Știri
Știri din categoria Energie
România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani.
Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze.
„Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan.
În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența.
Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep, ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție.
Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie.
Recomandate
Electrica a intrat în 2026 cu un plus puternic de profit, dar cu o expunere majoră pe cash-flow: are de încasat peste 2,5 miliarde lei de la stat sub formă de compensații, într-un context în care eliminarea plafonării prețurilor finale la energie a schimbat rapid dinamica pieței, potrivit Profit . Grupul Electrica SA (furnizare, distribuție, producție și stocare), unde statul român este cel mai mare acționar prin Ministerul Energiei (aproape 49,8% din capital), a raportat un profit net de 309,6 milioane lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 58,2% față de perioada similară din 2025. Principalul factor indicat este eliminarea plafonării prețurilor finale în furnizarea de electricitate. Pe partea de activitate, veniturile consolidate au urcat cu 22,8%, la 3,094 miliarde lei, în timp ce cheltuielile operaționale au scăzut cu 4,5%, la 2,732 miliarde lei — o combinație care explică o parte importantă din îmbunătățirea rezultatului net. Ce înseamnă pentru companie: profit mai mare, dar bani blocați în relația cu statul Miza imediată pentru Electrica nu este doar nivelul profitului, ci ritmul în care își transformă rezultatele contabile în numerar, având „mai mult de 2,5 miliarde lei” de încasat de la stat ca plăți compensatorii, conform aceleiași surse. Dimensiunea sumei sugerează o presiune potențială asupra lichidității și a finanțării curente, în funcție de calendarul efectiv al plăților. Furnizarea, în centrul tranziției după plafonare Electrica descrie trimestrul ca pe o perioadă dificilă pentru furnizare, odată cu trecerea la un cadru concurențial. CEO-ul Alexandru Chiriță a indicat că schimbarea a modificat „structural” dinamica pieței și că rezultatul arată o tranziție gestionată „echilibrat și controlat”: „Segmentul de furnizare a traversat una dintre cele mai solicitante perioade ale ultimilor ani. Trecerea la un cadru concurențial a schimbat structural dinamica pieței, iar performanța acestui trimestru arată că am gestionat tranziția într-un mod echilibrat și controlat.” La nivel de segment, compania arată că veniturile din furnizare au crescut în T1 2026 cu aproximativ 557,6 milioane lei (plus 30,7%) față de T1 2025, până la 2,375 miliarde lei. Sursa precizează că avansul a fost susținut de creșterea veniturilor din furnizarea de energie electrică și gaze naturale, în principal pe fondul stabilirii prețului de vânzare al energiei electrice printr-un mecanism menționat în articol (fragmentul disponibil este însă trunchiat, astfel că detaliile complete ale mecanismului nu pot fi redate aici). [...]
Guvernul fixează la 50% dividendele Nuclearelectrica , păstrând restul profitului pentru investițiile de la Cernavodă , potrivit Economica . Decizia a fost adoptată prin memorandum, iar Ministerul Energiei va mandata reprezentanții statului în AGA Nuclearelectrica să aprobe repartizarea de dividende în cotă de 50% din profitul repartizabil. Miza este echilibrul dintre încasările la buget și finanțarea proiectelor mari ale companiei: retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă și dezvoltarea Unităților 3 și 4. Guvernul susține că menținerea cotei de 50% este „esențială” pentru obiectivele pe termen scurt și mediu și pentru planul de investiții inclus în bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe 2026. Cât se distribuie și cât rămâne pentru investiții Pentru anul 2025, Nuclearelectrica a raportat un profit net de aproximativ 2,40 miliarde lei. Pe baza situațiilor financiare la 31 decembrie 2025, compania estimează că la o cotă de 50% din profitul distribuibil: va distribui 1.179 milioane lei către acționari; din această sumă, 973 milioane lei ar urma să ajungă la bugetul de stat . Conform aceleiași surse, suma estimată pentru distribuire este cu 163 milioane lei peste distribuirea conform BVC 2025 rectificat (și cu 135 milioane lei mai mult către bugetul de stat). Profitul nedistribuit este indicat ca sursă de finanțare pentru programul de investiții din 2026–2027, estimat la aproximativ 8,5 miliarde lei cumulat în cei doi ani. De ce 50% devine plafon și prin obligații legale Executivul arată că măsurile sunt aliniate cu O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la companiile cu capital integral sau majoritar de stat. În plus, Guvernul invocă Acordul de sprijin dintre statul român și Nuclearelectrica pentru proiectul Unitățile 3 și 4, aprobat prin Legea nr. 74/2023, care prevede obligația statului de a asigura, pe durata proiectului, că profitul contabil rămas după impozitul pe profit se repartizează ca dividende în cuantum de maximum 50% . În practică, decizia consolidează o regulă de distribuție care lasă companiei o parte semnificativă din câștiguri pentru a-și susține investițiile, în timp ce statul își asigură, totodată, o încasare consistentă din dividende. [...]
Ministerul Energiei începe evaluarea activelor ELCEN , un pas necesar pentru transferul companiei către Primăria Capitalei , într-un demers care ar putea debloca reorganizarea sistemului de termoficare din București și, implicit, investițiile în modernizare, potrivit Stirile Pro TV . Primarul general Ciprian Ciucu spune că a discutat miercuri, la o întâlnire cu conducerea Ministerului Energiei, despre pașii următori pentru realizarea SACET (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) în Capitală. În acest context, ministerul ar urma să facă evaluarea activelor ELCEN, o etapă pe care edilul o descrie ca fiind amânată de ani de zile. De ce contează: transferul ELCEN ar schimba guvernanța termoficării Miza preluării ELCEN de către Primăria Capitalei, potrivit lui Ciucu, este coordonarea producției și distribuției „într-un sistem unitar”, astfel încât investițiile și modernizarea rețelei să fie mai ușor de realizat. În prezent, sistemul din București este împărțit între: ELCEN , care produce agentul termic în centrale; Termoenergetica , care transportă și distribuie căldura și apa caldă către consumatori. Ciucu susține că transferul ar reduce „împărțirea responsabilității” între Ministerul Energiei și Primăria Capitalei, pe fondul disputelor recurente legate de funcționarea termoficării. Ce urmează și care este riscul politic indicat de primar Edilul afirmă că au existat pași anteriori pentru această preluare, dar că nu au fost finalizați, iar acum ar urma să fie puse în practică decizii luate anterior și apoi tergiversate. Totodată, Ciucu avertizează că procesul ar putea fi blocat din nou, în funcție de deciziile viitorului Guvern, ceea ce introduce un risc de continuitate pentru un proiect cu impact direct asupra bucureștenilor racordați la sistemul centralizat. [...]
China își extinde accelerat infrastructura pentru forțele nucleare strategice , printr-un proiect de amploare în regiunea Xinjiang, lângă granițele cu Mongolia și Rusia, potrivit Libertatea , care citează o analiză Reuters. Miza este una operațională: noile facilități par să consolideze capacitatea de desfășurare, comandă și protecție a sistemelor nucleare, într-o zonă deja asociată cu silozuri pentru rachete balistice intercontinentale. Complexul este construit în apropierea silozului Hami , descris ca un centru-cheie pentru rachetele balistice intercontinentale ale Chinei, capabile să lovească SUA. Reuters notează că proiectul reprezintă „cel mai mare proces de extindere” a infrastructurii nucleare chineze. Ce include proiectul și de ce contează operațional Extinderea descrisă include o rețea de facilități conectate prin drumuri și linii de utilități care se întind „adânc în deșert”. Conform informațiilor prezentate, proiectul ar cuprinde: peste 80 de platforme de lansare; trei complexe octogonale de mari dimensiuni; zeci de buncăre fortificate; sisteme subterane de utilități; centre de comunicații prin satelit; linii de cale ferată, aerodromuri și depozite de armament. Un element urmărit îndeaproape de analiști este apariția celor trei instalații octogonale, construite la sud-vest de Hami, cu clădiri de comandament în centru și zone rezidențiale și de depozitare în jur. „Infrastructura este construită la scară masivă, acoperind mii de kilometri pătrați de deșert mult dincolo de câmpurile de silozuri.” Trei analiști consultați de Reuters consideră că unele dintre instalații ar putea fi folosite pentru lansatoare mobile de rachete balistice intercontinentale, sisteme de apărare aeriană și sisteme de război electronic. În același timp, un cercetător de la Carnegie Endowment for International Peace leagă structurile de componenta de comandă, control și comunicații (rețeaua prin care sunt coordonate operațiunile). „Structurile octogonale și turnurile neobișnuite pot fi asociate cu sistemul de comandă, control și comunicații pentru operațiunile nucleare chineze.” Context: evaluările Pentagonului despre ritmul de înarmare În paralel cu extinderea infrastructurii, Pentagonul susține că Beijingul își extinde arsenalul nuclear mai rapid decât orice altă țară. Un raport al Departamentului american al Apărării, publicat în decembrie, estimează că China ar putea ajunge la 1.000 de focoase nucleare până în 2030, mai arată materialul. Armata americană apreciază și că Beijingul ar fi desfășurat deja aproximativ 100 de rachete balistice intercontinentale în trei zone majore de tip siloz. Totodată, China dezvoltă un sistem de avertizare timpurie, Huoyan-1 , despre care se afirmă că poate detecta lansarea unei rachete intercontinentale în 90 de secunde și transmite alerta către comandă în câteva minute; Ministerul chinez al Apărării a refuzat să comenteze aceste informații, potrivit sursei. [...]
AGA Hidroelectrica a aprobat bugetul și un plan de investiții de 1,539 miliarde lei, în timp ce compania intră într-o nouă etapă de tensiuni de guvernanță , după ce Ilie Bolojan a girat bugetul deși condiționase anterior aprobarea de introducerea în contractele directorilor a unor obligații explicite privind realizarea de capacități de stocare, potrivit Profit . În același timp, în ședința AGA de astăzi a fost aprobată suspendarea contractului de mandat al președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram , trimis în judecată pentru luare de mită. Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului. Buget aprobat, deși condiția privind stocarea fusese anunțată public Bolojan declarase recent că le-a transmis directorilor Hidroelectrica că nu va aproba bugetul „dacă în contractele lor de mandat (…) nu se introduc clauze” care să prevadă realizarea, într-un interval de „un an, un an și jumătate”, a „1.500 MWh de stocare”. Publicația notează că acesta a atacat conducerea companiei de mai multe ori în ultima perioadă. În replică, directorul general interimar, Bogdan Badea, a anunțat public că se retrage din cursa pentru postul de CEO cu mandat definitiv, acuzând presiuni politice. Ce prevede bugetul: profit în creștere, investiții mai mari cu 76% Hidroelectrica anticipează pentru anul în curs o creștere cu 8% a profitului net față de anul trecut, la circa 3,596 miliarde lei. Producția proprie și vânzările totale de energie (inclusiv energia achiziționată de la terți) sunt prognozate în creștere cu 15%, la 13,67 TWh, respectiv 16,22 TWh. Compania se așteaptă la un an hidrologic 2026 mai bun, mai apropiat de mediile multianuale, după seceta gravă de anul trecut. În 2025, Hidroelectrica a consemnat o scădere cu 20% a profitului net, în condițiile reducerii cu 14% a producției nete de electricitate. La elaborarea prognozei de producție pe 2026 s-a ținut cont și de stadiul lucrărilor de retehnologizare de la hidrocentrala Vidraru, așteptată să reînceapă să producă în decembrie. Pe partea financiară, veniturile totale sunt estimate în creștere cu 18%, la 11,139 miliarde lei, inclusiv pe fondul unui preț mediu de vânzare anticipat a fi superior celui de anul trecut. Cheltuielile totale sunt prognozate să urce cu 23%, la 7,615 miliarde lei, compania indicând drept principală cauză dezvoltarea segmentului de furnizare, unde o parte din costuri sunt refacturate și se regăsesc și în creșterea veniturilor. Pentru 2026, Hidroelectrica își propune investiții totale de aproape 1,539 miliarde lei, cu 76% peste nivelul realizat în 2025 (874,2 milioane lei). [...]
China împinge transportul energiei regenerabile la scară industrială printr-o nouă magistrală HVDC (curent continuu de înaltă tensiune) de 2.370 km, proiectată să ducă 8 GW din vestul țării spre est, iar pentru asta a fost nevoie de echipamente care nu existau până acum la această putere, potrivit PiataAuto . Linia, numită Gansu–Zhejiang , este gândită să transporte electricitatea produsă în special din parcuri fotovoltaice din zona deșertului Gobi și din parcuri eoliene amplasate în zone montane, către regiunile dens populate și industrializate din estul Chinei. Miza operațională este reducerea pierderilor pe distanțe foarte mari, unde curentul alternativ devine tot mai ineficient. De ce HVDC și de ce acum: pierderi mai mici pe distanțe foarte lungi Publicația explică faptul că, istoric, rețelele au fost construite preponderent pe curent alternativ, fiindcă producția era mai aproape de consum. La distanțe de ordinul sutelor de kilometri, pierderile erau considerate acceptabile, însă peste aproximativ 600–800 km transportul pe curent alternativ devine „împovărător” din cauza pierderilor, inclusiv a componentei de „rezistență reactivă” (legată de schimbarea direcției curentului de 50 de ori pe secundă) și a descărcării „prin coroană” (ionizarea aerului din jurul conductorului). La curent continuu, aceste efecte nu apar în aceeași formă, ceea ce face HVDC mai potrivit pentru distanțe foarte mari. Ce e diferit la această linie: 8 GW din regenerabile fără o rețea locală puternică Linia este proiectată pentru 8 GW la 800 kV , o putere pe care PiataAuto o compară cu „întreg consumul României la orele de vârf”. China are deja linii HVDC de parametri similari sau chiar mai mari (inclusiv la 800 kV și 1.100 kV, cu 8 GW și 12 GW), însă elementul nou aici este sursa: energia vine preponderent din regenerabile, într-o zonă nepopulată, fără o rețea locală suficient de mare care să stabilizeze parametrii electrici. Asta schimbă tehnologia necesară în stațiile de conversie: LCC (convertoare comutate de rețea, pe bază de tiristoare) funcționează foarte bine când rețelele de curent alternativ din amonte și aval sunt puternice și stabile (de exemplu, hidrocentrale). Pentru surse precum eolian și solar, unde parametrii pot oscila, este nevoie de VSC (convertoare cu sursă de tensiune), bazate pe semiconductori IGBT, care pot fi comandați „pornit/oprit” și pot „forma” parametrii curentului alternativ de după ele. Potrivit articolului, nu exista precedent pentru utilizarea VSC la o stație de conversie de 8 GW : aplicațiile tipice ajungeau până la circa 2 GW, iar exemplele mai mari menționate erau de maximum 5 GW în configurații care nu sunt direct comparabile. Blocajul tehnic: transformatoare și convertoare care nu existau la această scară Pentru a face posibil proiectul, au fost implicați ingineri elvețieni și suedezi de la Hitachi Energy , care au proiectat stațiile de conversie și echipamentele necesare. PiataAuto notează că un singur transformator la această scară ar fi depășit 10.000 de tone, motiv pentru care sarcina a fost împărțită în mai multe transformatoare VSC identice, de 750 mVA și 800 kV fiecare — un tip de transformator care „n-a existat până acum” și a trebuit proiectat. Echipamentele sunt în proces de fabricare în Elveția și Suedia, cu o mică parte din componentele mai simple, deja existente, produse în China. Ce urmează și ce înseamnă ca volum de energie Conform sursei, linia ar urma să devină operațională până la sfârșitul acestui an , fiind prezentată ca prima din lume de 8 GW care preia electricitate preponderent din regenerabile și o transportă la această putere pe o asemenea distanță. China estimează un transport anual de 36 TWh , iar comparația din articol indică un consum anual al României de 50–52 TWh , ceea ce plasează proiectul la o scară rar întâlnită pentru o singură conexiune de transport. [...]
