Știri
Știri din categoria Energie
Gazul din Marea Neagră poate repoziționa România ca hub energetic regional, dar miza economică reală este dacă țara își folosește resursele pentru a construi lanțuri industriale locale și a reduce dependența de importuri, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, pe baza unei discuții cu Zsuzsa Bereschi, director energy & sustainability la EY.
În contextul șocurilor recente asupra securității energetice europene – războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu –, Europa a văzut cum prețurile la gaze și energie au urcat la niveluri greu de anticipat, iar presiunea asupra costurilor din transport s-a accentuat. În acest cadru, tranziția către energie verde nu mai este o opțiune, ci o necesitate, însă dificultățile se mută tot mai mult în zona consumului, unde electrificarea rămâne o provocare.
Bereschi arată că reducerea emisiilor nu a ținut pasul în consum cu progresele din producția de energie electrică, în special în două zone mari: încălzirea rezidențială și transportul.
Pentru încălzire, pompele de căldură sunt indicate drept soluție, dar costul ridicat și nevoia de scheme de finanțare limitează adoptarea, într-un moment în care bugetele publice sunt sub presiune, inclusiv în România. În plus, electrificarea încălzirii ar trebui corelată cu renovarea fondului locativ: peste 70% dintre locuințe sunt construite înainte de 1990, iar „valul de renovări” nu s-a produs încă, potrivit aceleiași surse.
În transport, programele de finanțare au vizat mai ales segmentul individual, în timp ce decarbonizarea transportului „masiv” (logistică) nu a început, iar progresul depinde puternic de infrastructura necesară.
Un alt blocaj ține de resursa umană din administrație. Bereschi susține că multe autorități, centrale și locale, sunt „slăbite de oameni”, cu prea puțini profesioniști care să poată atrage fonduri și apoi să le gestioneze „corect, transparent”. În acest context, cercul vicios se adâncește: fără adopție pe scară largă nu apar scăderi de preț, dar adopția are nevoie de sprijin guvernamental, dificil de susținut în condițiile actuale.
Punctul forte al României, în această ecuație, este existența resurselor locale, inclusiv potențialul gazului din Marea Neagră. Importanța resursei locale nu este redusă la preț, ci la faptul că existența unor cantități disponibile poate diminua dependența de importuri și vulnerabilitățile de aprovizionare.
În paralel, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare – din lanțuri lungi și complexe în unele regionale, mai diversificate – deschide o fereastră de oportunitate pentru România, inclusiv în ideea de a deveni un „hub regional energetic”, cu energia văzută ca element care poate susține relansarea industrială.
Dincolo de rolul de furnizor regional, mesajul central este că România trebuie să decidă ce face cu aceste resurse în plan intern: ce industrii vrea să dezvolte, dacă merge pe industrializare/reindustrializare și ce tip de agricultură urmărește (primară sau cu valoare adăugată). Potrivit lui Bereschi, nu este doar o decizie guvernamentală, ci una care ar trebui împinsă și dinspre societate către zona de decizie publică.
Recomandate
PPC România pune accent pe decizii bazate pe date, nu pe opinii , într-un context în care prețurile energiei din România sunt „printre cele mai mari la nivel european”, iar competiția globală pune presiune pe industria europeană, potrivit Ziarul Financiar . Alessio Menegazzo , CEO și country manager al PPC România, spune că „datele devin mai importante decât opiniile” și avertizează că organizațiile nu își mai permit „oameni cu păreri fără rigoarea datelor”. Mesajul vine pe fondul unei discuții mai largi despre capacitatea Europei de a ține pasul cu China și SUA, într-o perioadă în care, conform articolului, calitatea vieții din Europa ar fi dus în timp la „atrofierea nevoii de a inova”. De ce contează: prețuri ridicate și decizii de reglementare care pot schimba costul energiei Pentru România, observația are o miză directă: țara este descrisă ca una dintre puținele din Europa care au „tot mixul energetic” și o poziție „privilegiată” în producția de gaze, dar, în același timp, se confruntă cu prețuri ridicate la energie. În acest cadru, apelul la utilizarea riguroasă a datelor trimite implicit la modul în care sunt construite politicile și reglementările care influențează investițiile și, în final, factura. Exemplul Spaniei: energie verde, reglementări și prețuri mai mici Menegazzo indică Spania drept exemplu de model european, în special prin efectul energiei verzi asupra prețurilor. Potrivit acestuia, scăderea prețului a fost susținută de decizii luate pe baza datelor și de reglementări care „au mișcat lucrurile”. „Au luat decizii pe baza unor date şi au făcut reglementările necesare pentru a mişca lucrurile. Iar lucrurile s-au întâmplat.” Context european: investiții mari, dar piețe fragmentate În același timp, articolul punctează o problemă structurală la nivelul UE: fără o piață de capital comună și o piață de energie comună, investițiile majore „nu pot ridica banii”, iar economiile de scară sunt dificil de obținut în condițiile existenței a „27 de sisteme de reglementare și strategii diferite”. În această logică, mesajul PPC România despre „rigoarea datelor” se leagă de o temă mai amplă: capacitatea de a accelera investițiile și de a ajusta reglementările astfel încât tranziția energetică să reducă presiunea pe preț, nu să o amplifice. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea reimpune în curând sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc , după ce riscurile de întrerupere a aprovizionării globale s-au redus odată cu reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz , relatează Kyiv Post . Mesajul, transmis la summitul G7 de marți, indică o posibilă întărire a presiunii economice asupra Moscovei, într-un moment în care politica americană a oscilat în ultimele luni din cauza volatilității pieței energetice. Trump a spus că măsura a fost amânată din cauza temerilor legate de perturbarea livrărilor de energie în timpul recentului conflict din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, „în curând vom putea face asta”, deoarece petrolul „curge din nou” prin Hormuz, făcând trimitere la acordul cu Iranul care a pus capăt războiului regional. De ce contează: sancțiunile au fost „relaxate” ca tampon pentru piața globală În material se arată că politica SUA privind sancțiunile pe petrolul rusesc s-a schimbat repetat. În martie, Departamentul Trezoreriei, condus de secretarul Scott Bessent, a introdus excepții limitate care au permis livrarea unor transporturi de țiței rusesc deja încărcate, după o creștere a prețurilor la energie pe fondul războiului SUA–Israel cu Iran (izbucnit pe 28 februarie) și al perturbărilor rutelor de transport din Golf. Măsurile au fost prezentate ca un „tampon” temporar pentru piețele globale, iar derogările au fost ulterior prelungite până în aprilie prin licența generală 134B. Kyiv Post notează că, potrivit Reuters, excepțiile urmăreau și să ajute „țările sărace și vulnerabile” care se confruntau cu penurii, pe fondul accesului mai dificil la petrolul din Orientul Mijlociu. Oscilații în mai și presiune din partea aliaților În mai, abordarea Washingtonului a continuat să se schimbe: pe 17 mai, administrația Trump a încheiat un program de derogări pentru sancțiuni, semnalând o revenire la presiune economică mai dură asupra Rusiei. O zi mai târziu, pe 18 mai, SUA au extins totuși derogarea pentru încă 30 de zile, invocând din nou îngrijorări privind instabilitatea pieței energiei. Aceste ajustări repetate au atras critici din partea aliaților europeni și a Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia, dependentă de veniturile din petrol pentru finanțarea războiului, nu ar trebui să beneficieze de relaxarea sancțiunilor în timp ce continuă atacurile asupra orașelor ucrainene. În acest context, stabilizarea fluxurilor prin Hormuz ar putea elimina principalul argument invocat pentru amânare și ar deschide calea pentru reintroducerea unor măsuri mai dure asupra exporturilor de petrol rusesc, conform declarațiilor lui Trump citate de publicație. [...]
Google își asumă integral costurile de energie și infrastructură pentru extinderea unui centru de date din Alabama , într-un angajament care urmărește să limiteze presiunea asupra tarifelor locale la electricitate, potrivit TechRadar . Compania promite o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru extinderea campusului din Jackson County în următorii doi ani și spune că va plăti 100% din energia pe care o consumă acolo. Miza economică este transferul explicit al costurilor generate de creșterea consumului către operatorul centrului de date, nu către comunitate, într-un moment în care impactul infrastructurii de date asupra rețelelor electrice și a mediului este tot mai contestat în SUA. Ce include investiția și ce promite Google Conform anunțului companiei (document PDF), finanțarea vizează extinderea centrului de date din Jackson County, Alabama, unde Google este prezentă din 2018, pe amplasamentul unei foste centrale pe cărbune. Pe lângă lucrările de extindere, Google afirmă că va acoperi: costurile cu energia consumată de facilitate; costurile de infrastructură „direct determinate” de operațiunile sale, asociate extinderii. În comunicare, compania leagă proiectul de creșterea cererii și de rolul centrelor de date în funcționarea unor servicii critice (de la servicii online până la spitale și sisteme de urgență). Legătura cu „ Ratepayer Protection Pledge ” și efectul asupra tarifelor Google spune că angajamentul este „în linie” cu „Ratepayer Protection Pledge” al Casei Albe, ceea ce, în practică, înseamnă că ar trebui să se asigure că facturile la electricitate ale consumatorilor locali nu cresc ca urmare a activității suplimentare generate de extinderea centrului de date. În acest cadru, compania susține că va plăti pentru „toată energia și infrastructura” necesare proiectului, tocmai pentru a evita ca majorarea cererii să se traducă în costuri mai mari pentru rezidenții din zonă. Opțiunea nucleară și acordul pentru până la 50 MW Google indică și o posibilă schimbare a sursei de energie către nuclear, menționând un parteneriat stabilit în august 2025 între Google, Kairos Power și Tennessee Valley Authority (TVA), care ar urma să furnizeze până la 50 megawați de energie „curată” pentru centre de date din Alabama și Tennessee. Publicația notează că un astfel de aranjament ar permite Google să tragă energie dintr-o rețea dedicată, în loc să crească presiunea pe sursele locale, cu potențial efect asupra cererii și prețurilor pentru consumatorii din proximitate. Fonduri locale: eficiență energetică și educație STEM Pe lângă investiția principală, compania anunță și inițiative locale: un „Energy Impact Fund” de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), în parteneriat cu TVA și CAANEAL, pentru programe de eficiență energetică și „weatherization” (lucrări de îmbunătățire a locuințelor pentru reducerea pierderilor de energie); o donație de 550.000 de dolari (aprox. 2,5 milioane lei) pentru kituri STEM destinate elevilor de clasa a IV-a până la a VIII-a. În material sunt incluse și declarații de susținere din partea liderului majorității din Senatul statului Alabama, Steve Livingston, precum și din partea lui Thomas Gamble, responsabil local Google pentru Jackson County, care leagă extinderea de beneficii economice și de investiții în comunitate. Ce urmează Calendarul indicat este de „următorii doi ani” pentru extinderea campusului. În privința energiei nucleare, sursa vorbește despre planuri și despre un acord pentru până la 50 MW, fără a detalia un termen de punere în funcțiune sau o structură completă de implementare la nivelul centrului din Alabama. [...]
Venezuela pariază pe un acord cu General Electric Vernova pentru a adăuga 5 gigawați la producția de energie în patru ani , într-o încercare de a stabiliza un sistem electric afectat de ani de pene de curent , potrivit Al Jazeera . Acordul, semnat cu compania americană General Electric Vernova, vizează creșterea producției de electricitate, într-un context în care autoritățile încearcă să îmbunătățească funcționarea rețelei și a capacităților de generare, descrise ca fiind „plagate” de întreruperi repetate. Oficialii citați de publicație spun că înțelegerea ar putea adăuga 5 gigawați de capacitate în următorii patru ani . Materialul nu oferă detalii despre investiții, calendarul exact al etapelor sau tipul de tehnologii care ar urma să fie instalate. Miza economică și operațională este reducerea riscului de întreruperi, care afectează activitatea companiilor și funcționarea serviciilor publice, însă amploarea efectelor va depinde de implementarea efectivă a proiectelor și de ritmul în care capacitățile noi vor intra în sistem. [...]
Delgaz Grid își securizează 3 miliarde de lei pentru investiții 2026–2030 , o finanțare care poate accelera modernizarea rețelei electrice din nord-est și, implicit, reducerea întreruperilor și a pierderilor din rețea, potrivit Economedia . Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat companiei Delgaz Grid SA un împrumut de 300 de milioane de lei (aprox. 57 de milioane de euro), ca parte a unei facilități sindicalizate mai ample, în valoare totală de 3 miliarde de lei (aprox. 573 de milioane de euro), la care participă și șase bănci comerciale. Ce se finanțează și de ce contează operațional Banii sunt destinați programului de investiții al Delgaz Grid pentru perioada 2026–2030, cu accent pe modernizarea și digitalizarea rețelei de distribuție a energiei electrice din nord-estul României. În plan intră și extinderea utilizării contoarelor inteligente . Potrivit BERD, investițiile ar urma să: reducă întreruperile în alimentarea cu energie electrică; diminueze pierderile din rețea; crească fiabilitatea sistemului; sprijine integrarea unei capacități mai mari de energie regenerabilă în rețea, în linie cu obiectivele României pentru 2030 privind tranziția energetică. Context: amprenta Delgaz Grid și rolul BERD în România Delgaz Grid operează rețele de distribuție de energie electrică și gaze naturale în nordul României, deservind aproximativ 1,6 milioane de clienți de energie electrică și peste 2 milioane de clienți de gaze naturale. Compania face parte din grupul german E.ON. BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali activi în România; banca a investit până acum peste 12,5 miliarde de euro în 594 de proiecte din țară. [...]
BYD își mută pariul pe bateriile cu sodiu către stocarea staționară, cu o țintă de cost de 0,3 yuani (0,04 dolari, aprox. 0,18 lei) pe Wh până în 2027 , într-o strategie care ocolește competiția directă din zona bateriilor pentru autoturisme și vizează infrastructura energetică, potrivit Car News China . Datele de piață din 2026 indică o „bifurcație” în sectorul bateriilor sodiu-ion: aplicațiile industriale și de rețea se separă tot mai mult de traseul bateriilor pentru vehicule de pasageri. În timp ce Changan Automobile și CATL au lansat un model de serie cu un pachet de 45 kWh pe sodiu (conform unui material din 12 iunie al Securities Daily ), BYD își concentrează platforma de generația a treia pe chimia polianionică (NFPP) pentru sisteme staționare de stocare a energiei. De ce contează: costul și durata de viață pot schimba economia stocării în rețea Miza BYD este o arhitectură de celulă „heavy-duty” de 189Ah și 2,9V, gândită pentru cerințe de durată (nu pentru constrângerile de greutate/volum ale mașinilor). Publicația notează că obiectivul este un prag de fabricație „stabilizat” de 0,3 yuani (0,04 dolari, aprox. 0,18 lei) pe watt-oră până în 2027, ceea ce ar putea împinge în jos costul total al stocării staționare, dacă ținta este atinsă la scară industrială. În paralel, datele de laborator agregate într-un raport din 8 iunie al Minmetals Securities indică parametri proiectați pentru utilizare îndelungată în rețea, nu pentru transport: profiluri termice și de degajare de gaze care susțin instalări stabile în aplicații dense, inclusiv în spații comerciale. Un element central al strategiei este durata de viață: cadrul tehnologic descris în material vizează un prag de cel puțin 10.000 de cicluri , echivalat cu 33 de ani de operare în regimuri standardizate de distribuție a energiei, ceea ce ar susține amortizarea pe termen lung în proiecte de infrastructură (context legat și de materialul anterior despre BYD și tehnologia de 10.000 de cicluri: BYD breaks ground with solid-state battery and 10,000-cycle sodium tech ). Obstacolul tehnic: „paradoxul conductivității” la polianioni Materialul descrie o limitare structurală a chimiei polianionice: cadrul tridimensional legat de grupări fosfat (PO₄³⁻) duce la o conductivitate electronică intrinsecă foarte mică (10⁻⁹–10⁻¹⁰ S/cm), practic izolatoare în forma nemodificată. Pentru a reduce degradarea la temperaturi ridicate și depunerile interne de sodiu în sarcină, BYD ar fi introdus o metodă de „dublă modificare”: micșorarea particulelor sub 100 nm (nanofabricație), pentru a scurta traseele de transport al electronilor; acoperire cu o matrice de carbon amorf la granițele dintre granule, pentru a crește conductivitatea cu patru-cinci ordine de mărime. Lanțul de aprovizionare și calendarul: paritatea cu LFP nu e „mâine” Chiar dacă bateriile cu sodiu sunt adesea prezentate ca alternativă la litiu, materialul subliniază o fricțiune industrială importantă: lanțul global pentru anodul din „carbon dur” (hard carbon) este încă fragmentat, fără proces standardizat, ceea ce poate genera variații de randament în producția de masă. În proiecțiile financiare citate de Minmetals Securities, paritatea de cost la scară între liniile de producție sodiu și liniile consacrate de litiu-fier-fosfat (LFP) nu ar urma să se materializeze înainte de 2027 . În acest context, publicația indică accelerarea tranziției către sodiu ca răspuns la volatilitatea resurselor macroeconomice, menționând și materialul: CATL and BYD fast-track the shift to sodium-ion batteries . Piața rămâne concentrată la bateriile pentru vehicule, iar „nișele” devin strategie În timp ce BYD își caută un culoar în stocarea staționară, datele din mai ale China EV DataTracker arată că instalările de baterii pentru vehicule electrice rămân puternic centralizate: CATL conduce cu 33,08 GWh (46,7% cotă), iar BYD este pe locul doi cu 11,87 GWh (16,8%). În spate urmează producători de nivel secund precum Gotion High-tech (6,3%) și Calb (6,1%). Concluzia de fond a analizei este o „coexistență” pe mai multe chimii: LFP și variantele cu nichel ridicat rămân dominante în transport, în timp ce celulele polianionice stabile ar fi direcționate către utilaje grele, instalații staționare și infrastructură energetică, unde longevitatea cântărește mai mult decât densitatea energetică. [...]
