Știri
Știri din categoria Energie

Gazul din Marea Neagră poate repoziționa România ca hub energetic regional, dar miza economică reală este dacă țara își folosește resursele pentru a construi lanțuri industriale locale și a reduce dependența de importuri, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, pe baza unei discuții cu Zsuzsa Bereschi, director energy & sustainability la EY.
În contextul șocurilor recente asupra securității energetice europene – războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu –, Europa a văzut cum prețurile la gaze și energie au urcat la niveluri greu de anticipat, iar presiunea asupra costurilor din transport s-a accentuat. În acest cadru, tranziția către energie verde nu mai este o opțiune, ci o necesitate, însă dificultățile se mută tot mai mult în zona consumului, unde electrificarea rămâne o provocare.
Bereschi arată că reducerea emisiilor nu a ținut pasul în consum cu progresele din producția de energie electrică, în special în două zone mari: încălzirea rezidențială și transportul.
Pentru încălzire, pompele de căldură sunt indicate drept soluție, dar costul ridicat și nevoia de scheme de finanțare limitează adoptarea, într-un moment în care bugetele publice sunt sub presiune, inclusiv în România. În plus, electrificarea încălzirii ar trebui corelată cu renovarea fondului locativ: peste 70% dintre locuințe sunt construite înainte de 1990, iar „valul de renovări” nu s-a produs încă, potrivit aceleiași surse.
În transport, programele de finanțare au vizat mai ales segmentul individual, în timp ce decarbonizarea transportului „masiv” (logistică) nu a început, iar progresul depinde puternic de infrastructura necesară.
Un alt blocaj ține de resursa umană din administrație. Bereschi susține că multe autorități, centrale și locale, sunt „slăbite de oameni”, cu prea puțini profesioniști care să poată atrage fonduri și apoi să le gestioneze „corect, transparent”. În acest context, cercul vicios se adâncește: fără adopție pe scară largă nu apar scăderi de preț, dar adopția are nevoie de sprijin guvernamental, dificil de susținut în condițiile actuale.
Punctul forte al României, în această ecuație, este existența resurselor locale, inclusiv potențialul gazului din Marea Neagră. Importanța resursei locale nu este redusă la preț, ci la faptul că existența unor cantități disponibile poate diminua dependența de importuri și vulnerabilitățile de aprovizionare.
În paralel, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare – din lanțuri lungi și complexe în unele regionale, mai diversificate – deschide o fereastră de oportunitate pentru România, inclusiv în ideea de a deveni un „hub regional energetic”, cu energia văzută ca element care poate susține relansarea industrială.
Dincolo de rolul de furnizor regional, mesajul central este că România trebuie să decidă ce face cu aceste resurse în plan intern: ce industrii vrea să dezvolte, dacă merge pe industrializare/reindustrializare și ce tip de agricultură urmărește (primară sau cu valoare adăugată). Potrivit lui Bereschi, nu este doar o decizie guvernamentală, ci una care ar trebui împinsă și dinspre societate către zona de decizie publică.
Recomandate

Finalizarea unui sistem de stocare de 98,617 MW în Caraș-Severin aduce în prim-plan rolul subvențiilor în accelerarea investițiilor în flexibilitatea rețelei , după ce grupul turc Guris a încheiat proiectul de baterii la scară utilitară din comuna Iaz, județul Caraș-Severin, potrivit Profit . Proiectul este prezentat ca „ cel mai mare sistem de stocare a energiei din Banat ” și a fost finalizat de Guris la o putere instalată de 98,617 MW, conform informațiilor publicate. Un element-cheie pentru fezabilitatea investiției a fost sprijinul public: pentru acest proiect, compania a primit o subvenție nerambursabilă de la Ministerul Energiei în valoare de 10,7 milioane euro (aprox. 54,6 milioane lei), acordată în noiembrie 2024, mai arată publicația. [...]

Scumpirea energiei a împins în sus costurile industriale din Germania , cu prețurile de producție în creștere cu 2,5% în martie față de februarie, un semnal relevant pentru presiunile inflaționiste din lanțurile europene de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează date Destatis preluate de Mediafax. Principalul motor a fost energia: prețurile din acest segment au urcat cu 7,5% într-o singură lună, cea mai mare creștere lunară din august 2022. Contextul invocat este cel al tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au influențat piețele energetice și au majorat costurile pentru materii prime și combustibili. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri Destatis indică o transmitere rapidă în zona produselor petroliere și a combustibililor: produsele petroliere: +22,9% față de februarie 2026; combustibil pentru încălzire: +53,4%; carburanți: +22,3%; gaze naturale: +5,7% (pentru toate categoriile de consumatori); energie electrică: +3,1%. De ce contează pentru economie Creșterea costurilor la energie se reflectă direct în prețurile de producție, un indicator urmărit pentru inflația industrială și, ulterior, pentru dinamica prețurilor din economie. Germania este descrisă ca fiind deosebit de sensibilă la variațiile din energie, inclusiv pe fondul dependenței de importuri. [...]

Germania își activează mecanismele de criză pentru a preveni o posibilă penurie de combustibil pentru avioane , pe fondul scumpirilor accelerate și al riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, relatează Politico . Cancelarul Friedrich Merz a anunțat că va convoca „prompt” Consiliul Național de Securitate pentru a coordona un răspuns rapid dacă situația se deteriorează. Merz a spus, la deschiderea târgului de la Hanovra, că obiectivul este ca „afacerile și cetățenii să se poată baza pe aprovizionarea cu produse esențiale precum motorina, benzina și combustibilul pentru avioane”. Deși a descris contextul drept „tensionat”, el a susținut că Germania are, în acest moment, acces suficient la combustibili-cheie, dar a avertizat că guvernul este pregătit să acționeze și să folosească „toate instrumentele disponibile” pentru a asigura securitatea aprovizionării. De ce contează: risc operațional pentru aviație și presiune pe costuri Prețurile combustibilului pentru avioane în Europa „s-au dublat” de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, la 28 februarie, potrivit articolului. Teheranul a ripostat prin blocarea majorității transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz , un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Decizia de a convoca Consiliul Național de Securitate — un grup creat anul trecut, format din miniștri-cheie și experți sectoriali, pentru coordonarea reacțiilor rapide la amenințări majore — indică faptul că Berlinul tratează scenariul unei penurii de kerosen ca pe o problemă potențial serioasă, cu efecte directe asupra funcționării transportului aerian și asupra costurilor din economie. Măsuri pregătite și discuții cu industria Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a prezentat săptămâna trecută planuri de contingență și urmează să se întâlnească luni cu furnizori de combustibil, reprezentanți ai companiilor aeriene și operatori de aeroporturi. În paralel, comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat vineri că nu există „niciun indiciu” privind penurii de combustibil pentru avioane, chiar dacă unele companii aeriene, inclusiv KLM și Lufthansa, au redus zborurile ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor. Perspectivă: prețuri ridicate pe termen mai lung Experți din industrie avertizează că, și în cazul normalizării fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz, prețurile ar urma să rămână ridicate „în viitorul previzibil”. Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus la începutul lunii că ar putea fi nevoie de „o perioadă de luni” pentru ca aprovizionarea cu combustibil să revină la niveluri normale. [...]

Venezuela caută sprijinul Siemens și General Electric pentru a reduce penele de curent care afectează industria , în condițiile în care guvernul de la Caracas poartă discuții directe cu cele două multinaționale pentru lucrări în sectorul electric, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut duminică de președinta interimară Delcy Rodriguez, pe fondul întreruperilor frecvente de electricitate din Venezuela, care „perturbă activitatea industrială”, conform informațiilor din articol. Statul Zulia, punctul critic al crizei energetice Cea mai afectată zonă este statul Zulia, descris drept „capitala petrolului” din nord-vestul țării. Locuitorii se confruntă zilnic cu pene de curent care durează ore întregi, iar Rodriguez a spus că discuțiile cu Siemens și General Electric vizează rezolvarea problemei în acest stat. Declarația a fost făcută în timpul unui marș în Maracaibo, capitala statului Zulia. „Suntem deja în contact direct cu Siemens și General Electric pentru a rezolva problema energiei electrice din statul Zulia.” Context: relaxarea sancțiunilor și presiunea pentru investiții În același context, articolul notează că Washingtonul a relaxat treptat sancțiunile împotriva Venezuelei după 3 ianuarie, pe fondul adoptării unor noi legi privind petrolul și mineritul, care deschid aceste sectoare proprietății private, precum și al promulgării unei legi de amnistie care a dus la eliberarea a sute de prizonieri politici. Totuși, aproximativ 500 ar fi încă în închisoare, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Publicația mai menționează că președintele american Donald Trump a afirmat în mod regulat că deține controlul țării și, în special, al industriei petroliere, care ar avea nevoie de investiții foarte mari pentru restructurare, la fel ca sectorul electric. Ce urmează Guvernul venezuelean a lansat duminică o serie de marșuri în mai multe state pentru a cere încetarea sancțiunilor, care ar urma să culmineze cu un miting de amploare la Caracas pe 1 mai. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar al discuțiilor cu Siemens și General Electric sau despre eventuale contracte. [...]

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară. Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate. Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment. În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse. [...]

Activele Termocentralei Romag Termo Halânga sunt scoase la licitație cu un preț de pornire de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), plus TVA , la 10 ani de la intrarea în faliment, potrivit Adevărul . Pachetul include și terenuri de 767.312 mp, alături de clădiri, construcții speciale, mașini, echipamente și instalații, ceea ce face ca tranzacția să fie relevantă mai ales prin dimensiunea activelor industriale puse pe piață. Licitația este programată pentru 28 aprilie, iar amplasamentul este în localitatea Halânga, la aproximativ 5 km de Drobeta-Turnu Severin. Ce se vinde, concret: capacități și infrastructură energetică Conform anunțului de licitație citat de publicație, termocentrala este echipată cu: 6 cazane energetice de 420 t/h, cu funcționare pe cărbune lignit și suport de păcură; 1 cazan de 420 t/h, cu funcționare pe păcură; 2 cazane de 105 t/h, cu funcționare pe combustibil lichid (păcură STAS 51-83, CLU sau motorină). Energia electrică era produsă în cogenerare (producție simultană de electricitate și energie termică) cu ajutorul a 4 turbogeneratoare de 50 MW, unul de 25 MW și unul de 22 MW. Unitatea este racordată la rețeaua de 110 kV a Sistemului Energetic Național (SEN), în zona de sud-vest, prin intermediul stației electrice de 110 kV. Context: legătura cu RAAN și falimentul Termocentrala Romag Termo Halânga a făcut parte din Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), structură cu rol strategic, al cărei obiect principal a fost producția de apă grea (D₂O) necesară reactoarelor de tip CANDU de la Centrala Nucleară de la Cernavodă . După ce a produs întreaga cantitate de apă grea, RAAN a intrat în faliment, iar acest proces a afectat și Romag Termo, în subordinea căreia se afla termocentrala de la Halânga. Lichidatorul judiciar EuroInsol a încercat, de mai multe ori, vânzarea la licitație a termocentralei, mai notează publicația. În anii 2000, RAAN avea aproximativ 8.000–9.000 de angajați, iar înainte de faliment personalul scăzuse la circa 3.000–4.000 de salariați. Regia a intrat în insolvență în 2013 și ulterior în faliment în 2016, după deteriorarea situației economice pe fondul scăderii cererii de apă grea, al costurilor ridicate și al acumulării de datorii. [...]