Știri
Știri din categoria Energie
China pregătește lansarea primului reactor nuclear subcritic cu accelerator la scară megawatt, o tehnologie experimentală care ar putea folosi uraniul de până la 100 de ori mai eficient și ar reduce drastic durata de periculozitate a deșeurilor nucleare. Potrivit South China Morning Post, instalația ar urma să fie pusă în funcțiune în 2027 și este construită în orașul Huizhou, provincia Guangdong.
Proiectul se numește China Initiative Accelerator Driven System (CiADS) și este dezvoltat de cercetători ai Academiei Chineze de Științe, împreună cu companii de stat din domeniul nuclear. Dacă planul va fi realizat, reactorul ar deveni prima instalație de acest tip din lume care funcționează la nivel de megawați, depășind faza experimentală în care se află proiecte similare din alte țări.
Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, sistemele accelerator-driven subcritical (ADS) folosesc un accelerator de particule pentru a genera neutroni. Aceștia sunt produși atunci când protoni de mare energie lovesc o țintă din metal greu, declanșând reacțiile nucleare într-un reactor care operează sub pragul critic al reacției în lanț.
Potrivit informațiilor publicate de Institute of Modern Physics, acest design oferă două avantaje majore:
În teorie, tehnologia ar putea reduce volumul deșeurilor nucleare cu până la 96% și ar scurta perioada în care acestea rămân radioactive de la sute de mii de ani la aproximativ 500 de ani, potrivit planului programului ADS citat în literatura științifică.
Construcția instalației CiADS a început în iulie 2021, cu o durată estimată de șase ani. Cercetătorul He Yuan, director adjunct al Institutului de Fizică Modernă din cadrul Academiei Chineze de Științe, a declarat că echipa urmărește finalizarea instalării acceleratorului superconductiv – componenta centrală a sistemului – în cursul acestui an.
Reactorul va utiliza un design de neutroni rapizi răciți cu plumb-bismut, tehnologie studiată pentru capacitatea sa de a produce energie și de a recicla combustibil nuclear.
Proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă a Beijingului de a-și extinde capacitățile nucleare și de a reduce dependența de combustibili fosili. În ultimii ani, China a pus în funcțiune mai multe reactoare de nouă generație, inclusiv modelul Hualong One, și dezvoltă reactoare modulare mici precum Linglong One.
Autoritățile chineze consideră că sistemele ADS ar putea transforma energia nucleară într-o sursă stabilă și relativ curată pentru secole, un obiectiv legat de planul național de atingere a neutralității carbonului în următoarele decenii.
Cu toate acestea, experții subliniază că tehnologia rămâne experimentală. În prezent nu există reactoare comerciale de tip accelerator-driven în lume, iar proiectul chinez va reprezenta primul test la scară mare al acestei idei.
Recomandate
România ar putea deveni un jucător esențial în furnizarea de minerale critice și energie, în contextul repoziționării economice globale și al unei cooperări tot mai strânse cu SUA , afirmă consilierul prezidențial Radu Burnete într-o analiză publicată pe site-ul său oficial . După participarea la evenimentul „ Critical Minerals Ministerial ” organizat la Washington pe 4 februarie, Burnete subliniază că lanțurile globale de aprovizionare devin tot mai politizate și că statele occidentale își caută parteneri de încredere pentru a-și reduce dependența de China în materie de materii prime strategice. România are șansa de a juca un rol major, având resurse naturale importante și proiecte europene deja selectate în domeniul mineralelor critice. România – potențial strategic pentru minerale esențiale În cadrul legislației europene „Critical Raw Materials Act”, România are deja trei proiecte strategice selectate : Grafit la Baia de Fier (Gorj) Magneziu la Budureasa (Bihor) Cupru la Rovina (Hunedoara) Țara noastră deține o diversitate geologică rară în UE, cu peste 60 de tipuri de minerale, inclusiv cupru, teluriu, titan și zirconiu. Problema majoră este lipsa unei cartografieri moderne. Un parteneriat cu US Geological Survey ar putea oferi, pentru prima dată în ultimele decenii, o imagine detaliată și actualizată a potențialului mineral al României. Burnete subliniază că scopul nu este doar extracția și exportul brut , ci procesarea internă pentru a obține produse cu valoare adăugată, necesare industriei auto, energetice și de apărare. Cu investiții în derulare precum fabrica Prime Batteries Technology de lângă București sau rețeaua energetică națională, România ar putea deveni un nod regional de producție și rafinare. Energie nucleară și Coridorul Vertical Discuțiile de la Washington au vizat și dezvoltarea sectorului energetic , în special: Investițiile în reactoarele de la Cernavodă (recondiționarea 1 și 2, dezvoltarea 3 și 4) Proiectul de reactoare modulare SMR de la Doicești, în parteneriat cu SUA Coridorul Vertical de gaze , care va transporta LNG american din Grecia către Europa Centrală, prin România România este singura țară de pe traseul Coridorului Vertical care produce gaze naturale , ceea ce o transformă din simplu stat de tranzit într-un actor-cheie pentru securitatea energetică regională. Capacitatea actuală de transport a coridorului este de 5 miliarde de metri cubi pe an, cu planuri de extindere la 10 miliarde. Impactul economic estimat ar putea depăși 1,9 miliarde de dolari anual doar din vânzări de gaz american. Politică externă unitară și parteneriate solide În Congresul SUA, delegația română – compusă din reprezentanți ai mai multor partide – a purtat discuții cu membri influenți precum Mike Rogers și Bruce Westerman, axate pe consolidarea lanțurilor de aprovizionare , investiții în apărare și colaborări bilaterale economice . Burnete notează pozitiv faptul că la Washington „s-a vorbit o singură limbă”, în ciuda diferențelor politice interne, demonstrând că politica externă unitară este nu doar posibilă, ci necesară. România, ca aliat economic de încredere Comerțul bilateral România–SUA este în prezent modest (3,7 miliarde dolari în 2024), dar există voință politică pentru extindere. Burnete invocă o formulă simplă: nu poți fi partener strategic în apărare fără a fi și un partener economic de încredere . Într-o lume în care infrastructura, energia și resursele naturale devin arme geopolitice, România are oportunitatea de a-și consolida suveranitatea economică și de a deveni un actor regional stabil în noile lanțuri de aprovizionare occidentale. Mesajul esențial „America are nevoie de aliați pe care să se bazeze – aliați care pot contribui militar și care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi.” — Radu Burnete [...]
Comisia Europeană a aprobat o schemă de 150 milioane euro pentru stocarea energiei în România, potrivit Mediafax . Măsura vizează dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice și este încadrată în eforturile de susținere a tranziției energetice. Schema notificată de România are o valoare de 150 de milioane de euro , echivalentul a aproximativ 764 milioane de lei, și urmărește instalarea de noi sisteme de stocare a energiei electrice. Ce finanțează schema și care este ținta de capacitate Obiectivul programului este instalarea unor sisteme de stocare cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh . În practică, astfel de investiții sunt folosite pentru a echilibra producția și consumul din rețea, mai ales în condițiile creșterii ponderii energiei din surse regenerabile, care este variabilă. Comisia Europeană arată că schema este gândită pentru a facilita integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic național, prin creșterea flexibilității și reducerea constrângerilor din funcționarea rețelei. Cum se acordă sprijinul și de unde vin banii Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii, precizează Comisia Europeană în comunicatul citat de Mediafax. Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene, iar beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă, ceea ce presupune, în mod obișnuit, depunerea de proiecte și departajarea lor pe criterii stabilite în ghidul schemei. Calendar și condiții de aplicare Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030, ceea ce oferă un orizont de implementare de câțiva ani pentru pregătirea și execuția proiectelor. Comisia consideră măsura „necesară și proporțională” pentru accelerarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru sprijinirea dezvoltării unor activități economice relevante pentru politicile climatice ale Uniunii Europene . Încadrarea în regulile UE privind ajutoarele de stat Programul a fost aprobat în cadrul Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025, notează Comisia Europeană. Acest cadru permite statelor membre să sprijine investiții în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate, oferind baza legală pentru astfel de scheme, cu condiția respectării criteriilor de compatibilitate cu piața internă. [...]
Cuba a înregistrat un deficit record de energie, cu pene de curent care au afectat 64% din teritoriu , într-una dintre cele mai grave crize electrice din istoria recentă a insulei, potrivit datelor companiei de stat Unión Eléctrica, citate de CiberCuba . Luni, 2 martie 2026, cererea a atins 3.180 MW, însă sistemul a putut genera doar 1.185 MW, ceea ce a dus la un deficit de 2.025 MW. În Havana, întreruperile depășesc 13 ore pe zi , iar în unele provincii ajung la 20 de ore. Lipsa combustibilului afectează inclusiv pompele de apă, agravând criza accesului la apă potabilă pentru milioane de locuitori. Embargoul petrolier și prăbușirea livrărilor Criza energetică s-a adâncit după blocarea livrărilor de petrol venezuelean către Cuba, în contextul sancțiunilor impuse de Washington. Venezuela acoperea aproximativ jumătate din necesarul de petrol al insulei, cu livrări medii de 27.000 de barili pe zi. În paralel, Mexicul și-a redus drastic exporturile, care au scăzut cu 73% în primele zece luni din 2025 față de anul anterior, potrivit datelor citate de Reuters . Compania de analiză Kpler estima la finalul lunii ianuarie că rezervele de petrol ale Cubei ar fi suficiente doar pentru 15-20 de zile. Impact umanitar tot mai sever Potrivit UN News , coordonatorul ONU în Cuba, Francisco Pichón, a avertizat asupra riscurilor crescute pentru sistemul medical, distribuția alimentelor și accesul la apă. Spitalele amână intervenții chirurgicale, școlile sunt închise temporar, iar autoritățile au introdus săptămâna de lucru de patru zile și au redus transportul public. Analizele imaginilor satelitare citate de Bloomberg arată că iluminarea nocturnă în orașele din estul Cubei a scăzut cu până la 50%, un indicator clar al amplorii întreruperilor. Posibile soluții și ajutor extern La finalul lunii februarie, administrația americană a autorizat sectorul privat cubanez să cumpere petrol de pe piața internațională, măsură considerată de The New York Times drept un prim pas pentru atenuarea crizei. Între timp, Mexicul a trimis nave cu ajutoare umanitare, iar Canada analizează un pachet de sprijin. Deocamdată, însă, sistemul energetic cubanez rămâne sub presiune extremă, iar amploarea deficitului ridică temeri privind o deteriorare suplimentară a situației economice și sociale pe insulă. [...]
Ministrul Energiei dă asigurări că România nu riscă o criză a carburanților , deși 20% din importurile de motorină provin din Arabia Saudită, potrivit Biziday , care îl citează pe Bogdan Ivan . Oficialul a precizat că livrările pentru România nu vin de la rafinăria Ras Tanura a companiei Aramco, vizată de un atac cu drone iraniene, astfel că aprovizionarea nu este afectată. Bogdan Ivan a explicat că România produce aproximativ 50% din motorina pe care o consumă, restul fiind acoperit prin importuri din India, Turcia, Oman și Arabia Saudită. În ultimii ani, sursele au fost diversificate, inclusiv prin achiziții din Norvegia, pentru a reduce dependența de un singur furnizor. În ceea ce privește benzina, producția internă este aproape dublă față de consum, iar surplusul merge la export. Ministrul a subliniat că stocurile operaționale și rezervele sunt suficiente pentru cel puțin cinci-șase luni, iar depozitele sunt ocupate în proporție de 102%, incluzând capacități suplimentare pe zona de transport. În aceste condiții, nu există riscul unei penurii pe piață. Referitor la creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ivan a estimat că impactul asupra prețurilor la pompă nu va duce la carburanți de zece lei pe litru, ci ar putea însemna o majorare de aproximativ 10–12 bani. Declarațiile vin după ce autoritățile saudite au anunțat că rafinăria Ras Tanura a fost vizată de drone, incidentele fiind legate de escaladarea conflictului cu Iranul. Guvernul de la București susține însă că, în acest moment, piața internă a carburanților rămâne stabilă. [...]
Ministrul Energiei estimează scumpiri de 3-5 bani la pompă , în perioada următoare, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar respinge scenariile vehiculate în spațiul public potrivit cărora benzina și motorina ar putea ajunge la 10 lei, relatează Biziday . Bogdan Ivan spune că nu există, „în momentul de față”, argumente comerciale sau economice care să susțină o astfel de creștere. Ministrul afirmă că autoritățile urmăresc să împiedice folosirea contextului internațional pentru scumpiri artificiale și susține că majorări mai mari decât intervalul de 3-5 bani nu ar fi justificate acum. În același timp, el a catalogat drept false informațiile privind un preț de 10 lei la pompă. „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate.” Bogdan Ivan a făcut trimitere și la un episod din octombrie anul trecut, în contextul sancțiunilor împotriva Lukoil și al închiderii Rafinăriei Petrotel, când au existat, de asemenea, speculații privind o creștere a prețurilor până la 10 lei. Potrivit ministrului, conflictele internaționale pot influența piața, însă „într-o marjă destul de redusă”, iar statul ar urma să intervină cu instrumentele disponibile împotriva tentativelor de creștere artificială a prețurilor. Pe segmentul gazelor, ministrul a comentat creșterea bruscă a cotațiilor de referință ale gazelor naturale europene, cu 25% luni dimineață, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. El a susținut că România produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă și că depozitele interne sunt „undeva la 40%”, cu circa 10% peste media Uniunii Europene. Ivan a mai spus că, de la 1 aprilie 2026, ar urma să existe un mecanism cu preț reglementat pe lanțul de la producător la furnizor, iar pentru populație gazele se vând la un preț plafonat, ceea ce, în opinia sa, ar menține stabilitatea. În privința carburanților, ministrul a respins explicit un scenariu de scumpire cu 30%, despre care spune că a fost avansat de „unii specialiști”, și a invocat necesitatea evitării panicii. Totodată, el a declarat că România ar fi pregătită să gestioneze o eventuală penurie și să mențină „un preț stabil la motorină și la benzină”, prin stocurile existente la operatori și prin depozitele de urgență care pot fi eliberate „în situații excepționale”, prin ordin de ministru. Principalele elemente invocate de ministrul Energiei: scumpiri estimate la pompă de 3-5 bani, pe termen scurt; respingerea scenariului de 10 lei/litru și a unei scumpiri de 30%; producție internă de gaze de circa 90% din consum; depozite de gaze la aproximativ 40%, peste media UE; mecanism cu preț reglementat de la 1 aprilie 2026 și preț plafonat pentru populație; posibilitatea folosirii stocurilor de urgență pentru a preveni penuria. [...]
Rusia anunță un armistițiu local pentru reparații la centrala nucleară Zaporojie , potrivit Reuters , măsură intrată în vigoare vineri, 27 februarie 2026, în sud-estul Ucrainei, pentru a permite intervenții la o linie externă de alimentare cu energie. Centrala, cea mai mare din Europa, se află sub control rusesc din primele luni ale invaziei din 2022. În prezent nu produce energie electrică și depinde de alimentarea externă pentru a menține materialul nuclear la temperaturi sigure, evitând riscul unui accident major. Moscova și Kievul s-au acuzat frecvent reciproc că pun în pericol siguranța instalației prin atacuri în apropiere. Potrivit administrației ruse a centralei, armistițiul a fost stabilit cu sprijinul directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi . Oficialii ruși au precizat că una dintre liniile externe funcționează, iar reparațiile la cea de-a doua ar putea dura cel puțin o săptămână. Nivelurile de radiație sunt în parametri normali, susțin aceștia. Un armistițiu similar a fost instituit și anul trecut, când liniile de alimentare au fost avariate timp de mai multe săptămâni, iar centrala a funcționat pe generatoare diesel de urgență. De această dată, autoritățile ucrainene nu au comentat imediat anunțul părții ruse. Controlul și operarea centralei Zaporojie rămân subiecte sensibile în cadrul negocierilor de pace mediate de Statele Unite, care urmează să fie reluate luna viitoare la Geneva. Situația instalației nucleare este considerată un punct critic pentru securitatea regională și pentru stabilitatea infrastructurii energetice din Ucraina. [...]
