Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prima producție de gaze din Neptun Deep este așteptată în 2027, potrivit Profit.ro, care citează declarațiile conducerii OMV Petrom făcute pe 4 februarie 2026, într-o conferință de presă. Calendarul este relevant pentru piața locală de energie, deoarece Neptun Deep este proiectul-cheie din Marea Neagră care ar urma să aducă noi volume în producția internă începând din 2027.
Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a indicat stadiul lucrărilor și elementele care susțin ținta de „first gas” (prima livrare de gaze).
„Proiectul Neptun Deep avansează, cu prima producție de gaze așteptată în 2027. Am forat patru sonde pe zăcământul Pelican Sud și am finalizat microtunelul din Tuzla. Construcția stației de măsurare a gazului este în plină desfășurare. În paralel, fabricarea platformei de producție avansează, cu jacketul în Italia și partea superioară în Indonezia”.
În aceeași linie, Cristian Hubati, membru al Directoratului responsabil pentru Explorare și Producție, a spus că proiectul este „conform graficului” și „în buget”, detaliind ce urmează în 2026, inclusiv lucrările de infrastructură necesare pentru a ajunge la producție în 2027. El a menționat avansul la stația de tratare a gazelor de la Tuzla, rolul microtunelului de la plajă pentru tragerea conductelor submarine și faptul că forajul a fost finalizat în zona Pelican, cu activitatea mutată în zona Domino.
Pentru acest an, accentul operațional este pe instalarea conductelor, finalizarea stației de măsurare și transportul și instalarea platformei de producție, a explicat Hubati, adăugând că o parte din echipamente sunt deja executate sau în curs de livrare. Concret, cablurile ombilicale (cabluri care transmit semnale și energie către sonde) sunt realizate în Scoția și așteaptă preluarea de către contractorul Saipem, iar o mare parte din tubulatura pentru conductele submarine se află deja în Constanța. Informațiile despre etapele din 2026 sunt preluate din relatarea Agerpres.
Ținta de producție în 2027 vine într-un context financiar în care OMV Petrom a raportat pentru 2025 un profit net de aproximativ 3,1 miliarde lei, în scădere cu 27% față de anul anterior, potrivit companiei. Profit.ro notează că grupul indică drept factori principali ajustări nete de depreciere de 2,2 miliarde lei, legate în principal de obligațiile de abandonare (costuri viitoare pentru închiderea și ecologizarea operațiunilor) convenite între OMV Petrom și statul român, precum și deprecieri pentru active din segmentul de explorare și producție.
În paralel, compania a prezentat și o propunere de dividend total de 0,0578 lei/acțiune, cu o componentă de dividend de bază de 0,0466 lei și un dividend special de 0,0112 lei, conform datelor din articol. Pentru piața de energie, însă, miza imediată rămâne execuția din 2026–2027: dacă lucrările de instalații submarine, stațiile de la Tuzla și platforma de producție se încadrează în termenele anunțate, Neptun Deep ar urma să intre în producție în 2027, așa cum indică managementul OMV Petrom.
Recomandate
România va fi „într-o situaţie energetică total diferită” odată cu pornirea Neptun Deep , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile vicepremierului Tanczos Barna făcute marți seară, în contextul discuțiilor despre prețul electricității și structura producției interne. Tanczos Barna a susținut că, pe termen scurt, schimbarea este dificilă deoarece electricitatea este produsă în prezent inclusiv în centrale pe cărbune, iar costul ridicat al acestei producții influențează întregul „mix energetic” (combinația de surse din care se produce energia) și, implicit, prețurile din România. „O să fim într-o altă situaţie în momentul în care porneşte Neptun Deep, în momentul când pornesc marile centrale care sunt în construcţie acum şi se fac investiţii de miliarde de euro acolo. Vom fi într-o situaţie total diferită când reuşim să exportăm cantităţi mari de gaz“, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. În același context, vicepremierul a afirmat că România va ajunge „cel mai mare producător de gaz din Europa”, iar după acel moment „lucrurile vor sta altfel”, fără a oferi însă un calendar sau estimări cantitative în intervenția redată. Separat, Tanczos Barna a comentat și tranziția către electricitate și mașini electrice, pe care a descris-o drept costisitoare și de durată. El a criticat ritmul țintei europene pentru 2035 și a spus că nu ar fi fost luate în calcul suficient „suportabilitatea” și nivelul de pregătire al industriei, potrivit News.ro, citată de Digi24. Vicepremierul a mai spus că industria din Germania și Franța „pierde viteză”, iar România este afectată deoarece furnizează piese și subansamble pentru industria auto, concluzionând că efectele sunt resimțite pe scară largă, „toată lumea este afectată”, în formularea sa. [...]
Prețul petrolului a scăzut, pe fondul semnalelor de detensionare din Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info . Criza din regiune a intrat în a patra săptămână, iar tranzacționarea petrolului „începe să se calmeze”, pe măsură ce piețele au reacționat la evoluțiile diplomatice. Țițeiul Brent a coborât cu 5% până la 99 de dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu peste 5,5% și se vinde la 88 de dolari, notează sursa. Mișcarea vine după ce bursele au primit pozitiv anunțul președintelui american Donald Trump privind negocierile pe care Washingtonul le poartă cu Teheranul pentru încheierea războiului. O contribuție la schimbarea de sentiment a avut-o și declarația Iranului referitoare la permisiunea acordată navelor neostile de a folosi ruta de transport maritim din Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Principalele elemente menționate în material: criza din Orientul Mijlociu a ajuns la a patra săptămână; Brent: minus 5%, până la 99 de dolari/baril; petrolul comercializat în SUA: minus peste 5,5%, până la 88 de dolari; piețele au reacționat la anunțul privind negocierile SUA-Iran și la poziția Iranului despre tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Ungaria va opri fluxurile de gaz către Ucraina până la reluarea petrolului pe Drujba , potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Măsura a fost anunțată miercuri, 25 martie 2026, de prim-ministrul ungar Viktor Orban și condiționează livrările de gaze către Ucraina de reluarea fluxurilor de țiței prin conducta Drujba, una dintre principalele rute de transport al petrolului dinspre Rusia către Europa Centrală. „Ungaria va opri fluxurile de gaz către Ucraina până la reluarea fluxurilor de petrol pe conducta Drujba”, a declarat miercuri prim-ministrul ungar Viktor Orban, relatează Reuters. Informația este relevantă în contextul în care gazele și petrolul sunt infrastructuri critice pentru funcționarea economiei și pentru securitatea energetică, iar orice întrerupere sau condiționare a fluxurilor transfrontaliere poate amplifica riscurile de aprovizionare și volatilitatea regională. Articolul publicat de AGERPRES este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul opririi, volumele vizate sau motivele concrete ale întreruperii fluxurilor de petrol pe Drujba. Rămâne de urmărit dacă vor exista reacții oficiale din partea autorităților ucrainene și a operatorilor de transport implicați, precum și dacă situația va conduce la ajustări ale rutelor de aprovizionare cu gaze și țiței în regiune. [...]
Un incendiu a izbucnit în portul rusesc Ust-Luga după un atac masiv cu drone ucrainene , potrivit news.ro , care preia informații transmise de Reuters. Ust-Luga, la Marea Baltică, este un nod important pentru exporturile de petrol ale Rusiei. În context, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile cu drone asupra rafinăriilor și rutelor de export rusești, cu obiectivul de a afecta economia de război a Rusiei. Reuters a relatat că porturile Ust-Luga și Primorsk, ambele în Golful Finlandei, au suspendat duminică exporturile de petrol și țiței după atacuri cu drone, dar au reluat încărcările luni. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat miercuri că incendiul din port a fost declanșat de un atac ucrainean cu drone asupra regiunii. Nu au fost raportate victime, însă amploarea pagubelor nu era cunoscută imediat. O sursă care a vorbit sub condiția anonimatului a declarat pentru Reuters că terminalul a fost izolat și că rezervoarele erau în flăcări. Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, 389 de drone ucrainene au fost doborâte peste noapte pe teritoriul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. În relatarea Reuters sunt menționate și imagini video neconfirmate distribuite pe canale rusești de Telegram, care ar arăta flăcări ridicându-se în noapte. Elementele esențiale din informațiile publicate: locul incidentului: portul Ust-Luga, la Marea Baltică (Golful Finlandei); context operațional: suspendarea temporară a exporturilor la Ust-Luga și Primorsk, urmată de reluarea încărcărilor; bilanț preliminar: fără victime raportate, pagube neprecizate; date comunicate de autorități: Rusia susține că a doborât 389 de drone în cursul nopții. [...]
Prețul petrolului a scăzut cu 6% pe fondul semnalelor de detensionare în Orientul Mijlociu , potrivit The New York Times , după ce președintele american Donald Trump a indicat disponibilitatea pentru negocieri cu Iranul privind încheierea conflictului din regiune. Reacția piețelor a fost rapidă: cotațiile petrolului au coborât abrupt, iar bursele asiatice au înregistrat creșteri, investitorii mizând pe o posibilă stabilizare geopolitică. Declarațiile lui Trump, făcute marți , sugerează că discuțiile pentru oprirea războiului sunt în desfășurare și că Iranul ar fi deschis unui acord. În paralel, Statele Unite au transmis Teheranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului, semnalând un posibil cadru de negociere. Un alt element care a influențat piețele este poziția Iranului privind tranzitul maritim. Într-o scrisoare adresată unei organizații maritime a ONU, datată 22 martie, autoritățile iraniene au transmis că ar permite trecerea navelor care nu sunt asociate cu Statele Unite sau Israel prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Impactul asupra piețelor a fost imediat: prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 6%; bursele asiatice au crescut pe fondul optimismului; investitorii au redus temerile legate de întreruperi în aprovizionare. Evoluția arată cât de sensibilă este piața energetică la semnalele politice. Posibilitatea unui acord între SUA și Iran ar putea reduce riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare și ar stabiliza prețurile energiei pe termen scurt. Totuși, incertitudinile rămân ridicate, iar evoluțiile depind de progresul concret al negocierilor. [...]
Exportatorii americani de GNL au câștigat din criza din Iran , pe fondul reorientării accelerate a cumpărătorilor asiatici, potrivit Digi24 . Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile iraniene asupra unor instalații de gaze din Golful Persic au împins mai multe guverne din Asia să caute alternative la livrările tradiționale din Orientul Mijlociu, iar gazul natural lichefiat (GNL) din SUA a devenit o opțiune tot mai solicitată, deși mai scumpă și mai îndepărtată. Asia este regiunea cea mai expusă la riscurile de pe rutele maritime din zonă, iar perturbarea fluxurilor prin Ormuz a amplificat presiunea pe aprovizionare. În acest context, administrația Trump ar profita de problemele de pe piața globală pentru a crește exporturile de GNL, iar secretarul de stat pentru afaceri interne al SUA, Doug Burgum, a anunțat la Tokyo înțelegeri energetice de 57 de miliarde de dolari cu furnizori din Asia. Conform Washington Post , citat de Digi24, GNL-ul american fusese considerat mult timp prea scump și prea departe pentru a fi o alternativă viabilă pentru piețele asiatice. Situația s-a schimbat după ce Donald Trump a exercitat presiuni asupra unor guverne din regiune, inclusiv prin amenințări cu tarife comerciale, iar trendul s-a accelerat odată cu atacurile asupra infrastructurii de producție de GNL din Qatar. În condițiile în care capacitatea de export a companiilor americane, precum Cheniere și Venture Global, este limitată, cumpărătorii asiatici au plătit prețuri mai mari pentru redirecționarea unor transporturi către noii clienți, ceea ce a susținut creșterea valorii acțiunilor acestor firme, notează Digi24. În același material se menționează că directorii ambelor companii au făcut donații pentru susținerea lui Trump în campania electorală și că Cheniere a primit în februarie o scutire de taxe de 370 de milioane de dolari de la administrația Trump. Pentru Taiwan, miza este ridicată: insula depinde aproape integral de combustibil importat, inclusiv pentru industria tehnologică, iar anterior importa din Qatar o treime din necesarul de GNL și are cele mai mici rezerve de gaze naturale din Asia de Est, potrivit Digi24. Un oficial taiwanez, Kuan-ting Chen, a spus că prețurile mari sunt acceptate din motive de securitate, iar autoritățile de la Taipei au anunțat că vor crește importurile de GNL din SUA din iunie, printr-un contract cu Cheniere; ponderea importurilor din SUA ar urma să ajungă la 25% până în 2029, de la 10% în prezent. China, deși mare importator de GNL , a atenuat șocul prin creșterea producției interne și a importurilor din Rusia, în timp ce vecinii săi au avut opțiuni mai limitate, relatează Digi24. În paralel, Japonia și Coreea de Sud au semnat noi acorduri energetice cu SUA, iar Thailanda a cerut extinderea livrărilor din contractul existent cu Cheniere; în alte state din regiune, inclusiv Cambodgia și Laos, sute de stații de gaz au fost închise din cauza problemelor de aprovizionare și a fluctuațiilor de preț, iar Filipine și Thailanda au introdus măsuri de limitare a consumului pe fondul costurilor ridicate. Materialul subliniază totuși că firmele americane nu pot înlocui complet livrările din Qatar. Deși transporturile de GNL din SUA ajung mai greu în Asia decât cele din Golful Persic, rutele sunt considerate mai sigure, putând evita atât Strâmtoarea Ormuz, cât și Marea Chinei de Sud, zonă cu tensiuni militare. În acest context, Beijingul a încercat să capitalizeze politic situația, sugerând că „reunificarea” ar proteja Taiwanul de crize energetice, propunere respinsă de oficiali taiwanezi, potrivit Digi24. [...]
