Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul pune 5,1 milioane de lei pe dragarea Dunării pentru a reduce riscul de oprire a reactoarelor de la Cernavodă, într-o intervenție de urgență legată direct de siguranța alimentării cu energie, potrivit Economedia. Decizia urmează să fie luată luni, 10 august, într-o ședință extraordinară a Guvernului, pe fondul secetei hidrologice severe și al scăderii debitelor Dunării.
Banii sunt alocați din Fondul de rezervă bugetară și vizează lucrări de dragaj în puncte considerate critice, în paralel cu o intervenție temporară pentru redistribuirea unei părți din debitul brațului Bala către Dunărea Veche. Miza, conform notei de fundamentare, este reducerea riscului ca unitățile CNE Cernavodă să devină indisponibile, cu efecte în lanț asupra Sistemului Electroenergetic Național.
Din totalul de 5,1 milioane de lei, câte 2,55 milioane de lei sunt prevăzute pentru fiecare dintre două puncte:
Documentul citat de publicație arată că evoluția debitelor și distribuția lor la bifurcația Bala–Dunărea Veche sunt esențiale pentru a asigura nivelurile și debitele necesare în zona Cernavodă, raportat la cerințele de funcționare ale centralei nucleare.
Nota de fundamentare indică un cost total estimat al intervenției de 17,5 milioane de lei, pe baza unei adrese a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În această estimare intră:
Guvernul alocase deja, printr-o hotărâre adoptată la 31 iulie, 7 milioane de lei pentru intervenția de urgență de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche.
Alocarea pentru dragaj vine după ce Guvernul a aprobat vineri un set de măsuri excepționale pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național, în același context de secetă și risc la Cernavodă. Actul normativ permite Transelectrica, până la 31 august 2026, să recurgă, dacă situația se deteriorează, la măsuri precum limitarea exporturilor de energie electrică sau restricționarea etapizată a consumului.
Măsurile nu se aplică automat, ci doar în cazul materializării unei situații de criză pe piața energiei, atunci când este amenințată siguranța persoanelor, a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național.
Recomandate
Guvernul a creat cadrul legal pentru limitarea consumului industrial de energie în orele de vârf , o măsură de ultimă instanță pe care Transelectrica ar putea-o aplica doar în situații de deficit în Sistemul Electroenergetic Național, potrivit HotNews . Restricțiile ar viza exclusiv marii consumatori industriali, nu și populația. Decizia permite Dispecerului Energetic Național (structură din Transelectrica care echilibrează producția și consumul în timp real) să intervină gradual, numai dacă „evoluția sistemului energetic o va impune”. Intervalul indicat pentru eventualele limitări este 19:00–23:00, când se poate înregistra deficit de energie. Ce poate face Transelectrica, în ordinea priorității Măsurile prevăzute de hotărârea de guvern ar putea fi aplicate în această succesiune: creșterea rezervelor tehnologice din unități de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, între 19:00 și 23:00, conform unui normativ care include doar operatori economici mari consumatori. De ce contează: impact operațional pentru industrie, nu pentru consumatorii casnici Executivul precizează că hotărârea „nu determină automat reducerea consumului” și nu obligă Transelectrica să impună restricții. Aplicarea efectivă ar depinde de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesarul real de echilibrare, iar limitările ar putea viza doar anumite tranșe de consumatori, pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii vizați ar urma să fie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu detalii despre momentul începerii, intervalul de aplicare și tranșa sau tranșele activate. Cine este exceptat Măsura nu se aplică consumatorilor casnici și rezidențiali, care sunt exceptați atât de normativul de limitare a consumului, cât și de normativul de deconectări manuale. În plus, sunt protejate categoriile de consumatori a căror întrerupere ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța persoanelor ori ar putea produce consecințe grave asupra unor procese tehnologice critice (de exemplu spitale, servicii de urgență, anumite instalații industriale critice, sisteme de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale), în condițiile reglementărilor aplicabile. [...]
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă , într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile. De ce contează: presiune pe Sistemul Energetic Național Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă , în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate. Cum se schimbă intervenția: amplasare diferită și scufundare prin pompare Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Calendar și parametri: 3–4 ore pe barjă, dar efecte estimate mai mici ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă. Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal. Dunărea la minim istoric și măsuri de sistem La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare. La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august ( Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor ). Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
Facturile la energie ar putea urca cu 3–20% în următorul an contractual , pe fondul scumpirii gazelor și al costurilor deja acumulate în piața de electricitate, potrivit scenariilor prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , în Adevărul . România nu ar urma să intre „neapărat” într-o criză a gazelor în iarna 2026–2027, dar piața ar putea fi mai tensionată decât sezonul trecut, din trei motive invocate de Chisăliță: prognoze de iarnă mai grea decât 2025–februarie 2026, tendință de creștere a prețurilor internaționale (în special pe TTF, indice de referință pentru gazele naturale) și un nivel mai redus al gazelor înmagazinate la nivel global și european. Informațiile sunt relatate de Adevărul, care citează Agerpres. De ce se vede presiunea în ofertele de electricitate În analiza sa, Chisăliță leagă scumpirile probabile de modul în care furnizorii își construiesc ofertele pentru clienți, în contextul în care multe contracte au fost pe un an, după liberalizarea din august anul trecut. El indică trei surse de presiune asupra prețurilor din ofertele noi: evoluția din ultimele șase luni, când România a avut al doilea cel mai mare preț pe PZU (piața pentru ziua următoare) din Europa, după Italia, ceea ce a generat costuri pentru companii; „criza fără precedent” din sistemul energetic, costuri decontate de furnizori, care ar urma să fie recuperate ulterior; o abordare mai prudentă a companiilor, care ar include „prime de risc” în prețuri, pentru a acoperi eventuale episoade similare. Trei scenarii pentru august 2026 – iulie 2027 Președintele AEI spune că o analiză realizată „săptămâna trecută” conturează trei scenarii probabile pentru perioada august 2026 – iulie 2027, cu majorări diferite ale ofertelor: Scenariul optimist: creștere de 3–5% . Scenariul intermediar: o „criză” estimată la circa trei săptămâni , cu cerere mai mare decât oferta și prețuri ridicate pe PZU, ar duce la creșteri de 10–15% . Scenariul pesimist: pe lângă tensiunile din sistemul energetic, apar și probleme legate de depozite de gaze „parțial umplute”, cu ofertă mai mică la gaze și prețuri mai mari, ceea ce ar împinge ofertele cu 15–20% peste nivelul mediu actual. În esență, mesajul pentru consumatori și companii este că riscul de scumpire în sezonul rece nu vine doar din piața gazelor, ci și din costurile deja înregistrate în electricitate și din felul în care acestea se transferă în noile oferte, odată cu reînnoirea contractelor. [...]
Creșterea nivelului Dunării permite Ungariei să repornească treptat producția nucleară la Paks , după ce debitul scăzut a forțat centrala să funcționeze la o fracțiune din capacitate, cu efect direct asupra securității energetice a țării, potrivit HotNews . Ungaria a început luni repunerea în funcțiune a unei turbine la centrala nucleară de la Paks , după ce nivelul apelor Dunării – folosită pentru răcirea centralei – a crescut. Centrala furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării. De ce contează: Paks a coborât la circa 10% din capacitate În ultimele săptămâni, Dunărea a scăzut la minime istorice pe fondul unui val de căldură prelungit și al secetei din Europa, ceea ce a forțat centrala să funcționeze la aproximativ 10% din capacitate, cu o singură turbină din opt rămasă în funcțiune. În acest context, premierul ungar Peter Magyar a confirmat că tehnicienii au început lucrările pentru repunerea în funcțiune a celei de-a doua turbine, după ce nivelul Dunării a crescut cu 19 centimetri față de minimul înregistrat săptămâna trecută. A doua turbină ar urma să înceapă să producă energie electrică luni seara, potrivit declarației sale pe Facebook. Creșterea e „temporară”, iar guvernul caută soluții structurale Magyar a avertizat că majorarea nivelului Dunării ar putea fi de scurtă durată, deși precipitațiile prognozate în Austria ar fi putut contribui la creșterea debitului. Pe termen lung, el a indicat că guvernul lucrează la soluții care includ revizuirea proiectului de extindere Paks 2, deoarece planurile actuale ar face ca noua centrală să depindă tot de apa de răcire din Dunăre. În același timp, guvernul vrea să diversifice aprovizionarea cu energie, prin: organizarea unei licitații pentru o capacitate eoliană de 700 MW până la 31 august; dezvoltarea unei capacități eoliene de 4 GW până în 2030. Context regional: și România a intervenit pentru a proteja răcirea la Cernavodă În România, măsurile luate pe brațul Bala al Dunării au oprit temporar scăderea debitului în zona centralei nucleare de la Cernavodă. Operațiunea a presupus scufundarea controlată a patru barje pentru redirecționarea unei părți din debit către zona centralei. Directorul centralei a anunțat că Unitatea 2 are asigurată apa de răcire pentru următoarele nouă zile, după o creștere a nivelului apei cu 8 centimetri, conform informațiilor publicate anterior de HotNews în articolele aici și aici . Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a avertizat însă că pericolul nu a trecut, deoarece barjele pot fi dislocate, ceea ce ar diminua sau anula redirecționarea debitului suplimentar. La sfârșitul lunii iulie, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat din același motiv, iar autoritățile au căutat soluții pentru menținerea Unității 2 în funcțiune. În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproape o cincime (20%) din energia electrică a României. [...]
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă : creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica . Conform licențelor ANRE , puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august , arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale. De ce contează: 20.000 MW instalați nu înseamnă 20.000 MW disponibili Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare). Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW , rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei. Fotovoltaicul, principalul motor al creșterii din ultima lună Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic: puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a depășit 4.000 MW , ajungând la 4.163 MW la 1 august; la 1 iulie erau 3.840 MW , ceea ce înseamnă +323 MW licențiați într-o singură lună; la parcurile dispecerizabile se adaugă capacitatea prosumatorilor, estimată la aproximativ 3.900 MW ; în total, România are circa 8.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri + prosumatori). Eolian în creștere, cărbune în retragere; gaze în așteptarea proiectelor mari În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW ), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut , care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor. Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri , cu o putere licențiată de 1.600 MW . În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW , iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an. În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România . [...]
