Știri
Știri din categoria Energie

Președintele Nicușor Dan avertizează că riscurile crizei carburanților se mută pe termen mediu, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor legate de traficul prin strâmtori, potrivit Agerpres. Mesajul are relevanță economică directă: dacă aprovizionarea se complică în lunile următoare, presiunea se poate transmite în costuri de transport și, implicit, în prețuri.
Într-o conferință de presă susținută la Nicosia după participarea la Consiliul European informal, șeful statului a spus că, din discuțiile purtate la nivel european, „s-a discutat mai mult de problema imediată”, dar au rămas „semnale îngrijorătoare” pentru perioada următoare, inclusiv din partea Agenției Internaționale pentru Energie și a altor specialiști. În acest context, ar urma o discuție viitoare, în funcție de evoluțiile pe termen mediu.
Nicușor Dan a precizat că, în urma unei întâlniri avute cu două-trei săptămâni înainte cu premierul, miniștrii Transporturilor și Energiei și cu „companii mari” care operează pe piața din România, concluzia a fost că nu există riscuri pe termen scurt.
El a indicat explicit un orizont de „trei-patru luni” în care România „nu [este] afectată de ceva” și a adăugat că nu există riscuri pe termen scurt privind eventuale anulări de zboruri în contextul crizei carburanților.
Preocuparea principală rămâne intervalul de termen mediu, „în funcție de cum evoluează războiul și traficul prin strâmtoare”, a mai spus președintele. Potrivit acestuia, părțile implicate ar urma să se revadă „la o lună” pentru a discuta dacă apar elemente noi.
Criza carburanților a fost, de altfel, unul dintre subiectele aflate pe agenda Consiliului European informal, conform relatării.
Recomandate

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea accelera reorientarea politicilor energetice către regenerabile și nuclear , pe fondul unei scăderi de încredere în combustibilii fosili, potrivit declarațiilor directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, preluate de Biziday . Într-un interviu acordat The Guardian , Birol susține că unul dintre cele mai importante efecte ale războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului este schimbarea percepției țărilor asupra „riscului și fiabilității” combustibililor fosili, ceea ce ar urma să ducă la revizuirea strategiilor energetice și, implicit, la scăderea cererii. „Percepția lor asupra riscului și fiabilității se va schimba. Guvernele își vor revizui strategiile energetice. Se va înregistra o creștere semnificativă a energiei din surse regenerabile și a energiei nucleare, precum și o orientare sporită către un viitor mai electrificat. (…) Vaza s-a spart, pagubele sunt făcute – va fi foarte dificil să punem bucățile la loc. Acest lucru va avea consecințe permanente asupra piețelor energetice globale în anii următori.” Impactul economic: securitatea energetică, redefinită prin risc geopolitic Mesajul central al șefului IEA este că șocul geopolitic a schimbat „pentru totdeauna” modul în care guvernele evaluează dependența de petrol și gaze, iar această reevaluare ar putea avea efecte de durată asupra piețelor energetice globale. În viziunea sa, criza deschide „oportunități extinse” pentru proiectele de energie regenerabilă și pentru energia nucleară, pe fondul unei orientări către electrificare. În același timp, Birol avertizează asupra unui risc colateral: menținerea prețurilor petrolului la niveluri ridicate ar putea împinge unele țări în curs de dezvoltare către cărbune, ceea ce ar pune presiune pe atingerea obiectivelor climatice. Strâmtoarea Hormuz: efecte care pot persista și după redeschidere Birol mai spune că impactul unei închideri a Strâmtorii Hormuz asupra aprovizionării cu îngrășăminte, heliu sau alimente ar continua chiar și după redeschidere, sugerând că vulnerabilitățile logistice și de aprovizionare nu dispar imediat odată cu reluarea traficului. „Această criză a fost mai mare decât toate cele mai mari crize la un loc și, prin urmare, a fost uriașă. Încă nu pot înțelege cum lumea a fost atât de luată prin surprindere, încât economia globală poate fi ținută ostatică de o strâmtoare de 50 de kilometri.” Semnal pentru Marea Britanie: forajele noi nu ar schimba semnificativ criza Referindu-se la Marea Britanie, Birol afirmă că ar trebui să renunțe la o parte dintre proiectele de expansiune din Marea Nordului. El susține că noi câmpuri petroliere nu ar modifica semnificativ securitatea energetică a Regatului Unit și nici prețurile petrolului și gazelor, deci nu ar avea un impact major asupra crizei curente, în pofida solicitărilor companiilor petroliere pentru intensificarea forajelor și acordarea de noi permise. [...]

Grupul PPC vrea să atragă circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei) prin emiterea de noi acțiuni , o mișcare care ar urma să susțină un program de investiții până în 2030 și să limiteze presiunea pe îndatorare, potrivit Agerpres . Majorarea de capital este propusă printr-o ofertă publică în Grecia și un plasament privat către investitori instituționali din afara Greciei (ofertă internațională). Compania indică faptul că operațiunea ar urma să fie făcută fără drept de preempțiune (dreptul acționarilor existenți de a cumpăra cu prioritate), dar cu posibilitatea unui mecanism de alocare prioritară pentru acționarii care participă la oferta combinată. Ce finanțează și de ce contează pentru regiune PPC leagă majorarea capitalului de Planul Strategic 2030 , care vizează accelerarea investițiilor în principalele piețe, extinderea internațională și intrarea în sectoare considerate complementare, inclusiv în zona tehnologică. Compania argumentează că o structură de capital „mai eficientă și sustenabilă” ar crește flexibilitatea strategică și operațională. În Europa Centrală și de Sud-Est (CSEE), PPC indică drept factori de investiții: dezechilibre cerere-ofertă pe energia electrică, închiderea unor capacități pe surse termice, interconectarea insuficientă a regiunii cu restul Europei, plus o cerere estimată în creștere în următorul deceniu (pe fondul electrificării, relocalizării producției și dezvoltării centrelor de date). Ținte de capacitate: România, între piețele vizate În comunicatul citat, PPC afirmă că urmărește dublarea capacității instalate a grupului la 24,3 GW în 2030, de la 12,4 GW în 2025, și creșterea ritmului anual de adăugare de capacități la 2,4 GW (față de 1,4 GW anterior), prin investiții în energie regenerabilă, producție flexibilă și stocare. Pe piețe, planurile menționate includ: Grecia : adăugarea a 5 GW până în 2030, pentru o capacitate instalată totală de 13,3 GW, în contextul eliminării complete a producției pe cărbune (finalizare în 2026) și al dezafectării a 40% din producția pe hidrocarburi din insule. România : triplarea capacității instalate între 2025 și 2030, până la 5,3 GW , prin investiții în energie regenerabilă, stocare, noi unități pe gaze naturale și unități pentru acoperirea vârfurilor de consum. Italia, Bulgaria și Croația : extindere a investițiilor, în principal în regenerabile și stocare, plus unități pe gaze naturale, cu ținta de 3,5 GW capacitate instalată până în 2030. Intrare în noi țări (CSEE extins) : Ungaria, Polonia și Slovacia, prin creștere organică și achiziții, cu o țintă de 2,2 GW în regenerabile și stocare până în 2030. Până în 2030, 45% din capacitatea instalată a grupului ar urma să fie în afara Greciei, iar mixul energetic vizat include solar, eolian, hidro, gaze naturale și stocare. Cheltuieli de capital și calendarul operațiunii Planul Strategic indică cheltuieli de capital estimate la 24,2 miliarde euro (aprox. 121 mld. lei) în perioada 2026–2030, cu 95% alocate proiectelor de creștere și 48% în afara Greciei. În structura de finanțare menționată, 54% ar urma să vină din fluxuri de numerar din operațiuni, 31% din creșterea datoriei nete, iar majorarea de capital ar acoperi 15% din cheltuielile de capital. Adunarea Generală Extraordinară este convocată pentru 14 mai 2026 pentru aprobarea majorării. Dacă acționarii aprobă, compania estimează că operațiunea va fi lansată și finalizată la finalul lunii mai. Citigroup Global Markets Europe AG și Goldman Sachs Bank Europe SE sunt menționate ca coordonatori globali comuni și bookrunneri comuni pentru oferta internațională. Planul include și dezvoltarea unui centru de date de 300 MW în Kozani (nordul Greciei), cu începerea construcției prognozată în 2026 și cheltuieli de capital relevante de 1,2 miliarde euro (aprox. 6 mld. lei), compania afirmând că este în negocieri cu „hyperscaleri” (operatori foarte mari de infrastructură de cloud și centre de date). [...]

China pregătește investiții de ordinul miliardelor în roboți pentru operarea rețelei electrice , într-un demers care vizează atât securitatea energetică , cât și reducerea dependenței de intervenția umană în activități riscante și greu de acoperit logistic, potrivit South China Morning Post . Planul este asociat cu operatorul principal al rețelei, care își propune să extindă rapid utilizarea roboților alimentați de inteligență artificială (IA) în operarea infrastructurii critice. Publicația notează că, doar în 2026, operatorii de rețea intenționează să cumpere mii de roboți, inclusiv echipamente pentru inspecție și mentenanță. Ce se schimbă operațional în rețea Roboții ar urma să preia o paletă largă de sarcini, în special în zone unde accesul este dificil sau unde lucrările implică risc ridicat: inspecția stațiilor electrice aflate în locații izolate; lucrări de mentenanță pe linii de transport de înaltă tensiune, inclusiv pe infrastructură de tip „ultra-high-voltage” (linii de transport la tensiuni foarte mari, folosite pentru a muta energie pe distanțe lungi cu pierderi mai mici). Miza imediată este creșterea capacității de monitorizare și intervenție, cu mai puține echipe trimise pe teren și cu timpi mai scurți de verificare a echipamentelor. De ce contează: securitate energetică și costuri de operare Investițiile descrise de publicație indică o accelerare a automatizării în infrastructura energetică, într-un moment în care rețelele sunt presate simultan de extinderea consumului, de integrarea unor surse noi și de nevoia de fiabilitate. Din perspectivă economică, un astfel de program poate muta o parte din cheltuielile recurente (inspecții, mentenanță, deplasări) către cheltuieli de capital (achiziții de roboți și sisteme asociate), cu potențial de standardizare a operațiunilor și reducere a expunerii la incidente în teren. South China Morning Post nu detaliază însă bugetul exact sau calendarul complet al investițiilor dincolo de intenția de achiziții masive în 2026. Ce urmează Următorul reper este anul 2026, când sunt așteptate achizițiile de „mii de roboți” menționate în material. Rămâne de văzut, pe baza informațiilor publice viitoare, cum vor fi împărțite rolurile între roboți (inspecție, mentenanță, operare) și ce rezultate vor fi raportate în termeni de disponibilitate a rețelei și reducere a intervențiilor umane în zone cu risc. [...]

ANRE pregătește reguli mai dure de racordare, cu garanții financiare pe etape, pentru a descuraja proiectele „speculative” care blochează artificial capacitatea rețelelor , potrivit Profit . Autoritatea spune că va publica o nouă formă a proiectului de modificare a reglementărilor privind racordarea la rețele, cu o „filosofie diferită” pentru investitorii interesați de producția de energie electrică. Miza este una de reglementare cu efect direct în piață: proiectele care obțin avize și rezervă capacitate în rețele, dar nu au șanse reale de implementare, pot reduce „pe hârtie” spațiul disponibil pentru investiții viabile, în special în zona de noi capacități de producție. Ce se schimbă în draftul ANRE ANRE indică faptul că noua versiune a Regulamentului de racordare va introduce: mai multe paliere de garanții financiare , pe parcursul dezvoltării proiectului; măsuri suplimentare de siguranță menite să crească probabilitatea ca proiectele anunțate să fie și finalizate. În esență, abordarea urmărește să crească „costul” menținerii unui proiect doar la nivel de documente și să favorizeze investitorii care pot demonstra progres și capacitate de execuție. Contextul politic: presiune pentru intervenție legislativă Schimbarea vine după ce premierul Ilie Bolojan , care a preluat interimar și funcția de ministru al Energiei, a avertizat că, dacă ANRE nu rezolvă prin legislația secundară problema proiectelor „speculative” care diminuează artificial capacitatea rețelelor de transport și distribuție, Guvernul ar putea interveni prin legislație primară . ANRE transmite acum că noul draft este rezultatul dezbaterii publice pe marginea proiectului de modificare a reglementărilor de racordare și că urmează să fie publicat într-o formă actualizată. [...]

Electro-Alfa International își extinde expunerea pe infrastructura energetică printr-un proiect BESS de circa 52 MW, estimat la 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei), cu o durată de execuție de aproximativ 12 luni , potrivit Economica . Compania a cumpărat o firmă de proiect care deține drepturile și autorizațiile necesare pentru dezvoltarea instalației de stocare în Șelimbăr, județul Sibiu. Proiectul vizează o instalație de tip BESS (Battery Energy Storage System – sistem de stocare a energiei în baterii) , cu o capacitate instalată de aproximativ 52 MW. Investiția este prezentată ca „valoare estimată a dezvoltării proiectului”, iar calendarul indicat este de circa 12 luni de la finalizarea etapei de proiectare. Opțiuni după finalizare: operare sau vânzare După dezvoltarea proiectului, Electro-Alfa International spune că va analiza două direcții: operarea instalației; valorificarea investiției prin vânzare către potențiali investitori din sectorul energetic. Această abordare lasă deschis dacă proiectul va deveni un activ operațional în portofoliul companiei sau un proiect pregătit pentru tranzacționare, în funcție de interesul investitorilor și de condițiile din piață. Context bursier și profilul companiei Electro-Alfa International (BVB:EAI) s-a listat recent la Bursa de Valori București, iar capitalizarea bursieră la prețul de realizare al ofertei publice de 8,85 lei/acțiune este de aproximativ 1,67 miliarde lei (327 milioane euro), conform informațiilor transmise de companie. Electro-Alfa International este un jucător din zona echipamentelor electrice de medie și joasă tensiune, lucrări de tip EPC (inginerie, achiziții, construcție) și soluții de eficiență energetică. Compania produce în patru fabrici din Botoșani și operează, potrivit datelor prezentate, cu patru unități de producție (25.000 mp), un centru propriu de cercetare-dezvoltare și o bază de peste 500 de clienți. [...]

Prețurile la carburanți au urcat brusc peste praguri psihologice în noaptea de 24 aprilie, cu scumpiri aplicate simultan de mai mulți mari jucători, ceea ce ridică direct costurile de transport pentru companii și consumatori, potrivit Profit . OMV Petrom , Rompetrol , Lukoil și Socar au majorat considerabil prețurile „la prima oră a acestei nopți”, iar în unele stații motorina standard a sărit de 9 lei/l, în timp ce benzina a depășit 8,7 lei/l, conform datelor analizate de publicație. OMV Petrom: creșteri în două etape, în 12 ore Liderul pieței, OMV Petrom, a aplicat o nouă rundă de scumpiri: benzina a fost majorată cu 35 de bani/l, iar motorina cu 25 de bani/l, după ce joi compania efectuase deja alte creșteri de 20 de bani/l, atât în stațiile Petrom, cât și în cele OMV. În intervalul menționat de Profit, în doar 12 ore, prețul benzinei a crescut: în stațiile Petrom: de la 8,07 la 8,62 lei/l; în stațiile OMV: de la 8,18 la 8,73 lei/l. Publicația notează că benzinăriile OMV Petrom au ajuns „unele dintre cele mai scumpe”, deși cu doar 12 ore înainte erau cele mai ieftine, pe baza datelor analizate. De ce contează: presiune imediată pe costurile de transport Trecerea peste 9 lei/l la motorină în unele stații și accelerarea scumpirilor într-un interval foarte scurt se traduc într-o creștere rapidă a costurilor operaționale pentru transportatori și pentru companiile cu flote, cu efecte potențiale în lanț asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. În lipsa altor detalii în material despre cauzele scumpirilor, rămâne de urmărit dacă mișcarea se stabilizează sau continuă în zilele următoare. [...]