Știri
Știri din categoria Energie
ANRE pregătește reguli mai dure de racordare, cu garanții financiare pe etape, pentru a descuraja proiectele „speculative” care blochează artificial capacitatea rețelelor, potrivit Profit. Autoritatea spune că va publica o nouă formă a proiectului de modificare a reglementărilor privind racordarea la rețele, cu o „filosofie diferită” pentru investitorii interesați de producția de energie electrică.
Miza este una de reglementare cu efect direct în piață: proiectele care obțin avize și rezervă capacitate în rețele, dar nu au șanse reale de implementare, pot reduce „pe hârtie” spațiul disponibil pentru investiții viabile, în special în zona de noi capacități de producție.
ANRE indică faptul că noua versiune a Regulamentului de racordare va introduce:
În esență, abordarea urmărește să crească „costul” menținerii unui proiect doar la nivel de documente și să favorizeze investitorii care pot demonstra progres și capacitate de execuție.
Schimbarea vine după ce premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și funcția de ministru al Energiei, a avertizat că, dacă ANRE nu rezolvă prin legislația secundară problema proiectelor „speculative” care diminuează artificial capacitatea rețelelor de transport și distribuție, Guvernul ar putea interveni prin legislație primară.
ANRE transmite acum că noul draft este rezultatul dezbaterii publice pe marginea proiectului de modificare a reglementărilor de racordare și că urmează să fie publicat într-o formă actualizată.
Recomandate
România riscă să piardă încă 700 MW din producția internă , după ce nivelul Dunării a coborât sub limita de funcționare pentru Centrala nucleară de la Cernavodă, iar Nuclearelectrica avertizează asupra „posibilității opririi controlate” a Reactorului 2, potrivit HotNews . Centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din producția totală de electricitate a țării, cu două reactoare de câte 700 MW fiecare. Reactorul 1 este deja oprit din 28 iulie, tot din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, ceea ce amplifică presiunea asupra echilibrului dintre producție și consum. Oprirea Unității 2, posibilă pe 13 august Nuclearelectrica spune că există, în acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unității 2 „în dimineața zilei de 13 august 2026”, pe baza monitorizării prognozelor INHGA, a scăderii nivelului Dunării și a parametrilor de operare. Compania precizează că va comunica separat dacă oprirea devine iminentă joi dimineață. Ministerul Energiei a anunțat, la rândul său, că au fost inițiate procedurile tehnice premergătoare opririi controlate, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, subliniind că sunt proceduri „uzuale și preventive” și că nu indică un incident la nivelul centralei. Dacă prognoza rămâne nefavorabilă, oprirea controlată este așteptată „în cursul acestei săptămâni”. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de producție Ministerul Energiei afirmă că a pregătit măsuri pentru compensarea energiei care nu ar mai fi produsă de Unitatea 2, printr-un mix de importuri și creșterea producției interne, inclusiv: utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene; activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național; scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4 (Complexul Energetic Oltenia) și punerea lui la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național; utilizarea, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, a unei capacități suplimentare de producție a Hidroelectrica. Context: debit minim istoric și măsuri de ultimă instanță Directorul adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a declarat la Digi24 că Dunărea a atins la intrarea în țară un nou minim istoric, de 1.370 mc/s, iar la Cernavodă s-a atins pragul de -230 cm, limita minimă necesară pentru răcirea reactorului 2 cu apă din Dunăre. În acest context, el a spus că intrarea în procedura de oprire a reactorului 2 este „inevitabilă” în 1–2 zile, în lipsa precipitațiilor relevante în bazinul Dunării, potrivit News.ro. Pe fondul crizei energetice, Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru luna august și a dispus măsuri pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2, inclusiv devierea Brațului Bala prin scufundarea unor barje, soluție care, potrivit publicației, a avut doar un efect temporar. Totodată, Executivul a adoptat o măsură care permite Transelectrica să limiteze sau să deconecteze mari consumatori industriali între 19:00 și 23:00, ca ultimă soluție, iar populația a fost îndemnată să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu consum ridicat în același interval și să reprogrameze consumul către 11:00–17:00, când producția fotovoltaică este mai mare. [...]
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă : creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica . Conform licențelor ANRE , puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august , arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale. De ce contează: 20.000 MW instalați nu înseamnă 20.000 MW disponibili Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare). Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW , rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei. Fotovoltaicul, principalul motor al creșterii din ultima lună Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic: puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a depășit 4.000 MW , ajungând la 4.163 MW la 1 august; la 1 iulie erau 3.840 MW , ceea ce înseamnă +323 MW licențiați într-o singură lună; la parcurile dispecerizabile se adaugă capacitatea prosumatorilor, estimată la aproximativ 3.900 MW ; în total, România are circa 8.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri + prosumatori). Eolian în creștere, cărbune în retragere; gaze în așteptarea proiectelor mari În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW ), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut , care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor. Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri , cu o putere licențiată de 1.600 MW . În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW , iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an. În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România . [...]
România a notificat Comisia Europeană că seceta hidrologică pune în risc funcționarea Unității 2 de la Cernavodă , iar o eventuală oprire ar putea complica echilibrul dintre producție și consum în vârful de seară, potrivit Antena 3 . Ministerul Energiei spune că, deocamdată, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, însă anticipează creșterea consumului pe fondul caniculei. Alerta timpurie a fost transmisă pe 7 august, în baza art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Conform ministerului, situația se menține până când nivelul Dunării va permite operarea în siguranță a Unității 2, „însă nu mai devreme de 15 august 2026”, pe baza prognozelor meteo. De ce contează pentru sistemul energetic Ministerul Energiei indică o combinație de factori care pune presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN), cu un risc direct asupra producției nucleare de la Cernavodă: secetă hidrologică severă, care a redus debitul și nivelul Dunării, apropiindu-se de pragul critic pentru exploatarea în siguranță a pompelor de răcire; coduri succesive de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie începând cu 30 iulie; riscul indisponibilizării Unității 2, cu „consecințe negative” asupra funcționării SEN; creșterea consumului de energie electrică pe fondul temperaturilor ridicate. În acest context, ministerul precizează că Unitățile de la Cernavodă sunt deja afectate: Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026 din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Consumul urcă, iar Dunărea se apropie de pragul critic Pe partea de cerere, ministerul estimează că, la vârful de seară, consumul ar putea ajunge la circa 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înainte de valul de caniculă. Pe partea de condiții hidrologice, instituția avertizează că debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei, respectiv de nivelul la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru august 2026 indică un debit minim de 1.400 m³/s și un debit mediu prognozat de 1.600 m³/s. Separat, Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a raportat un nou minim istoric în România, de 1.400 m³/s, cu menținerea acestui nivel cel puțin până pe 12 august. Ce măsuri invocă ministerul și ce urmează Ministerul Energiei spune că a elaborat „Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice”, aprobat de Guvernul Bolojan pe 6 august prin Hotărârea nr. 582/2026, și că monitorizează situația în coordonare cu instituțiile responsabile. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția nivelului Dunării: dacă acesta rămâne scăzut, ministerul anticipează că reactorul 2 ar putea fi oprit, în timp ce alerta către Comisia Europeană rămâne în vigoare cel puțin până la 15 august. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
Capacitatea de stocare în baterii din România a ajuns la aproape 2.000 MWh , într-un ritm de creștere accelerat care începe să conteze operațional pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit unei analize Economica , pe fondul aprobării de noi capacități de producție și stocare și al unei presiuni crescute asupra producției clasice. Datele Transelectrica , valabile la 1 august, indică 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate în instalații de stocare a energiei electrice. Deși nivelul rămâne redus raportat la nevoile rețelei și la ce există în Bulgaria, dinamica este relevantă: în aproximativ patru luni, capacitatea ar fi crescut cu circa 900 MWh, de la 1.100 MWh la final de aprilie. Ce înseamnă creșterea rapidă a bateriilor pentru funcționarea sistemului Miza este una operațională: bateriile pot reduce tensiunile din sistem în perioadele în care producția tradițională este afectată, iar consumul are vârfuri greu de acoperit. Analiza notează că aceste evoluții vin „în aceste momente dificile” pentru sistem, în contextul debitului mic al Dunării , care a afectat producția de energie hidro și nucleară . În paralel, România are deja o capacitate solară „semnificativă”, de peste 3.000 MW dispecerizabili (capacitate care poate fi controlată de operator), ceea ce permite încărcarea bateriilor la prânz și descărcarea lor seara, în vârful de consum. Proiecte recente care au împins capacitatea în sus Printre unitățile intrate în operare, Economica menționează: prima baterie a Hidroelectrica de lângă parcul eolian Crucea, de 72 MWh (detalii în e-nergia.ro ); o instalație de stocare de 160 MWh la Izvoarele (Giurgiu), lângă un parc fotovoltaic, realizată de austriecii de la LSG (context în Economica ). Pentru comparația cu pragul anterior, analiza trimite și la un material care consemna depășirea nivelului de 1.000 MWh (link: e-nergia.ro ). Context de reglementare: ANRE schimbă și reguli în sectorul gazelor În aceeași ședință, ANRE a aprobat și un ordin care introduce reguli noi privind accesul la conductele de alimentare din amonte a gazelor naturale. Conform prevederilor, costurile de operare și exploatare ale racordurilor nu vor mai fi percepute printr-un tarif distinct în contractul de racordare, ci vor fi incluse în tariful aferent contractului de acces la conducta de alimentare din amonte. „Prin deciziile adoptate, ANRE sprijină dezvoltarea noilor capacităţi de producţie din surse regenerabile şi de stocare, precum şi aplicarea unor reguli mai clare şi unitare în sectorul gazelor naturale”, susţin oficialii ANRE. [...]
Amendamentul care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor alternative riscă să complice finanțarea din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, potrivit Digi24 . Proiectul a trecut cu 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu au votat. Legea introduce, între altele, regula că nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca alte surse alternative de energie să fie puse în funcțiune. Amendamentul a fost susținut în Parlament de PSD și AUR, pe fondul unei dezbateri în care miza a fost legată explicit de riscul de penalități și blocaje în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: un jalon PNRR deja „închis” și riscul de reversibilitate Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea legislației poate atrage penalități în cadrul PNRR, în condițiile în care România și-a asumat închiderea etapizată a centralelor pe cărbune până în 2032, iar jalonul aferent a fost considerat îndeplinit, cu fonduri deja încasate prin Cererea de plată nr. 2. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că adoptarea amendamentului poate obliga România să restituie Comisiei Europene banii primiți pentru îndeplinirea jalonului și poate afecta depunerea următoarelor cereri de plată (5 și 6). În intervenția din Parlament, el a spus că nu există „niciun risc iminent” de închidere a vreunei centrale pe cărbune și că Guvernul discută deja cu Comisia Europeană menținerea capacităților pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaz. „Am în fața mea documentele tehnice primite de la Comisia Europeană, care spun foarte clar că există un risc de reversibilitate și confirmă atât aplicarea unei penalități, cât și blocarea cererilor de plată 5 și 6.” (Dragoș Pîslaru) Ce susțin partidele: securitate energetică vs. „blocarea PNRR” PSD a argumentat că măsura este necesară în contextul crizei energetice regionale, al capacității limitate de import și al problemelor de producție din regiune. Deputatul PSD Ilie Toma a invocat și dificultatea repornirii unor capacități dacă sunt oprite mai multe luni. AUR, prin liderul George Simion, a susținut amendamentul pe ideea că „nu închidem nimic (…) până nu punem ceva în loc”. De cealaltă parte, PNL și USR au criticat amendamentele susținute de PSD și AUR. Deputatul PNL Ionel Ovidiu Bogdan a afirmat că nu există o decizie guvernamentală privind închiderea centralelor pe cărbune, iar deputatul USR Bogdan-Ionel Rodeanu a acuzat că amendamentul face proiectul „nefuncțional” și pune în pericol fondurile din PNRR. Alte obligații incluse: contoare individuale până la final de 2030 și reguli pentru biomasă Textul adoptat include și măsuri care vizează sectorul de încălzire și răcire, cu accent pe reducerea emisiilor: instalarea de contoare individuale pentru încălzire și apă caldă în blocurile racordate la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, până la sfârșitul anului 2030 ; obligația ca biomasa forestieră comercializată în scopuri energetice să provină exclusiv din surse sustenabile , plus programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire, derulate de autoritățile locale împreună cu cele centrale. Context procedural Proiectul a fost adoptat de Senat pe 4 august, apoi a revenit la Camera Deputaților pentru o nouă dezbatere, în baza articolului 75 alin. (4) și (5) din Constituție, iar Camera a dat votul final. Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică au adoptat raportul final de admitere. [...]
