Știri
Știri din categoria Energie
Șoferii europeni ar putea plăti cu circa 220 de euro pe an mai mult la carburanți, potrivit The Guardian, pe fondul scumpirii petrolului asociate războiului din Iran.
Estimarea pornește de la un scenariu în care prețul petrolului rămâne susținut la 100 de dolari pe baril, nivel atins luni, ceea ce ar însemna că automobiliștii din Uniunea Europeană ar plăti cu aproximativ 55 de miliarde de euro în plus într-un an, potrivit calculelor think tank-ului Transport & Environment (T&E). Media de 220 de euro este raportată per șofer, iar cei care conduc mai mult ar suporta creșteri mai mari.
T&E spune că evaluarea a fost făcută prin compararea datelor din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a împins cotațiile spre 100 de dolari pe baril, cu perioada 2017–2019. În Marea Britanie, Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU) estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar însemna pentru șoferii care parcurg 8.000 de mile pe an o creștere a costurilor anuale cu carburantul de 140 de lire, calculată prin raportare la prețurile de la începutul lunii martie, înainte ca SUA și Israel să atace Iranul.
În același timp, diferența de cost de utilizare dintre mașinile electrice și cele pe benzină sau motorină s-ar adânci. ECIU arată că, în Marea Britanie, economia anuală pentru alimentarea unui vehicul electric era deja de 870 de lire, dar ar urca la peste 1.000 de lire pe an dacă petrolul ar rămâne la 100 de dolari pe baril.
În UE, cele 7,7 milioane de mașini electrice aflate deja pe șosele reduc consumul de petrol, iar la un preț de 100 de dolari pe baril șoferii europeni de vehicule electrice ar economisi aproximativ 40 de milioane de euro pe zi, potrivit T&E. The Guardian notează că petrolul Brent era la 91 de dolari miercuri dimineață, iar evoluția viitoare depinde de durata întreruperilor de aprovizionare.
T&E avertizează că dependența Europei de petrol importat adaugă un „cost geopolitic” în perioade de volatilitate globală și cere accelerarea electrificării transportului, a instalării pompelor de căldură și a investițiilor în energie regenerabilă. În paralel, organizația susține că UE ar trebui să fie pregătită să reintroducă rapid reglementarea privind profiturile excepționale (taxarea câștigurilor peste nivelul considerat normal) dacă prețurile ridicate la energie persistă, după ce măsura aplicată în 2022 și 2023 a expirat; în Marea Britanie, o astfel de taxă este încă în vigoare, iar experți o avertizează pe ministra de finanțe Rachel Reeves că relaxarea ei nu ar ajuta consumatorii.
Recomandate
Ursula von der Leyen afirmă că reducerea energiei nucleare în Europa a fost o „greșeală strategică” , avertizând că decizia a crescut dependența continentului de importurile scumpe de combustibili fosili, într-un moment în care crizele geopolitice afectează piața energetică, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută la Paris, în contextul tensiunilor energetice generate de conflictul din Iran și al creșterii prețurilor la petrol și gaze. Președinta Comisiei Europene a subliniat că Europa producea în 1990 aproximativ o treime din electricitate din energie nucleară , însă ponderea a scăzut în prezent la circa 15% , ceea ce a făcut ca statele europene să devină mai dependente de importuri energetice. Potrivit Ursulei von der Leyen, renunțarea treptată la energia nucleară a fost o decizie politică luată de unele state membre, însă consecințele se văd acum în vulnerabilitatea energetică a Europei. Oficialul european consideră că energia nucleară rămâne o sursă stabilă, relativ accesibilă și cu emisii reduse de carbon . Decizia de a renunța la centralele nucleare a fost simbolizată de politica Germaniei, adoptată în timpul cancelarului Angela Merkel după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Ironia situației este că Ursula von der Leyen făcea parte din guvernul german în momentul adoptării acestei decizii. Poziția șefei Comisiei Europene a fost criticată de ministrul german al mediului, Carsten Schneider, care a calificat strategia drept „retrogradă”. El a susținut că energia din surse regenerabile, precum vântul și energia solară , este mai ieftină și mai sigură și nu produce deșeuri radioactive. Totuși, în interiorul Uniunii Europene se conturează semne ale unei reveniri a interesului pentru energia nucleară . Unele state care se opuneau anterior acestei tehnologii, precum Danemarca și Țările de Jos, și-au flexibilizat poziția pentru a asigura electricitate stabilă pentru industrie. În acest context, Comisia Europeană a anunțat că va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare , finanțată din veniturile pieței de carbon a UE. Franța, principalul producător de energie nucleară din Europa, susține această direcție. Președintele Emmanuel Macron a cerut diversificarea furnizorilor de uraniu, având în vedere că o parte importantă a combustibilului nuclear utilizat în Europa provine încă din Rusia. [...]
Rusia propune să vândă energie electrică Ucrainei de la centrala nucleară Zaporojie , deși Moscova insistă că instalația va rămâne sub controlul companiei de stat Rosatom, o idee care riscă să amplifice tensiunile într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace, potrivit Energy News . Declarația a fost făcută de directorul Rosatom, Alexei Likhachev , după o întâlnire la Moscova cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi . Oficialul rus a afirmat că, „în anumite condiții”, Moscova ar putea discuta furnizarea de electricitate către Ucraina, dar a subliniat că Rosatom va continua să opereze centrala și să asigure funcționarea acesteia . Un punct major de conflict în negocierile de pace Centrala nucleară Zaporojie , cea mai mare din Europa, a fost ocupată de armata rusă în primele săptămâni ale invaziei din 2022. De atunci, toate cele șase reactoare au fost oprite, însă instalația are în continuare nevoie de alimentare externă pentru răcirea materialelor nucleare și pentru a evita riscul unui accident. Ucraina consideră controlul rus asupra centralei ilegal și respinge orice scenariu în care Moscova ar administra instalația. Kievul a propus un model alternativ de gestionare, în care centrala ar fi administrată în comun de Ucraina și Statele Unite , cu un manager american la conducere. Rusia a respins însă această variantă. În paralel, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că firme din SUA ar putea participa la administrarea sau chiar deținerea unor centrale nucleare ucrainene, inclusiv Zaporojie, în cadrul unui posibil acord de pace. Planuri pentru relansarea producției Potrivit lui Likhachev, Rusia a obținut deja licențe de operare pe 10 ani de la autoritatea nucleară rusă pentru două dintre cele șase reactoare ale centralei, iar o a treia licență ar urma să fie acordată în curând. Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 6 gigawați , suficientă pentru a alimenta milioane de locuințe. Oficialul rus a sugerat că energia ar putea fi folosită inclusiv pentru centre de date de mare consum , menționând că ar putea apărea „noi parteneri”, inclusiv din Statele Unite . Riscuri de securitate în jurul centralei Șeful AIEA, Rafael Grossi , a avertizat însă că reluarea producției nu este posibilă în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o centrală nucleară nu poate funcționa în condiții de conflict militar activ . La rândul său, directorul Rosatom a vorbit despre creșterea riscurilor militare în jurul centralei, menționând intensificarea atacurilor cu drone, artilerie și mortiere în zonă. În ultimele luni, infrastructura energetică a centralei a fost afectată de mai multe ori. În februarie 2026, o linie de alimentare a fost avariată, lăsând instalația să funcționeze temporar cu o singură conexiune externă , o situație considerată extrem de vulnerabilă de experții nucleari. Controlul asupra centralei Zaporojie rămâne astfel unul dintre cele mai disputate subiecte ale conflictului, fiind comparat de diplomați cu disputele teritoriale în negocierile dintre Moscova și Kiev. [...]
Federația ACUE avertizează că statul are restanțe de aproximativ 6 miliarde lei către furnizorii de energie , generate de schema de plafonare a prețurilor, iar bugetul alocat pentru 2026 nu acoperă decât o parte din această sumă. Potrivit Economedia , organizația care reprezintă companiile din sectorul energetic avertizează că situația creează presiuni financiare majore asupra furnizorilor și ridică semne de întrebare privind respectarea obligațiilor asumate de stat. Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) arată că proiectul de buget pentru 2026 include o alocare de 3,75 miliarde lei pentru compensarea furnizorilor , însă suma este considerată insuficientă în raport cu datoriile acumulate. Conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori ajungea la aproximativ 9,5 miliarde lei la începutul anului 2026 . Organizația estimează că restanța reală la plată este de aproximativ 6 miliarde lei , după ce în 2025 statul a achitat în avans până la 40% din valoarea unor cereri aflate încă în evaluare. În aceste condiții, reprezentanții sectorului energetic consideră că bugetul actual nu reflectă necesarul real de plată pentru obligațiile deja acumulate. De la 45 de zile la aproape doi ani La momentul introducerii schemei de plafonare a prețurilor la energie, legislația prevedea un termen de 45 de zile pentru plata sumelor datorate furnizorilor , calculat de la depunerea dosarelor de decontare. Ulterior însă, pe fondul întârzierilor, statul a eliminat prevederile legate de termenele de evaluare și plată. În practică, situația a dus la întârzieri semnificative. Potrivit ACUE, majoritatea cererilor confirmate de ANRE și plătite integral de stat se referă la reduceri de preț prefinanțate de furnizori încă din ianuarie–februarie 2024 . Astfel, termenul inițial de 45 de zile s-a transformat într-un interval de aproximativ doi ani până la recuperarea banilor. Presiuni financiare asupra companiilor Federația subliniază că furnizorii au fost nevoiți să prefinanțeze diferențele de preț generate de schema de plafonare , ceea ce a produs costuri financiare semnificative și presiuni asupra lichidității companiilor din sector. Printre principalele efecte semnalate de ACUE se numără: creșterea costurilor bancare pentru finanțarea diferențelor de preț; blocaje de lichiditate pentru furnizori; riscuri pentru funcționarea normală a pieței energiei; distorsiuni în concurență între companii. Directorul executiv al ACUE, Dana Daraban, a subliniat că schema de plafonare a fost o măsură necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile unei politici publice nu pot fi transferate pe termen nelimitat asupra furnizorilor . Blocaj în procesul de decontare Reprezentanții federației mai arată că, în ciuda discuțiilor purtate cu autoritățile pentru accelerarea procesului de analiză la nivelul ANRE și pentru plata sumelor prin Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, în perioada decembrie 2025 – martie 2026 valorile confirmate au fost aproape inexistente . În acest context, ACUE consideră că pentru menținerea stabilității pieței energetice este necesar un mecanism de compensare rapid, transparent și predictibil , care să permită recuperarea costurilor generate de politicile publice adoptate de stat. Federația reprezintă 23 de companii din sectorul energetic , active în producerea, distribuția și furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale, cu peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 5,5 miliarde de euro . [...]
România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani , potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa . Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse , contribuind la stabilitatea sistemelor energetice. În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României , prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92% . Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă , folosind tehnologie CANDU dezvoltarea primului proiect european de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale . Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei. Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv , capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani. [...]
Compania VLA Energy pregătește o baterie uriașă de stocare a energiei în județul Arad , un proiect care ar putea deveni una dintre cele mai mari instalații de acest tip din vestul României. Potrivit Economica.net , compania și-a asigurat deja terenul pentru dezvoltarea unui sistem independent de stocare în baterii (BESS) cu o capacitate planificată de 300 MW și 1.200 MWh , amplasat în apropierea unui nod important al rețelei electrice de înaltă tensiune. Proiectul ar urma să fie construit pe un teren de aproximativ 20.000 de metri pătrați , iar dezvoltarea efectivă ar putea începe chiar în cursul lunii martie 2026. Instalația este proiectată cu o durată de stocare de aproximativ patru ore , ceea ce înseamnă că energia produsă în perioadele de vârf – de exemplu la prânz, când producția solară este ridicată – poate fi reținută și livrată în rețea mai târziu, când cererea și prețurile cresc. Acest tip de infrastructură este considerat esențial pentru stabilizarea sistemelor energetice în care ponderea energiei regenerabile crește rapid. Reprezentanții VLA Energy susțin că vestul României devine tot mai important pentru astfel de investiții. Zona funcționează ca un coridor energetic regional , caracterizat prin tranzacții transfrontaliere intense și diferențe structurale de preț pe piețele de electricitate. În acest context, sistemele de stocare devin o soluție pentru echilibrarea rețelei și optimizarea fluxurilor de energie. Principalele caracteristici ale proiectului din Arad Tip proiect: sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) Capacitate instalată: 300 MW Capacitate de stocare: 1.200 MWh Durată de stocare: aproximativ 4 ore Suprafață estimată: circa 20.000 mp Localizare: județul Arad, lângă un nod major al rețelei de înaltă tensiune Acesta este primul proiect dintr-o campanie mai amplă prin care VLA Energy intenționează să dezvolte platforme mari de stocare a energiei în regiune . Compania, fondată în 2020, dezvoltă proiecte de energie regenerabilă, sisteme de stocare în baterii și infrastructură digitală verde, de la faza inițială până la implementare. În portofoliul companiei se află și proiectul Birda , din județul Timiș, care prevede construirea unui parc solar de 730 MW , combinat cu un sistem de stocare în baterii tot de 300 MW / 1.200 MWh . Potrivit informațiilor publice ale companiei, acest proiect se află în prezent în faza de pre-construcție. Creștere rapidă a capacităților de stocare în România Interesul pentru astfel de investiții crește accelerat. Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache , a declarat recent că România ar putea ajunge la aproximativ 2.000 MW instalați în unități de stocare dispecerizabile până la finalul anului 2026 . Evoluția este rapidă: An Capacitate instalată în baterii 2025 aproximativ 600 MW 2026 (estimare) peste 2.000 MW Explicația este simplă: în anumite momente ale zilei România produce mai multă energie decât consumă, mai ales din surse regenerabile. Fără stocare, surplusul este exportat la prețuri mici, iar ulterior energia este importată la prețuri mai mari. Bateriile permit decalarea în timp a producției , reducând aceste dezechilibre. În paralel, crește și numărul prosumatorilor care își instalează baterii. La finalul anului 2025 erau aproximativ 294.000 de prosumatori , dintre care circa 66.000 aveau deja sisteme de stocare , cu o capacitate cumulată estimată la peste 600 MW. Investițiile în baterii de mare capacitate, precum proiectul planificat la Arad, sunt considerate un element cheie pentru modernizarea sistemului energetic românesc și integrarea unor volume tot mai mari de energie regenerabilă în rețea. [...]
China pregătește lansarea primului reactor nuclear subcritic cu accelerator la scară megawatt , o tehnologie experimentală care ar putea folosi uraniul de până la 100 de ori mai eficient și ar reduce drastic durata de periculozitate a deșeurilor nucleare. Potrivit South China Morning Post , instalația ar urma să fie pusă în funcțiune în 2027 și este construită în orașul Huizhou , provincia Guangdong . Proiectul se numește China Initiative Accelerator Driven System (CiADS) și este dezvoltat de cercetători ai Academiei Chineze de Științe , împreună cu companii de stat din domeniul nuclear. Dacă planul va fi realizat, reactorul ar deveni prima instalație de acest tip din lume care funcționează la nivel de megawați , depășind faza experimentală în care se află proiecte similare din alte țări. Cum funcționează noua tehnologie Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, sistemele accelerator-driven subcritical (ADS) folosesc un accelerator de particule pentru a genera neutroni. Aceștia sunt produși atunci când protoni de mare energie lovesc o țintă din metal greu, declanșând reacțiile nucleare într-un reactor care operează sub pragul critic al reacției în lanț. Potrivit informațiilor publicate de Institute of Modern Physics , acest design oferă două avantaje majore: reactorul nu poate intra într-o reacție nucleară necontrolată, fiind considerat mai sigur deșeurile nucleare de lungă durată pot fi transformate în izotopi mult mai puțin periculoși În teorie, tehnologia ar putea reduce volumul deșeurilor nucleare cu până la 96% și ar scurta perioada în care acestea rămân radioactive de la sute de mii de ani la aproximativ 500 de ani , potrivit planului programului ADS citat în literatura științifică. De la proiect experimental la prototip Construcția instalației CiADS a început în iulie 2021, cu o durată estimată de șase ani. Cercetătorul He Yuan , director adjunct al Institutului de Fizică Modernă din cadrul Academiei Chineze de Științe, a declarat că echipa urmărește finalizarea instalării acceleratorului superconductiv – componenta centrală a sistemului – în cursul acestui an. Reactorul va utiliza un design de neutroni rapizi răciți cu plumb-bismut , tehnologie studiată pentru capacitatea sa de a produce energie și de a recicla combustibil nuclear. Ambițiile nucleare ale Chinei Proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă a Beijingului de a-și extinde capacitățile nucleare și de a reduce dependența de combustibili fosili. În ultimii ani, China a pus în funcțiune mai multe reactoare de nouă generație, inclusiv modelul Hualong One , și dezvoltă reactoare modulare mici precum Linglong One . Autoritățile chineze consideră că sistemele ADS ar putea transforma energia nucleară într-o sursă stabilă și relativ curată pentru secole , un obiectiv legat de planul național de atingere a neutralității carbonului în următoarele decenii. Cu toate acestea, experții subliniază că tehnologia rămâne experimentală. În prezent nu există reactoare comerciale de tip accelerator-driven în lume , iar proiectul chinez va reprezenta primul test la scară mare al acestei idei. [...]
