Facturile la energie ar putea urca cu 3–20% în următorul an contractual, pe fondul scumpirii gazelor și al costurilor deja acumulate în piața de electricitate, potrivit scenariilor prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, în Adevărul.

România nu ar urma să intre „neapărat” într-o criză a gazelor în iarna 2026–2027, dar piața ar putea fi mai tensionată decât sezonul trecut, din trei motive invocate de Chisăliță: prognoze de iarnă mai grea decât 2025–februarie 2026, tendință de creștere a prețurilor internaționale (în special pe TTF, indice de referință pentru gazele naturale) și un nivel mai redus al gazelor înmagazinate la nivel global și european. Informațiile sunt relatate de Adevărul, care citează Agerpres.

De ce se vede presiunea în ofertele de electricitate

În analiza sa, Chisăliță leagă scumpirile probabile de modul în care furnizorii își construiesc ofertele pentru clienți, în contextul în care multe contracte au fost pe un an, după liberalizarea din august anul trecut. El indică trei surse de presiune asupra prețurilor din ofertele noi:

• evoluția din ultimele șase luni, când România a avut al doilea cel mai mare preț pe PZU (piața pentru ziua următoare) din Europa, după Italia, ceea ce a generat costuri pentru companii;
• „criza fără precedent” din sistemul energetic, costuri decontate de furnizori, care ar urma să fie recuperate ulterior;
• o abordare mai prudentă a companiilor, care ar include „prime de risc” în prețuri, pentru a acoperi eventuale episoade similare.

Trei scenarii pentru august 2026 – iulie 2027

Președintele AEI spune că o analiză realizată „săptămâna trecută” conturează trei scenarii probabile pentru perioada august 2026 – iulie 2027, cu majorări diferite ale ofertelor:

1. Scenariul optimist: creștere de 3–5%.
2. Scenariul intermediar: o „criză” estimată la circa trei săptămâni, cu cerere mai mare decât oferta și prețuri ridicate pe PZU, ar duce la creșteri de 10–15%.
3. Scenariul pesimist: pe lângă tensiunile din sistemul energetic, apar și probleme legate de depozite de gaze „parțial umplute”, cu ofertă mai mică la gaze și prețuri mai mari, ceea ce ar împinge ofertele cu 15–20% peste nivelul mediu actual.

În esență, mesajul pentru consumatori și companii este că riscul de scumpire în sezonul rece nu vine doar din piața gazelor, ci și din costurile deja înregistrate în electricitate și din felul în care acestea se transferă în noile oferte, odată cu reînnoirea contractelor.