bobârnac” poate conta În condițiile în care sistemul ar funcționa „la limită”, expertul avertizează că un incident relativ mic – inclusiv un atac cibernetic – ar putea avea efecte disproporționate. În interviu, el afirmă că ar fi suficientă compromiterea circuitelor de control și analiză ale unor companii mari din energie pentru a produce perturbări severe. „Eu zic că acum, în situația asta, cu reactoarele închise, cu problemele pe care le avem, te poți aștepta la orice! Deci și la un blackout.” Totuși, Păcuraru nu afirmă că un blackout este cert: spune explicit că nu poate spune dacă va fi sau nu, dar că „riscurile există” și că situația „încă se mai poate salva”. Ce soluții indică expertul: nuclear și proiecte de stocare În plan tehnic, interviul reia ideea că România ar fi avut nevoie de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea Cernavodă la debite mici ale Dunării (de exemplu, întreținerea canalului de alimentare cu apă, inclusiv dragaj), și ridică întrebarea de ce nu se discută serios construcția unor turnuri de răcire la centrală. Pe termen mai lung, Păcuraru susține necesitatea proiectelor de stocare (inclusiv Tarnița-Lăpuștești) și a dezvoltării nucleare, amintind atât proiectul cu reactoare mici modulare (SMR), cât și proiectul european ALFRED (reactor cu răcire pe bază de plumb), despre care spune că va dura mulți ani până la aprobări. În esență, mesajul interviului este că riscul de întreruperi majore nu ține de un singur factor, ci de suprapunerea dintre vreme, indisponibilități mari în producție și o arhitectură a sistemului care nu a ținut pasul cu creșterea regenerabilelor fără stocare și fără întărirea surselor stabile. [...]

Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă , într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek . Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române ” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003. Efect direct în producția de energie: hidro mai puțin, nuclear la limită Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României. În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă. Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Intervenție pe Dunăre, cu riscuri tehnice Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. „Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei. De ce contează: disponibilitate mai mică, risc de importuri și volatilitate de preț Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri. Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă. În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic. [...]

Ungaria își oprește complet centrala nucleară de la Paks, care asigură circa 40% din electricitatea anuală a țării, din cauza nivelului prea scăzut al Dunării , potrivit Agerpres . Decizia ridică o problemă operațională majoră pentru sistemul energetic ungar, într-un moment în care valul de căldură și lipsa precipitațiilor pun presiune pe infrastructura dependentă de apă. Oprirea este anunțată de prim-ministrul ungar Peter Magyar ca fiind o „premieră în 44 de ani”. Potrivit acestuia, una dintre ultimele două unități de producție urma să fie oprită duminică la 01:30, iar producția centralei să scadă la 240 MW, înainte de oprirea completă în aceeași zi. De ce contează: o vulnerabilitate directă în alimentarea cu energie Centrala de la Paks, situată la aproximativ 100 km sud de Budapesta, furnizează circa 40% din producția anuală de electricitate a Ungariei. O oprire completă, chiar și temporară, înseamnă o reducere abruptă a producției interne și o nevoie de compensare prin alte surse disponibile în sistem. Ce a declanșat oprirea: răcirea depinde de apa Dunării Exploatatorul centralei a avertizat vineri că scăderea nivelului Dunării ar putea duce la închiderea completă spre mijlocul săptămânii viitoare, însă guvernul a indicat că oprirea ar putea interveni încă din weekend. Cele patru reactoare ale centralei, construite cu tehnologie din era sovietică, sunt răcite cu apă pompată din Dunăre, ceea ce face funcționarea direct dependentă de debitul și nivelul fluviului. Context meteo: secetă prelungită și temperaturi de până la 42°C Nivelul Dunării a atins pe alocuri valori istoric scăzute, pe fondul deficitului prelungit de precipitații și al căldurii extreme care afectează Europa. Situația ar putea să se agraveze, în condițiile în care sunt anunțate temperaturi de 40–42°C în zilele următoare în Europa Centrală. [...]