Știri
Știri din categoria Energie
Creșterea nivelului Dunării permite Ungariei să repornească treptat producția nucleară la Paks, după ce debitul scăzut a forțat centrala să funcționeze la o fracțiune din capacitate, cu efect direct asupra securității energetice a țării, potrivit HotNews.
Ungaria a început luni repunerea în funcțiune a unei turbine la centrala nucleară de la Paks, după ce nivelul apelor Dunării – folosită pentru răcirea centralei – a crescut. Centrala furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării.
În ultimele săptămâni, Dunărea a scăzut la minime istorice pe fondul unui val de căldură prelungit și al secetei din Europa, ceea ce a forțat centrala să funcționeze la aproximativ 10% din capacitate, cu o singură turbină din opt rămasă în funcțiune.
În acest context, premierul ungar Peter Magyar a confirmat că tehnicienii au început lucrările pentru repunerea în funcțiune a celei de-a doua turbine, după ce nivelul Dunării a crescut cu 19 centimetri față de minimul înregistrat săptămâna trecută. A doua turbină ar urma să înceapă să producă energie electrică luni seara, potrivit declarației sale pe Facebook.
Magyar a avertizat că majorarea nivelului Dunării ar putea fi de scurtă durată, deși precipitațiile prognozate în Austria ar fi putut contribui la creșterea debitului.
Pe termen lung, el a indicat că guvernul lucrează la soluții care includ revizuirea proiectului de extindere Paks 2, deoarece planurile actuale ar face ca noua centrală să depindă tot de apa de răcire din Dunăre. În același timp, guvernul vrea să diversifice aprovizionarea cu energie, prin:
În România, măsurile luate pe brațul Bala al Dunării au oprit temporar scăderea debitului în zona centralei nucleare de la Cernavodă. Operațiunea a presupus scufundarea controlată a patru barje pentru redirecționarea unei părți din debit către zona centralei.
Directorul centralei a anunțat că Unitatea 2 are asigurată apa de răcire pentru următoarele nouă zile, după o creștere a nivelului apei cu 8 centimetri, conform informațiilor publicate anterior de HotNews în articolele aici și aici. Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a avertizat însă că pericolul nu a trecut, deoarece barjele pot fi dislocate, ceea ce ar diminua sau anula redirecționarea debitului suplimentar.
La sfârșitul lunii iulie, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat din același motiv, iar autoritățile au căutat soluții pentru menținerea Unității 2 în funcțiune. În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproape o cincime (20%) din energia electrică a României.
Recomandate
Ungaria alocă 868 mld. forinți (1,6 mld. euro, aprox. 8 mld. lei) pentru a reduce dependența de importuri scumpe de electricitate , prin extinderea stocării, modernizarea rețelei și relansarea investițiilor în eolian și geotermal, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una economică: Budapesta importă în prezent aproape 20% din consumul de energie, iar în vârfurile de consum importurile devin scumpe, cu potențiale efecte în lanț asupra forintului și inflației. În analiza citată, importurile Ungariei ar proveni preponderent din Cehia și Polonia, unde energia produsă din cărbune are o pondere ridicată în mixul energetic. Dacă situația persistă, analiștii avertizează că una dintre consecințele vizibile ar putea fi deprecierea forintului, ceea ce ar alimenta inflația și ar scumpi și alte importuri. Un factor suplimentar de presiune este producția redusă la centrala nucleară de la Paks , limitată de cotele scăzute ale Dunării. Specialiștii citați în material consideră posibil ca episoadele de secetă să devină mai frecvente în viitorul apropiat, ceea ce ar întări nevoia de capacități noi de producție care să poată fi puse în funcțiune rapid. Ce include planul energetic și cum va fi finanțat Guvernul condus de premierul Peter Magyar a anunțat un plan care vizează, pe scurt: extinderea capacităților de stocare a energiei (înmagazinare); modernizarea rețelei electrice; lansarea de investiții în energie eoliană și geotermală. Pentru atingerea obiectivelor, guvernul intenționează să folosească fonduri interne, fonduri europene și capital privat. Premierul a indicat că sunt pregătite scheme prin care atât statul, cât și localitățile vizate să beneficieze de investiții. Eolianul revine în prim-plan, cu participarea statului O schimbare notabilă față de perioada anterioară este revenirea la proiecte eoliene. Magyar a acuzat guvernările precedente că au împiedicat deliberat construcția de parcuri eoliene și au întârziat dezvoltarea stocării, ceea ce ar fi contribuit la vulnerabilitatea actuală a sistemului. Primele licitații pentru proiecte eoliene urmează să fie anunțate investitorilor pe 31 august, iar proiectele vor necesita participarea statului maghiar. Guvernul spune că urmărește ca și administrațiile locale să aibă beneficii financiare, „spre deosebire de proiectele solare anterioare”. De ce contează pentru economie și pentru comunități În viziunea guvernului, programul ar trebui să aducă localităților nu doar capacități de producție, ci și efecte economice locale: taxe, energie „mai ieftină și mai sigură”, dezvoltarea infrastructurii și venituri bugetare previzibile pe termen lung, care ar putea finanța investiții publice (de la creșe și clinici la drumuri și spații comunitare). Rămâne de urmărit calendarul licitațiilor și condițiile concrete de participare ale statului și ale investitorilor, precum și ritmul în care proiectele de stocare și modernizare a rețelei pot reduce expunerea Ungariei la importuri în perioadele de consum maxim. [...]
PPC își accelerează expansiunea regională prin preluarea unor platforme de dezvoltare cu peste 2 GW în lucru potrivit Ziarul Financiar , care notează că grupul elen a semnat un acord strategic cu compania germană ABO Energy pentru achiziția filialelor din Polonia și Ungaria, împreună cu un portofoliu de proiecte din surse regenerabile (RES) de peste 2 GW. Tranzacția vizează ABO Energy Polska z.o.o. și ABO Energy Hungary Kft. și aduce în PPC două echipe locale „complet funcționale”, specializate în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Miza este operațională: PPC cumpără nu doar proiecte, ci și capacitatea de a le duce de la identificarea amplasamentelor și securizarea terenurilor până la obținerea licențelor, conectarea la rețea și etapa „Ready-to-Build” (gata de construit), plus supravegherea construcției și operarea. Ce include portofoliul cumpărat Portofoliul menționat în acord include 29 de vehicule de proiect (SPV-uri), care dețin: 99 MW proiecte fotovoltaice aflate în exploatare sau aproape de finalizare; peste 2 GW proiecte în diverse stadii de dezvoltare, în fotovoltaic, eolian și stocare (stocarea înseamnă, în practică, baterii care pot echilibra producția variabilă din regenerabile). Context: o serie de achiziții în regiune Acordul vine după alte două intrări recente ale PPC în regiune, tot prin achiziții: un parc solar de 57,5 MW în Ungaria și un portofoliu RES de 277,3 MW în Polonia. Potrivit publicației, aceste mișcări sunt parte din planul strategic 2026–2030, care combină creșterea organică (dezvoltare internă) cu achiziții. Calendar și condiții de închidere Finalizarea tranzacțiilor este programată etapizat: pentru subsidiara din Polonia : septembrie 2026 ; pentru subsidiara din Ungaria : trimestrul IV 2026 . Închiderea depinde de condițiile uzuale pentru astfel de tranzacții, inclusiv obținerea aprobărilor necesare de la autoritățile relevante de supraveghere. Ținta până în 2030: dublarea capacității instalate PPC își propune să își dubleze capacitatea totală instalată la 24,3 GW până în 2030, de la 12,4 GW în 2025, prin adăugarea a 2,4 GW pe an , în principal în regenerabile, generare flexibilă și stocare. În același orizont, grupul estimează că 45% din capacitatea instalată va fi în afara Greciei, pe fondul extinderii în piețe precum Polonia și Ungaria, dar și Italia, Bulgaria și Croația. [...]
România a notificat Comisia Europeană că seceta hidrologică pune în risc funcționarea Unității 2 de la Cernavodă , iar o eventuală oprire ar putea complica echilibrul dintre producție și consum în vârful de seară, potrivit Antena 3 . Ministerul Energiei spune că, deocamdată, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, însă anticipează creșterea consumului pe fondul caniculei. Alerta timpurie a fost transmisă pe 7 august, în baza art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Conform ministerului, situația se menține până când nivelul Dunării va permite operarea în siguranță a Unității 2, „însă nu mai devreme de 15 august 2026”, pe baza prognozelor meteo. De ce contează pentru sistemul energetic Ministerul Energiei indică o combinație de factori care pune presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN), cu un risc direct asupra producției nucleare de la Cernavodă: secetă hidrologică severă, care a redus debitul și nivelul Dunării, apropiindu-se de pragul critic pentru exploatarea în siguranță a pompelor de răcire; coduri succesive de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie începând cu 30 iulie; riscul indisponibilizării Unității 2, cu „consecințe negative” asupra funcționării SEN; creșterea consumului de energie electrică pe fondul temperaturilor ridicate. În acest context, ministerul precizează că Unitățile de la Cernavodă sunt deja afectate: Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026 din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Consumul urcă, iar Dunărea se apropie de pragul critic Pe partea de cerere, ministerul estimează că, la vârful de seară, consumul ar putea ajunge la circa 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înainte de valul de caniculă. Pe partea de condiții hidrologice, instituția avertizează că debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei, respectiv de nivelul la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru august 2026 indică un debit minim de 1.400 m³/s și un debit mediu prognozat de 1.600 m³/s. Separat, Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a raportat un nou minim istoric în România, de 1.400 m³/s, cu menținerea acestui nivel cel puțin până pe 12 august. Ce măsuri invocă ministerul și ce urmează Ministerul Energiei spune că a elaborat „Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice”, aprobat de Guvernul Bolojan pe 6 august prin Hotărârea nr. 582/2026, și că monitorizează situația în coordonare cu instituțiile responsabile. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția nivelului Dunării: dacă acesta rămâne scăzut, ministerul anticipează că reactorul 2 ar putea fi oprit, în timp ce alerta către Comisia Europeană rămâne în vigoare cel puțin până la 15 august. [...]
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews . Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților. Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă. „În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24. Ce presupune intervenția pe Dunăre și cât durează Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri. „Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala , pentru a crește debitul Dunării spre centrală. Câte zile ar putea câștiga centrala și ce opțiuni mai există Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”. În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri. [...]
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă , într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile. De ce contează: presiune pe Sistemul Energetic Național Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă , în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate. Cum se schimbă intervenția: amplasare diferită și scufundare prin pompare Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Calendar și parametri: 3–4 ore pe barjă, dar efecte estimate mai mici ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă. Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal. Dunărea la minim istoric și măsuri de sistem La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare. La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august ( Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor ). Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului. [...]
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
