Știri
Știri din categoria Energie
Donald Trump spune că SUA ar putea reimpune în curând sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc, după ce riscurile de întrerupere a aprovizionării globale s-au redus odată cu reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz, relatează Kyiv Post. Mesajul, transmis la summitul G7 de marți, indică o posibilă întărire a presiunii economice asupra Moscovei, într-un moment în care politica americană a oscilat în ultimele luni din cauza volatilității pieței energetice.
Trump a spus că măsura a fost amânată din cauza temerilor legate de perturbarea livrărilor de energie în timpul recentului conflict din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, „în curând vom putea face asta”, deoarece petrolul „curge din nou” prin Hormuz, făcând trimitere la acordul cu Iranul care a pus capăt războiului regional.
În material se arată că politica SUA privind sancțiunile pe petrolul rusesc s-a schimbat repetat. În martie, Departamentul Trezoreriei, condus de secretarul Scott Bessent, a introdus excepții limitate care au permis livrarea unor transporturi de țiței rusesc deja încărcate, după o creștere a prețurilor la energie pe fondul războiului SUA–Israel cu Iran (izbucnit pe 28 februarie) și al perturbărilor rutelor de transport din Golf.
Măsurile au fost prezentate ca un „tampon” temporar pentru piețele globale, iar derogările au fost ulterior prelungite până în aprilie prin licența generală 134B. Kyiv Post notează că, potrivit Reuters, excepțiile urmăreau și să ajute „țările sărace și vulnerabile” care se confruntau cu penurii, pe fondul accesului mai dificil la petrolul din Orientul Mijlociu.
În mai, abordarea Washingtonului a continuat să se schimbe: pe 17 mai, administrația Trump a încheiat un program de derogări pentru sancțiuni, semnalând o revenire la presiune economică mai dură asupra Rusiei. O zi mai târziu, pe 18 mai, SUA au extins totuși derogarea pentru încă 30 de zile, invocând din nou îngrijorări privind instabilitatea pieței energiei.
Aceste ajustări repetate au atras critici din partea aliaților europeni și a Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia, dependentă de veniturile din petrol pentru finanțarea războiului, nu ar trebui să beneficieze de relaxarea sancțiunilor în timp ce continuă atacurile asupra orașelor ucrainene.
În acest context, stabilizarea fluxurilor prin Hormuz ar putea elimina principalul argument invocat pentru amânare și ar deschide calea pentru reintroducerea unor măsuri mai dure asupra exporturilor de petrol rusesc, conform declarațiilor lui Trump citate de publicație.
Recomandate
Electrica a câștigat concesiunea pe 12 ani pentru producția de energie termică și electrică în cogenerare la Craiova , ceea ce mută serviciul de termoficare al orașului către un operator privat și deschide etapa de implementare a unei capacități noi, „modernă și verde”, după problemele acumulate la actualul producător aflat în insolvență, potrivit G4Media . Primăria Craiova a demarat încă din ianuarie procedura de licitație pentru concesionarea serviciului de producție a energiei termice și electrice în cogenerare, vizând externalizarea producerii de apă caldă și căldură pentru municipiu către un investitor privat. Contextul invocat este situația Electrocentrale Craiova SA, companie care a generat „probleme multiple” și care se află în insolvență „din cauza datoriilor uriașe”. Ce presupune concesiunea câștigată de Electrica Electrica SA a fost singurul ofertant și a câștigat licitația, informând Bursa de Valori București că a fost desemnată câștigătoare pentru „delegarea prin concesiune” a activității de producere a energiei termice și electrice, bazate pe cogenerare și/sau surse regenerabile, în municipiul Craiova. Concesiunea este pe 12 ani și presupune realizarea unui sistem nou de producere a energiei termice pentru rețeaua centralizată a orașului (SACET), pe o soluție bazată pe cogenerare de înaltă eficiență și/sau surse regenerabile. De ce contează: trecerea de la un producător în insolvență la un proiect nou, aliniat cerințelor UE Proiectul este prezentat ca răspuns atât la necesarul de energie termică al orașului, cât și la cerințele de eficiență energetică impuse de legislația europeană, fiind menționată Directiva 2023/1791. Primarul Lia Olguța Vasilescu a declarat că urmează „procedurile corporative necesare” pentru implementare și a susținut că, „în câteva luni”, orașul ar urma să intre „într-o nouă eră energetică”, adăugând că Primăria Craiova a obținut și ATR-ul (aviz tehnic de racordare) necesar implementării proiectului. „În cel mai scurt timp se vor demara procedurile corporative necesare în vederea implementării proiectului. Ce înseamnă acest lucru pentru Craiova? Că, în câteva luni, orașul va intra într-o nouă eră energetică: fără poluare, fără avarii! Sperăm ca proiectul să fie implementat cât mai rapid! Tot astăzi, Primăria Craiova a reușit să obțină și ATR-ul necesar implementării proiectului.” [...]
Google își asumă integral costurile de energie și infrastructură pentru extinderea unui centru de date din Alabama , într-un angajament care urmărește să limiteze presiunea asupra tarifelor locale la electricitate, potrivit TechRadar . Compania promite o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru extinderea campusului din Jackson County în următorii doi ani și spune că va plăti 100% din energia pe care o consumă acolo. Miza economică este transferul explicit al costurilor generate de creșterea consumului către operatorul centrului de date, nu către comunitate, într-un moment în care impactul infrastructurii de date asupra rețelelor electrice și a mediului este tot mai contestat în SUA. Ce include investiția și ce promite Google Conform anunțului companiei (document PDF), finanțarea vizează extinderea centrului de date din Jackson County, Alabama, unde Google este prezentă din 2018, pe amplasamentul unei foste centrale pe cărbune. Pe lângă lucrările de extindere, Google afirmă că va acoperi: costurile cu energia consumată de facilitate; costurile de infrastructură „direct determinate” de operațiunile sale, asociate extinderii. În comunicare, compania leagă proiectul de creșterea cererii și de rolul centrelor de date în funcționarea unor servicii critice (de la servicii online până la spitale și sisteme de urgență). Legătura cu „ Ratepayer Protection Pledge ” și efectul asupra tarifelor Google spune că angajamentul este „în linie” cu „Ratepayer Protection Pledge” al Casei Albe, ceea ce, în practică, înseamnă că ar trebui să se asigure că facturile la electricitate ale consumatorilor locali nu cresc ca urmare a activității suplimentare generate de extinderea centrului de date. În acest cadru, compania susține că va plăti pentru „toată energia și infrastructura” necesare proiectului, tocmai pentru a evita ca majorarea cererii să se traducă în costuri mai mari pentru rezidenții din zonă. Opțiunea nucleară și acordul pentru până la 50 MW Google indică și o posibilă schimbare a sursei de energie către nuclear, menționând un parteneriat stabilit în august 2025 între Google, Kairos Power și Tennessee Valley Authority (TVA), care ar urma să furnizeze până la 50 megawați de energie „curată” pentru centre de date din Alabama și Tennessee. Publicația notează că un astfel de aranjament ar permite Google să tragă energie dintr-o rețea dedicată, în loc să crească presiunea pe sursele locale, cu potențial efect asupra cererii și prețurilor pentru consumatorii din proximitate. Fonduri locale: eficiență energetică și educație STEM Pe lângă investiția principală, compania anunță și inițiative locale: un „Energy Impact Fund” de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), în parteneriat cu TVA și CAANEAL, pentru programe de eficiență energetică și „weatherization” (lucrări de îmbunătățire a locuințelor pentru reducerea pierderilor de energie); o donație de 550.000 de dolari (aprox. 2,5 milioane lei) pentru kituri STEM destinate elevilor de clasa a IV-a până la a VIII-a. În material sunt incluse și declarații de susținere din partea liderului majorității din Senatul statului Alabama, Steve Livingston, precum și din partea lui Thomas Gamble, responsabil local Google pentru Jackson County, care leagă extinderea de beneficii economice și de investiții în comunitate. Ce urmează Calendarul indicat este de „următorii doi ani” pentru extinderea campusului. În privința energiei nucleare, sursa vorbește despre planuri și despre un acord pentru până la 50 MW, fără a detalia un termen de punere în funcțiune sau o structură completă de implementare la nivelul centrului din Alabama. [...]
Venezuela pariază pe un acord cu General Electric Vernova pentru a adăuga 5 gigawați la producția de energie în patru ani , într-o încercare de a stabiliza un sistem electric afectat de ani de pene de curent , potrivit Al Jazeera . Acordul, semnat cu compania americană General Electric Vernova, vizează creșterea producției de electricitate, într-un context în care autoritățile încearcă să îmbunătățească funcționarea rețelei și a capacităților de generare, descrise ca fiind „plagate” de întreruperi repetate. Oficialii citați de publicație spun că înțelegerea ar putea adăuga 5 gigawați de capacitate în următorii patru ani . Materialul nu oferă detalii despre investiții, calendarul exact al etapelor sau tipul de tehnologii care ar urma să fie instalate. Miza economică și operațională este reducerea riscului de întreruperi, care afectează activitatea companiilor și funcționarea serviciilor publice, însă amploarea efectelor va depinde de implementarea efectivă a proiectelor și de ritmul în care capacitățile noi vor intra în sistem. [...]
Delgaz Grid își securizează 3 miliarde de lei pentru investiții 2026–2030 , o finanțare care poate accelera modernizarea rețelei electrice din nord-est și, implicit, reducerea întreruperilor și a pierderilor din rețea, potrivit Economedia . Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat companiei Delgaz Grid SA un împrumut de 300 de milioane de lei (aprox. 57 de milioane de euro), ca parte a unei facilități sindicalizate mai ample, în valoare totală de 3 miliarde de lei (aprox. 573 de milioane de euro), la care participă și șase bănci comerciale. Ce se finanțează și de ce contează operațional Banii sunt destinați programului de investiții al Delgaz Grid pentru perioada 2026–2030, cu accent pe modernizarea și digitalizarea rețelei de distribuție a energiei electrice din nord-estul României. În plan intră și extinderea utilizării contoarelor inteligente . Potrivit BERD, investițiile ar urma să: reducă întreruperile în alimentarea cu energie electrică; diminueze pierderile din rețea; crească fiabilitatea sistemului; sprijine integrarea unei capacități mai mari de energie regenerabilă în rețea, în linie cu obiectivele României pentru 2030 privind tranziția energetică. Context: amprenta Delgaz Grid și rolul BERD în România Delgaz Grid operează rețele de distribuție de energie electrică și gaze naturale în nordul României, deservind aproximativ 1,6 milioane de clienți de energie electrică și peste 2 milioane de clienți de gaze naturale. Compania face parte din grupul german E.ON. BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali activi în România; banca a investit până acum peste 12,5 miliarde de euro în 594 de proiecte din țară. [...]
BYD își mută pariul pe bateriile cu sodiu către stocarea staționară, cu o țintă de cost de 0,3 yuani (0,04 dolari, aprox. 0,18 lei) pe Wh până în 2027 , într-o strategie care ocolește competiția directă din zona bateriilor pentru autoturisme și vizează infrastructura energetică, potrivit Car News China . Datele de piață din 2026 indică o „bifurcație” în sectorul bateriilor sodiu-ion: aplicațiile industriale și de rețea se separă tot mai mult de traseul bateriilor pentru vehicule de pasageri. În timp ce Changan Automobile și CATL au lansat un model de serie cu un pachet de 45 kWh pe sodiu (conform unui material din 12 iunie al Securities Daily ), BYD își concentrează platforma de generația a treia pe chimia polianionică (NFPP) pentru sisteme staționare de stocare a energiei. De ce contează: costul și durata de viață pot schimba economia stocării în rețea Miza BYD este o arhitectură de celulă „heavy-duty” de 189Ah și 2,9V, gândită pentru cerințe de durată (nu pentru constrângerile de greutate/volum ale mașinilor). Publicația notează că obiectivul este un prag de fabricație „stabilizat” de 0,3 yuani (0,04 dolari, aprox. 0,18 lei) pe watt-oră până în 2027, ceea ce ar putea împinge în jos costul total al stocării staționare, dacă ținta este atinsă la scară industrială. În paralel, datele de laborator agregate într-un raport din 8 iunie al Minmetals Securities indică parametri proiectați pentru utilizare îndelungată în rețea, nu pentru transport: profiluri termice și de degajare de gaze care susțin instalări stabile în aplicații dense, inclusiv în spații comerciale. Un element central al strategiei este durata de viață: cadrul tehnologic descris în material vizează un prag de cel puțin 10.000 de cicluri , echivalat cu 33 de ani de operare în regimuri standardizate de distribuție a energiei, ceea ce ar susține amortizarea pe termen lung în proiecte de infrastructură (context legat și de materialul anterior despre BYD și tehnologia de 10.000 de cicluri: BYD breaks ground with solid-state battery and 10,000-cycle sodium tech ). Obstacolul tehnic: „paradoxul conductivității” la polianioni Materialul descrie o limitare structurală a chimiei polianionice: cadrul tridimensional legat de grupări fosfat (PO₄³⁻) duce la o conductivitate electronică intrinsecă foarte mică (10⁻⁹–10⁻¹⁰ S/cm), practic izolatoare în forma nemodificată. Pentru a reduce degradarea la temperaturi ridicate și depunerile interne de sodiu în sarcină, BYD ar fi introdus o metodă de „dublă modificare”: micșorarea particulelor sub 100 nm (nanofabricație), pentru a scurta traseele de transport al electronilor; acoperire cu o matrice de carbon amorf la granițele dintre granule, pentru a crește conductivitatea cu patru-cinci ordine de mărime. Lanțul de aprovizionare și calendarul: paritatea cu LFP nu e „mâine” Chiar dacă bateriile cu sodiu sunt adesea prezentate ca alternativă la litiu, materialul subliniază o fricțiune industrială importantă: lanțul global pentru anodul din „carbon dur” (hard carbon) este încă fragmentat, fără proces standardizat, ceea ce poate genera variații de randament în producția de masă. În proiecțiile financiare citate de Minmetals Securities, paritatea de cost la scară între liniile de producție sodiu și liniile consacrate de litiu-fier-fosfat (LFP) nu ar urma să se materializeze înainte de 2027 . În acest context, publicația indică accelerarea tranziției către sodiu ca răspuns la volatilitatea resurselor macroeconomice, menționând și materialul: CATL and BYD fast-track the shift to sodium-ion batteries . Piața rămâne concentrată la bateriile pentru vehicule, iar „nișele” devin strategie În timp ce BYD își caută un culoar în stocarea staționară, datele din mai ale China EV DataTracker arată că instalările de baterii pentru vehicule electrice rămân puternic centralizate: CATL conduce cu 33,08 GWh (46,7% cotă), iar BYD este pe locul doi cu 11,87 GWh (16,8%). În spate urmează producători de nivel secund precum Gotion High-tech (6,3%) și Calb (6,1%). Concluzia de fond a analizei este o „coexistență” pe mai multe chimii: LFP și variantele cu nichel ridicat rămân dominante în transport, în timp ce celulele polianionice stabile ar fi direcționate către utilaje grele, instalații staționare și infrastructură energetică, unde longevitatea cântărește mai mult decât densitatea energetică. [...]
Hidroelectrica reduce la 30 de zile termenul de plată pentru contractele casnice noi , o schimbare care accelerează încasările și mută o parte dintre clienți pe un regim de scadență deja folosit în zona business, potrivit HDSatelit . Noua regulă se aplică doar contractelor încheiate după 1 aprilie 2026 și celor prelungite ulterior prin act adițional. Pentru contractele aflate deja în derulare înainte de 1 aprilie 2026, termenul de plată rămâne, „deocamdată”, la 45 de zile. Practic, schimbarea nu este una generală pentru toți clienții casnici, ci vizează strict noile relații contractuale (sau prelungirile) după data menționată. Ce se schimbă și pentru cine Contracte casnice semnate după 1 aprilie 2026: scadența coboară de la 45 la 30 de zile . Contracte casnice existente înainte de 1 aprilie 2026: rămân la 45 de zile . Prelungiri după 1 aprilie 2026 prin act adițional: intră sub regula de 30 de zile . Context: aliniere la practica din segmentul business Materialul citat arată că, în comunicările anterioare despre facturare, Hidroelectrica indica 45 de zile pentru clienții casnici și 30 de zile pentru consumatorii non-casnici, fără penalități în aceste intervale. În oferta business pentru 2026, plata rămâne la 30 de zile de la data facturii, iar compania enumeră mai multe canale de plată: portalul propriu, aplicații bancare, automate de plată, scanarea codului de bare sau debit direct. Schimbarea vine pe fondul creșterii portofoliului: Hidroelectrica a depășit 1 milion de clienți în noiembrie 2025 și a pus în funcțiune un nou sistem informatic de facturare, despre care compania a spus că urmărește să susțină mai bine volumul mai mare de clienți și să reducă problemele de emitere a facturilor. Opțiuni dacă plata devine dificilă Conform informațiilor prezentate, facturile restante pot fi eșalonate în maximum 6 rate lunare egale , cu condiția achitării facturilor curente pe perioada eșalonării. Hidroelectrica mai precizează că data emiterii și data scadentă sunt înscrise pe factură și recomandă atenție la identificatorii de plată (cont contract, număr factură), iar pentru clienții cu mai multe locuri de consum există opțiuni de repartizare a plăților la nivel de cod client sau cont contract. [...]
