Știri
Știri din categoria Energie

Facturile la energie ar putea urca cu 3–20% în următorul an contractual, pe fondul scumpirii gazelor și al costurilor deja acumulate în piața de electricitate, potrivit scenariilor prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, în Adevărul.
România nu ar urma să intre „neapărat” într-o criză a gazelor în iarna 2026–2027, dar piața ar putea fi mai tensionată decât sezonul trecut, din trei motive invocate de Chisăliță: prognoze de iarnă mai grea decât 2025–februarie 2026, tendință de creștere a prețurilor internaționale (în special pe TTF, indice de referință pentru gazele naturale) și un nivel mai redus al gazelor înmagazinate la nivel global și european. Informațiile sunt relatate de Adevărul, care citează Agerpres.
În analiza sa, Chisăliță leagă scumpirile probabile de modul în care furnizorii își construiesc ofertele pentru clienți, în contextul în care multe contracte au fost pe un an, după liberalizarea din august anul trecut. El indică trei surse de presiune asupra prețurilor din ofertele noi:
Președintele AEI spune că o analiză realizată „săptămâna trecută” conturează trei scenarii probabile pentru perioada august 2026 – iulie 2027, cu majorări diferite ale ofertelor:
În esență, mesajul pentru consumatori și companii este că riscul de scumpire în sezonul rece nu vine doar din piața gazelor, ci și din costurile deja înregistrate în electricitate și din felul în care acestea se transferă în noile oferte, odată cu reînnoirea contractelor.
Recomandate

Ministerul Energiei discută o supraimpozitare temporară a producătorilor de electricitate , ca instrument de temperare a prețurilor și de sprijin pentru consumatorii noncasnici, potrivit Profit . Măsura ar urma să fie aplicată pe o perioadă „foarte, foarte scurtă”, cel mult până la 1 aprilie, în contextul „prețurilor foarte mari” din prezent. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , a spus că ministerul are în discuție „mai multe scheme”, după ce a luat în calcul o evoluție a pieței până în 2030, iar propunerile ar fi etapizate pe perioade diferite, exclusiv cu măsuri la nivelul Ministerului Energiei. „Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față.” Ce ar însemna, la nivel de reglementare Din informațiile prezentate, schema discutată ar viza toți producătorii de energie electrică, indiferent de tehnologie , ceea ce ar extinde aria de aplicare la întregul sector de producție, nu doar la anumite tipuri de centrale. Publicația notează că discuția este legată de obiectivul de a limita escaladarea prețurilor și de a susține consumatorii noncasnici, însă articolul nu oferă detalii despre nivelul suprataxei, praguri, bază de calcul sau mecanismul concret de redistribuire a eventualelor venituri. Ce urmează În acest stadiu, Ministerul Energiei se află la nivel de discuții privind schema și calendarul, iar singura limită temporală indicată explicit este aplicarea „cel mult până la 1 aprilie”. Orice evaluare a impactului financiar asupra producătorilor sau a efectului direct în facturile clienților noncasnici rămâne, deocamdată, imposibilă pe baza informațiilor disponibile. [...]

Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe importuri, dar România rămâne expusă cât timp Unitatea 2 stă oprită , într-un context în care oprirea ambelor reactoare ar fi generat costuri estimate la circa 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit Euronews . La o zi după reconectarea Reactorului 1 la Sistemul Energetic Național, premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au mers la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, inclusiv în camera de comandă. Unitatea 1 a reluat producția după o oprire de peste trei luni și generează în prezent aproximativ 275 MW, cu o creștere treptată spre 700 MW, posibil chiar în cursul serii, conform informațiilor din material. Reluarea producției la Unitatea 1 are efect direct asupra echilibrului din sistem: România produce peste 7.000 MW, în timp ce consumul depășește 5.200 MW, ceea ce permite exportul surplusului către statele vecine. De ce rămâne blocajul: debitul Dunării ține Reactorul 2 oprit În timp ce Unitatea 1 își crește treptat producția, Reactorul 2 rămâne oprit, iar momentul repornirii este incert. Cauza indicată este debitul scăzut al Dunării , care afectează alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor. Datele prezentate arată că debitul fluviului la intrarea în România este de aproximativ 1.750 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 metri cubi pe secundă. Nivelul apei în zona centralei a ajuns la 220 cm, după ce oprirea reactoarelor a fost determinată de scăderea acestuia sub pragul de 180 cm. Impactul economic: costuri mari și prețuri ridicate la import Oprirea celor două reactoare a scos din sistem o capacitate de producție de aproximativ 1.400 MW. Potrivit estimărilor prezentate în transmisiunea Euronews România, costurile generate de această situație s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În lipsa producției nucleare, România a fost nevoită să importe electricitate la prețuri foarte ridicate, care au depășit în anumite momente 500 de euro. Repornirea Unității 1 este, astfel, un pas important pentru reducerea dependenței de importuri, însă revenirea la capacitatea totală depinde de repornirea Reactorului 2, condiționată de evoluția debitului Dunării. [...]

Vizita premierului și a ministrului Energiei la Cernavodă vine pe fondul repornirii Unității 1 , un pas cu miză operațională pentru revenirea producției nucleare în Sistemul Energetic Național, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, merg sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, unde au programată o vizită și o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica , pe tema activității curente și a proiectelor strategice, conform Agerpres. Contextul imediat al deplasării este reconectarea Unității 1 la rețea, după o perioadă de oprire. Agerpres arată că procedurile de pornire au fost demarate miercuri, „în urma întrunirii condițiilor minime necesare”, iar Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază. De ce contează: revenirea treptată a producției nucleare Oprirea Unității 1 a fost decisă controlat la 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării, care a afectat asigurarea apei necesare pentru răcire; ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, potrivit Agerpres. În acest context, repornirea Unității 1 este relevantă pentru stabilitatea producției interne, în condițiile în care energia nucleară este o sursă dispecerizabilă (poate fi programată și controlată în funcție de necesarul din sistem). Agerpres precizează că centrala operează două unități de câte 700 MWe, care folosesc uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire. Cu ambele unități în funcțiune, Nuclearelectrica acoperă aproximativ 20% din producția cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează La finalul vizitei sunt așteptate declarații de presă, conform informațiilor publicate de Adevărul. În lipsa altor detalii în materialul Digi24, nu este clar dacă autoritățile vor anunța un calendar pentru revenirea completă a producției de la Cernavodă sau măsuri pentru reducerea riscului de opriri similare în perioade cu debite scăzute ale Dunării. [...]

România încearcă să accelereze proiectele nucleare de la Cernavodă și Doicești, mizând pe cooperarea cu SUA , după discuția de marți dintre ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg, potrivit Mediafax . Întâlnirea a vizat și atragerea de investiții americane în energie, într-un context în care autoritățile pun accent pe securitatea energetică și pe diversificarea surselor. Discuțiile au avut loc marți, 3 noiembrie, și au fost încadrate în Parteneriatul Strategic România–SUA, cu accent pe direcțiile de cooperare în domeniul energiei. Ce proiecte au fost pe agendă Potrivit informațiilor transmise, dialogul s-a concentrat pe trei teme: Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă , proiectul de extindere a capacității nucleare; reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești – tehnologie nucleară de dimensiuni mai reduse, promovată ca soluție pentru producție stabilă de energie; Coridorul Vertical de Gaze , descris ca instrument pentru diversificarea aprovizionării și creșterea securității energetice regionale. Miza economică: investiții și termene mai scurte Ministrul Energiei a indicat, în cadrul întrevederii, nevoia de „soluții concrete” pentru accelerarea proiectelor nucleare , inclusiv prin intensificarea dialogului între companiile implicate și continuarea mecanismelor de cooperare cu partenerii americani. Separat de nuclear, partea română și-a exprimat interesul pentru noi investiții din SUA în sectorul energetic , inclusiv în biomasă , și pentru dezvoltarea programelor de formare profesională și a schimburilor educaționale în zona tehnologiilor nucleare avansate. Întâlnirea s-a încheiat cu reconfirmarea angajamentului ambelor părți pentru proiecte energetice comune, cu obiectivul declarat de a susține securitatea energetică și dezvoltarea economică a României și a regiunii. [...]

România a înregistrat cele mai mari scumpiri din UE la electricitate și gaze pentru gospodării , în prima jumătate din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Eurostat citate de Biziday . Creșterile sunt calculate în moneda națională: +51,6% la energia electrică și +9,3% la gaze naturale, într-un context în care media UE indică, per ansamblu, ieftiniri. Electricitate: România, pe primul loc la creșteri, în timp ce media UE scade La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii la energia electrică plătite de gospodării au scăzut cu 2,2% în prima jumătate a anului, până la 0,28 euro/kWh. Ponderea taxelor și contribuțiilor în factura finală s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, la 28,4%. În schimb, exprimate în moneda națională, cele mai mari creșteri au fost: România: +51,6% Irlanda: +19,8% Finlanda: +18,4% Gaze naturale: scădere la nivelul UE, dar majorare în România Și la gaze naturale, media UE arată o scădere: prețurile medii plătite de gospodării au coborât cu 3,5% față de prima jumătate din 2025, la 0,11 euro/kWh. Eurostat explică evoluția prin revenirea fluctuațiilor sezoniere la tiparul de dinaintea crizei din 2022 . În moneda națională, cele mai mari majorări au fost: România: +9,3% Croația: +8,9% Slovacia: +6,6% Miza pentru consumatori și pentru economie este că România se decuplează de tendința medie europeană de temperare a costurilor la energie pentru gospodării, ceea ce poate menține presiunea pe bugetele populației și pe consum, în special în sezonul rece. [...]

Majorarea cu 6,5% a salariilor la Transgaz și Transelectrica ridică o problemă de transparență și de control al cheltuielilor în companiile energetice de stat, în condițiile în care decizia ar fi fost aprobată fără anunț public și fără detalii despre impactul bugetar, potrivit Euronews . Măsura ar fi fost adoptată în ședința de Guvern din 20 noiembrie, însă proiectul nu a figurat pe ordinea de zi publicată înaintea reuniunii. Informația despre adoptare a fost relatată de Digi24, care citează surse guvernamentale. Potrivit acelorași surse, majorarea s-ar aplica angajaților celor două companii, nu și membrilor conducerii, care au contracte de mandat distincte. Solicitarea de creștere a salariilor ar fi fost făcută încă de la începutul anului. Decizie trecută la „confidențial”, fără explicații publice Documentul prin care ar fi fost aprobată majorarea a fost inclus în registrul confidențial al Guvernului. Până la acest moment, Executivul nu a prezentat public: fundamentarea deciziei; data de la care ar urma să se aplice noile salarii; impactul financiar total. Ce nivel au salariile medii în cele două companii Majorarea vine într-un context în care câștigurile medii lunare sunt deja peste 15.000 de lei. Potrivit datelor publicate de Economedia și citate de Digi24, câștigul salarial mediu este: la Transgaz : aproximativ 15.600 de lei ; la Transelectrica : 17.200 de lei . Transgaz este operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, iar Transelectrica administrează rețeaua națională de transport al energiei electrice. Context: posturi suplimentare și bugete de salarii mai mari, aprobate anterior Creșterea de 6,5% ar veni după alte decizii de extindere a personalului și de majorare a cheltuielilor salariale, aprobate separat. În cazul Transgaz , Guvernul a aprobat în vara acestui an suplimentarea schemei de personal cu 148 de posturi , iar cheltuielile salariale au fost majorate cu 9,548 milioane de lei . La Transelectrica , schema de personal a fost suplimentată cu 124 de posturi , iar cheltuielile salariale au crescut cu 12,278 milioane de lei . Cum este justificată solicitarea, potrivit conducerii Transgaz Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat pentru Gândul că societatea a cerut indexarea salariilor angajaților cu rata inflației, în baza prevederilor Contractului Colectiv de Muncă. Potrivit acestuia, demersul a fost inițiat la sfârșitul lunii februarie, iar majorarea nu ar urma să îi vizeze pe directorii generali, directorii financiari sau membrii consiliilor de administrație. Precedent în 2026: Romgaz Nu este prima majorare de 6,5% aprobată în acest an pentru o companie energetică de stat. În luna mai, o creștere identică a fost aprobată pentru personalul Romgaz, iar măsura a fost încadrată inițial ca document confidențial, înainte ca Guvernul să ofere ulterior explicații publice. [...]