Știri din categoria Energie

Acasă/Știri/Energie/Bogdan Ivan explică facturile mai mari la...

Bogdan Ivan explică facturile mai mari la gaze - Consumul a urcat cu 25% în cea mai geroasă iarnă

Ministrul Energiei discutând despre creșterea consumului de gaze în România.

România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani.

Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze.

„Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan.

În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența.

Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep, ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție.

Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie.

Recomandate

Articole pe același subiect

Viziune artistică a centralei nucleare SMR de la Doicești, înconjurată de natură.
Energie30 ian. 2026

Proiectul SMR de la Doicești intră pe model „pay-after-performance” - riscul tehnic mutat parțial la NuScale

România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]

Tehnicieni instalând echipamente pentru energie solară pe un perete.
Energie20 ian. 2026

Valul de frig testează sistemele energetice din regiune - Polonia exportă, România importă la vârf de consum

În plin val de frig, Polonia a depășit 30.000 MW producție și a exportat energie , în timp ce România a ajuns să importe electricitate chiar la un consum maxim instantaneu de puțin peste 9.200 MW, potrivit Economica.net . În România, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat pe 19 ianuarie că a fost înregistrat „cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani”, respectiv 9.235 MW consum maxim instantaneu, atins la ora 9:32. La acel moment, producția internă era sub 8.000 MW, cu centralele pe gaze și hidrocentralele în prim-plan și cu peste 1.400 MW din vânt, ceea ce a împins necesarul de import la 1.243 MW. „Astăzi am avut cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani, 9.235 de megawaţi instant, lucru care ne duce automat la o nevoie suplimentară de energie electrică. În momentul de faţă suntem mobilizaţi atât cu hidroelectric, care se află într-o stare foarte bună. Avem un mix energetic destul de stabil pentru faptul că producem aproximativ 1.000 de megawaţi şi din eolian”. În același context meteorologic, Polonia a stabilit un record istoric de producție, depășind pentru prima dată pragul de 30.000 MW. Operatorul de stat Polish Power Grid (PSE) a raportat că, în 14 ianuarie, producția totală brută a ajuns la 30,5 GW, iar după scăderea consumului propriu al centralelor și al sistemelor auxiliare, producția netă a fost de 28,9 GW. Datele PSE arată și structura mixului de producție din acea zi: cărbunele a furnizat 59,9%, gazele 13,9%, iar sursele regenerabile (eolian, solar și hidro) 21,2%. Cererea netă a consumatorilor a atins 26,6 GW, în timp ce exporturile de electricitate s-au apropiat de 2,3 GW, ministrul polonez al energiei, Miłosz Motyka, indicând că recordul confirmă capacitatea sistemului de a acoperi cererea internă și de a sprijini piețele vecine, menținând o „rezervă solidă”. [...]

Nava de marfă ancorată în portul Murmansk, în contextul crizei energetice.
Energie01 feb. 2026

Porturile Murmansk din Rusia au oprit operațiunile din cauza întreruperilor de curent - criza energetică afectează exporturile pe ruta Arctică

Porturile din Murmansk și-au oprit operațiunile din cauza unei crize de electricitate , ceea ce blochează încărcarea navelor și transbordarea mărfurilor esențiale pentru exporturile rusești, potrivit Bloomberg , care citează Interfax. Închiderea a fost consemnată vineri, pe fondul unei pene extinse de curent care a intrat în a doua săptămână, într-o regiune-cheie pentru logistica arctică a Rusiei. Oprirea activității la Murmansk Bulk Terminal și la Commercial Seaport, cel mai mare complex portuar din lume dincolo de Cercul Polar, scoate în evidență o vulnerabilitate cu impact direct asupra exporturilor: dependența de infrastructura energetică civilă îmbătrânită. Terminalul de vrac a transmis că decizia a fost luată deliberat pentru a reduce consumul de electricitate și a elibera capacitate pentru populație și alte zone care încă se confruntă cu întreruperi. Blocajul lovește exact în fluxurile de marfă care susțin veniturile din exporturi ale Rusiei pe ruta arctică (Northern Sea Route), într-un moment în care alternativele logistice sunt limitate de distanțe, climă și capacități portuare. Concret, întreruperea afectează: încărcarea navelor și operațiunile de transbordare în porturile din Murmansk; exporturile de cărbune; exporturile de îngrășăminte; exporturile de metale . Criza energetică a început pe 23 ianuarie, după prăbușirea a cinci stâlpi de înaltă tensiune la circa șapte kilometri de Murmansk, în condiții de iarnă severă; anchetatorii ruși au deschis un dosar penal pentru neglijență , susținând că operatorul rețelei nu a întreținut corespunzător liniile vechi. Întreruperea a afectat și Severomorsk, oraș militar închis și bază a Flotei Nordului, unde navele au fost trecute pe sisteme autonome de alimentare pentru a reduce presiunea pe rețeaua civilă, relatează Reuters . Pentru exporturile rusești, miza este dublă: pe termen scurt, oprirea porturilor înseamnă întârzieri și costuri suplimentare în lanțul logistic (inclusiv riscul de aglomerare a navelor și de decalare a livrărilor); pe termen mediu, episodul amplifică semnele de fragilitate ale infrastructurii care susține comerțul exterior în Arctica. Presiunile existau deja : volumele de marfă din Murmansk au scăzut, iar throughput-ul a fost cu 28% mai mic în primele șapte luni din 2025 față de perioada similară din anul precedent. În acest context, orice criză energetică prelungită în nodurile logistice din nord poate deveni un factor de limitare pentru exporturile de materii prime, inclusiv în perioadele în care condițiile meteo reduc oricum fereastra operațională. [...]

Un angajat lucrează la un vehicul electric Tesla în fabrică.
Energie01 feb. 2026

Tesla schimbă furnizorii de baterii ESS în contextul tarifelor americane - Samsung SDI devine principal partener sud-coreean

Samsung SDI ar fi semnat un contract de furnizare de baterii pentru Tesla , potrivit SamMobile , care citează un anunț al diviziei de baterii a grupului Samsung. Publicația notează că Samsung SDI a comunicat semnarea unui contract de furnizare de baterii, însă compania nu a dezvăluit numele clientului, valoarea contractului și prețul, invocând confidențialitatea comercială. Aceste detalii ar urma să rămână nedivulgate până la 1 ianuarie 2030. Conform The Elec , citat de SamMobile, experți din industrie consideră că partenerul ar fi Tesla. Informațiile vehiculate anterior, în noiembrie 2025, indicau posibilitatea unui acord prin care Samsung ar urma să livreze către Tesla 10 gigawați-oră (GWh) de baterii LFP (litiu-fier-fosfat) pentru sisteme de stocare a energiei (ESS) pe o perioadă de trei ani. SamMobile susține că cele două companii „ar fi putut” finaliza între timp semnarea acestui acord. Dacă partenerul este într-adevăr Tesla, bateriile ar urma să fie folosite în produse precum Powerwall și Megapack, destinate stocării energiei. Powerwall este orientat către gospodării, pentru stocarea energiei din panouri fotovoltaice sau din rețea și utilizarea ei ca rezervă ori pentru reducerea dependenței de rețea, în timp ce Megapack vizează aplicații comerciale și industriale cu obiective similare. SamMobile explică și contextul: Tesla s-a aprovizionat până acum cu baterii pentru ESS de la companii chineze, inclusiv CATL , însă autoritățile americane au redus subvențiile și au majorat tarifele pentru aceste produse. În paralel, Tesla și-a construit o fabrică proprie de baterii, dar ar putea să nu producă suficiente volume, ceea ce ar împinge compania să caute furnizori alternativi. În acest scenariu, un contract cu Samsung SDI ar putea consolida poziția companiei sud-coreene pe piața bateriilor. [...]

Monument dedicat siguranței nucleare la centrala Cernobîl.
Energie21 ian. 2026

IAEA: Cernobîl rămâne fără curent extern - Siguranța nucleară în pericol din cauza conflictului

Centrala de la Cernobîl a rămas fără alimentare externă cu energie marți , potrivit Reuters , care citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul ONU de supraveghere nucleară. AIEA a transmis, într-o postare pe platforma X, că întreruperea a urmat unor activități militare extinse în cursul dimineții. AIEA a precizat că mai multe stații electrice ucrainene, considerate vitale pentru siguranța nucleară, au fost afectate de activitățile militare. De asemenea, agenția a indicat că au fost impactate și linii electrice care alimentează alte centrale nucleare. În același context, oficiali ucraineni au declarat că Rusia a lansat marți dimineață un atac combinat cu drone și rachete asupra Ucrainei, care a întrerupt alimentarea cu electricitate și încălzire pentru mii de apartamente din Kiev, în condiții de temperaturi scăzute. Informația este relevantă pentru sectorul energetic și pentru siguranța infrastructurii critice, deoarece alimentarea externă cu energie este un element esențial pentru operarea sistemelor de siguranță ale instalațiilor nucleare. [...]

Construcția centralei nucleare hibride din Jiangsu, China, avansând rapid.
Energie21 ian. 2026

China construiește prima centrală nucleară hibridă – abur curat pentru industria petrochimică

China a început construcția primei centrale nucleare hibride din lume care va furniza abur industrial pentru 33 de milioane de tone de producție anuală , informează Interesting Engineering . Proiectul are loc în provincia Jiangsu , la Xuwei, și marchează o premieră mondială prin integrarea a două generații de reactoare nucleare într-un sistem unic, dedicat încălzirii industriale pe scară largă. Centrala Xuwei, dezvoltată de China National Nuclear Corporation (CNNC), este menită să reducă masiv dependența de combustibili fosili în sectorul petrochimic, unul dintre cele mai poluante din lume. Amplasată lângă hubul petrochimic Lianyungang, instalația va înlocui aburul generat din cărbune cu abur curat produs prin fisiune nucleară, contribuind la un proces de cracking chimic și distilare mult mai ecologic. Cum funcționează centrala Xuwei: Spre deosebire de centralele clasice, Xuwei combină două tipuri de reactoare: Hualong One (Gen-III) – reactor cu apă sub presiune, produce abur saturat. Reactor cu gaz de înaltă temperatură (Gen-IV) – încălzește suplimentar aburul la temperaturi ridicate necesare proceselor industriale. Această arhitectură dublă permite adaptarea la cerințele extreme de căldură din rafinăriile chimice, funcționând practic ca un „cazan nuclear” super-eficient. Impactul ecologic și energetic: Capacitate anuală de livrare: 32,5 milioane de tone de abur industrial Producție de energie: peste 11,5 miliarde kWh Economii anuale: 7,26 milioane de tone de cărbune Emisii evitate: 19,6 milioane de tone de CO₂ Conform estimărilor, aburul generat nuclear este de aproximativ 600 de ori mai curat decât cel obținut prin arderea cărbunelui și de 100 de ori mai curat decât cel produs cu gaz natural. Tehnologie și automatizare: Pentru gestionarea complexității celor două tipuri de reactoare, CNNC a folosit simulări digitale ierarhizate pentru dezvoltarea logicii de control, iar construcția propriu-zisă este susținută de automatizări inteligente: Sisteme robotizate de sudură MAG Tehnologii de urmărire cu laser pentru sudură automatizată Timp de execuție de trei ori mai eficient decât metodele tradiționale Un model replicabil Autoritățile chineze descriu centrala Xuwei ca pe o soluție scalabilă și replicabilă la nivel global pentru decarbonizarea industriilor energofage. Este primul proiect nuclear lansat în cadrul celui de-al 15-lea Plan Cincinal al Chinei și servește drept vârf de lance pentru strategia națională de neutralitate climatică. „Deschidem un nou capitol în tranziția globală către un model industrial cu emisii scăzute”, afirmă oficialii CNNC, citați de Global Times. Această inițiativă poziționează China în avangarda tehnologiilor nucleare aplicate dincolo de producția de electricitate, marcând un pas decisiv spre utilizarea energiei atomice în aplicații industriale complexe și greu de decarbonizat. [...]