Știri
Știri din categoria Energie
Legea 160/2026 schimbă decontarea prosumatorilor și mută presiunea pe ANRE, prin trecerea la facturare lunară a energiei livrate în rețea și prin extinderea unor drepturi și facilități către instalații mai mari, potrivit Adevărul. Noile reguli se aplică unui segment de peste 320.000 de prosumatori, însă o parte dintre prevederi depind de actualizarea metodologiilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
La 31 martie 2026, România avea 322.001 prosumatori (289.476 persoane fizice și 32.525 persoane juridice), cu o putere instalată cumulată de 3.703 MW, iar 91.216 aveau și sisteme de stocare, conform datelor ANRE citate în articol.
Cea mai importantă modificare este înlocuirea mecanismului de reportare a surplusului pe o perioadă de până la 24 de luni cu un sistem de facturare și decontare lunară. Practic, în fiecare lună se calculează energia produsă, consumată și livrată în rețea, fără acumularea unor cantități de energie „în cont” pentru perioade viitoare.
Legea creează cadrul pentru ca valoarea surplusului de energie livrat în rețea să poată fi folosită și la plata facturilor la gaze naturale, nu doar la compensarea consumului de electricitate. Aplicarea efectivă depinde însă de regulile pe care ANRE urmează să le stabilească.
În plus, prosumatorii pot utiliza surplusul și pentru alte locuri de consum aflate în proprietatea aceluiași titular (de exemplu, un alt imobil), în condițiile ce vor fi detaliate prin legislația secundară.
Noua lege ridică limitele de putere pentru anumite facilități:
Pentru persoanele juridice și instituțiile publice cu instalații între 200 kW și 400 kW, este introdus un mecanism de regularizare financiară între energia consumată și cea livrată în rețea, calculat în funcție de prețul mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).
Deși Legea nr. 160/2026 a intrat în vigoare la 26 iulie 2026, articolul notează că unele prevederi vor deveni aplicabile doar după ce ANRE modifică metodologia și stabilește procedurile concrete privind compensarea, regularizarea financiară și modul de implementare de către furnizori. În practică, ritmul și forma acestor norme vor determina cât de repede se vor vedea efectele în facturile prosumatorilor.
Recomandate
Guvernul spune că riscul de penurie de carburanți s-a redus , pe fondul creșterii producției în rafinării, iar aprovizionarea pentru populație, agricultură și transportatori nu este, în acest moment, văzută ca o problemă, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că evaluarea a fost făcută marți, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria, unde au fost analizate datele privind aprovizionarea cu combustibil. În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a indicat drept elemente-cheie funcționarea rafinăriilor: rafinăria OMV procesează „la capacitate maximă”, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și „este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii”. „Am analizat situația aprovizionării cu combustibil. Datele arată că situația s-a îmbunătățit. Rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% din capacitate și este așteptată să revină la un regim normal de funcționare până la finalul săptămânii. În acest moment, nu anticipăm probleme privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori.” Mesajul guvernului contează în special pentru sectoarele cu consum ridicat și sensibil la întreruperi — transporturile și agricultura — într-un moment în care funcționarea sub capacitate a unei rafinării poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare. În același timp, formularea „nu anticipăm” indică o evaluare la zi, nu o garanție pentru evoluțiile ulterioare. [...]
România ar putea introduce tarife dinamice la energie în 12–18 luni , odată cu instalarea a 800.000 de contoare inteligente, ceea ce ar permite mutarea consumului din orele de vârf către intervale mai ieftine și ar reduce presiunea pe sistem în perioade de stres, potrivit Economica , care îl citează pe premierul interimar Ilie Bolojan, și ministru interimar al Energiei. Bolojan susține că un astfel de mecanism, dacă ar fi fost deja funcțional, ar fi dus la o scădere a consumului în orele de seară (când prețul „real” ar fi mai ridicat) și la mutarea unei părți din consum spre prânz, când energia ar fi mai ieftină. În viziunea sa, întârzierea proiectelor din energie produce efecte pe termen lung, iar recuperarea „nu se poate face de pe o zi pe alta”. De ce contează: flexibilitate în consum, într-un sistem afectat de secetă Mesajul vine pe fondul problemelor recente din sistemul energetic, în contextul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. Autoritățile au declarat la finalul săptămânii trecute stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. În acest context, tarifele dinamice ar funcționa ca un instrument operațional: consumatorii ar avea un stimul direct să își ajusteze consumul în funcție de preț, reducând vârfurile de sarcină și riscul de dezechilibre. Context: Cernavodă și proiecte strategice întârziate Bolojan a indicat și impactul neimplementării unor proiecte strategice, dând ca exemplu un proiect aflat la Ministerul Transporturilor care viza creșterea debitului pe Dunărea Veche, astfel încât la Cernavodă să ajungă un volum mai mare de apă. În opinia sa, dacă acesta ar fi fost pus în practică în anii trecuți, nu ar mai fi existat îngrijorări legate de menținerea în funcțiune a Grupului II, în condițiile în care Grupul I a fost dezactivat. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează Calendarul avansat de Bolojan pentru trecerea la tarifare dinamică este de „peste un an – un an și jumătate”, condiționat de implementarea proiectului cu 800.000 de contoare inteligente. În același timp, el avertizează că lipsa unei strategii, a unor reguli clare și a finanțărilor în energie generează costuri care se văd în timp, mai ales în perioade cu fenomene meteo extreme, chiar dacă „rare”. [...]
Oprirea temporară a producției la Dacia și Ford devine un instrument de echilibrare a sistemului energetic , în condițiile în care Guvernul încearcă să reducă vârful de consum din orele de seară fără a impune, deocamdată, restricții obligatorii, potrivit HotNews . Premierul Ilie Bolojan a anunțat că cei doi mari producători auto au oprit producția în perioada 3–19 august, ca parte a măsurilor voluntare de reducere a consumului de energie la nivel național. În conferința de presă de la Guvern, el a spus că oprirea activității la Dacia și Ford înseamnă „o economie de aproximativ 200 MW”. De ce contează: presiunea e concentrată între 19:00 și 23:00 Bolojan a indicat că intervalul critic este seara, între orele 19:00 și 23:00, când România are „un deficit important” acoperit din importuri. În urma unei întâlniri online cu reprezentanții a 80 de companii cu un consum anual de peste 50.000 de megawați, Guvernul a convenit ca fiecare mare consumator să aplice măsuri de reducere voluntară, adaptate specificului. Premierul a mai spus că, în dimineața zilei declarațiilor, consumul a fost cu 200 MW mai mic față de alte ore ale zilei, pe fondul acțiunilor voluntare. Contextul crizei: hidro mai puțin, un reactor oprit, importuri de seară În același set de declarații, premierul a legat tensiunile din sistem de scăderea debitelor Dunării și de limitarea producției hidro. El a afirmat că la Porțile de Fier s-ar fi pierdut 2.000 MW și că a fost închis un grup de la Cernavodă de 500 MW. Pe partea de echilibrare, Bolojan a spus că România importă zilnic peste 2.000–2.500 MW, iar importurile sunt mai mari în orele de seară, când există presiune suplimentară în piață. Ce urmează: mecanism de limitare a consumului, dacă situația se agravează Guvernul pregătește o hotărâre de guvern care ar urma să creeze cadrul pentru impunerea unor limitări ale consumului, dacă va fi necesar. Potrivit premierului, mecanismul ar include o notificare cu 24 de ore înainte pentru companiile mari consumatoare, iar consumul ar fi stabilit în funcție de tehnologia folosită. Măsura este prezentată ca „de rezervă”, pentru coordonare în cazul în care nu poate fi acoperit integral consumul. În privința efectelor asupra populației, Bolojan a spus că nu sunt luate în calcul măsuri precum reducerea intervalelor de circulație la metrou sau tren și că „nu există o problemă legată de asigurarea energiei”, dar a admis că importurile de seară, la prețuri mai mari, se pot transfera indirect în prețuri, fără a „da prețurile peste cap”. Într-un material separat, TVR a relatat despre întâlnirea de la Guvern cu marii consumatori industriali și despre reducerea voluntară a consumului, conform TVR . [...]
Creșterea cu 2 cm a nivelului Dunării la Cernavodă, după detonarea controlată de pe Brațul Bala , reduce presiunea imediată asupra funcționării reactorului 2 , într-un moment în care autoritățile vorbesc despre alertă energetică pe fondul debitelor foarte scăzute, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți, 4 august, că nivelul apei în dreptul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este cu doi centimetri mai mare decât în ziua precedentă, deși prognozele indicau o scădere de doi centimetri. În evaluarea sa, rezultatul ar însemna un „câștig net” de cel puțin patru centimetri, raportat la așteptările inițiale. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR , pentru soluție.” Ce s-a făcut pe Brațul Bala și de ce contează pentru energie Creșterea nivelului vine la o zi după o intervenție pe Brațul Bala, unde Forțele Navale Române au finalizat o detonare controlată a unei formațiuni de stâncă, cu scopul de a mări debitul pe Dunărea Veche și de a asigura alimentarea cu apă a centralei. La misiune au participat peste 100 de militari și au fost mobilizate 16 mijloace tehnice. Scafandrii au amplasat sub apă 180 de kilograme de material explozibil, iar după detonare au anunțat că au fost dislocați patru metri de rocă. Impact operațional: menținerea reactorului 2 și efecte colaterale pe navigație În contextul debitelor scăzute, Miruță a susținut că intervențiile realizate împreună cu specialiștii de la Apele Române contribuie la menținerea reactorului 2 în funcțiune și, în același timp, la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și la ușurarea lucrărilor de dragare pe acest braț al fluviului. Declarațiile sunt plasate pe fondul unei stări de alertă energetică instituite de premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care debitul foarte scăzut al Dunării pune presiune pe funcționarea centralei. În același context, Miruță a afirmat că, fără aceste intervenții, centrala ar fi putut fi oprită „miercuri, joi în cel mai fericit caz”. „Miercuri, joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi fost oprită. Orice zi în care aceasta funcționează de miercuri încolo este un câștig.” Context: niveluri foarte scăzute și riscul de deconectare Lucrările din zona Bala – Dunărea Veche au fost demarate după ce fluviul a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. Potrivit informațiilor din articol, reactorul 1 este deja oprit, iar autoritățile avertizează că există riscul ca și reactorul 2 să fie deconectat, dacă situația debitelor nu se îmbunătățește. [...]
Scăderea debitului Dunării riscă să prelungească presiunea asupra producției de energie la Cernavodă , în condițiile în care hidrologii estimează că fluviul ar putea ajunge la 1.350 mc/s până în 10 august, mult sub media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s, potrivit Economica . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că estimările pentru secțiunea Cernavodă au „caracter orientativ”, din cauza intervențiilor aflate în derulare în zona de confluență a Dunării cu brațul Bala, care ar putea influența nivelurile în această secțiune. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. Intervenții pe Dunăre pentru a limita scăderea nivelului la Cernavodă Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate luni pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, din apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este prevenirea scăderii nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm, potrivit reprezentanților Administrației Naționale. Efect direct în sistem: oprirea Unității 1 de la CNE Cernavodă Pe fondul debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România, ceea ce face ca evoluția debitelor să aibă impact operațional imediat asupra echilibrului din sistem. La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe fluviul Dunărea. În acest context, eficiența intervențiilor din zona brațului Bala și evoluția debitelor până la 10 august rămân elemente-cheie pentru nivelul apei la Cernavodă. [...]
Unitatea 2 de la Cernavodă riscă oprirea în circa cinci zile fără intervenții pe Dunăre , iar măsurile de urgență luate pe brațul Bala pot doar să mai câștige „câteva zile”, fără să rezolve problema pe termen lung, potrivit Antena 3 . Situația contează direct pentru funcționarea Sistemului Energetic Național, în condițiile în care la Cernavodă mai este în operare doar un reactor. Directorul sucursalei CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a spus că detonarea stâncii Pârjoala și amplasarea a patru barje pentru a crește debitul în zona centralei sunt măsuri care pot amâna oprirea Unității 2, însă doar temporar. „Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele. Ar putea fi mai mult.” De ce e critică situația: doar Unitatea 2 mai produce În prezent, la Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2, „la putere nominală”, în timp ce Unitatea 1 a fost oprită „în mod controlat” din cauza nivelului scăzut al Dunării. Conducerea centralei spune că nu face compromisuri și că operarea se face în limitele de securitate nucleară și siguranță prevăzute de proceduri. Potrivit prognozei invocate de director, nivelul ar urma să scadă cu 2–3 cm pe zi, ceea ce ar duce la oprirea Unității 2 în aproximativ cinci zile, dacă nu apar efecte suplimentare din intervențiile de pe brațul Bala. Ce pot aduce intervențiile pe brațul Bala și când se văd efectele Efectele detonării stâncii Pârjoala ar urma să fie vizibile abia a doua zi dimineață, pe baza estimării de timp de propagare a apei (20–24 de ore). În paralel, amplasarea barjelor urmărește să reducă debitul spre brațul Bala și să direcționeze mai multă apă spre Dunărea Veche, adică spre zona centralei. Urjan a spus că se așteaptă la o creștere de nivel de 7–8 cm, care „ar mai aduce câteva zile de funcționare” peste prognoza actuală, dar a subliniat că este vorba de o aproximație. Indicatorii monitorizați și precedentul din 2003 Centrala monitorizează constant doi indicatori operaționali: nivelul Dunării la aspirația pompelor și vibrațiile la pompe, care pot semnala scăderea prea mare a nivelului. Directorul a afirmat că, în acest moment, „nu sunt motive de îngrijorare”. El a amintit și un precedent: în 2003, centrala a funcționat cu o singură unitate, care a fost oprită timp de o lună. Context hidrologic: debit mult sub medie și țintă de creștere a nivelului În material sunt citate date potrivit cărora Dunărea are la intrarea în țară un debit de 1.500 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.500 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Nivelul Dunării în zona Cernavodă este indicat la -218 cm, cu o prognoză de -233 cm la 9 august (o scădere de 15 cm fără intervenție). Apele Române au anunțat că intervențiile de pe brațul Bala urmăresc să prevină această scădere, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm. În același context, premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. [...]
