Știri
Știri din categoria Externe

Iranul pregătește reguli noi pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce poate complica și scumpi transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului global cu energie, potrivit TVR Info. Teheranul susține că accesul prin strâmtoare este „în prezent blocat” și avertizează că, odată reluat, „nu va mai fi ca înainte”.
Oficialul iranian Ali Beghani Kani, subsecretar al Consiliului suprem de securitate națională, a declarat la un forum internațional la Moscova că vor fi introduse condiții și reglementări diferite pentru trecere.
„Fără îndoială, condițiile și reglementările privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz nu vor mai fi ca înainte. Va fi instituită o procedură total diferită.”
Iranul a început discuții cu Omanul, stat riveran strâmtorii, pentru a stabili un „mecanism” de tranzit, conform declarațiilor aceluiași oficial, citat de Interfax.
„Iranul și Omanul, în calitate de țări riverane, poartă negocieri pentru a stabili mecanismul de trecere prin Strâmtoarea Ormuz.”
Beghani Kani a confirmat că există în continuare „contacte indirecte” cu Statele Unite, însă a precizat că „nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord”.
În paralel, Rusia a reiterat propunerea de a stoca uraniul îmbogățit al Iranului, dar oficialul iranian a spus că Teheranul și Washingtonul nu discută în acest moment despre aceste stocuri.
TVR Info mai notează că SUA și Iranul și-au intensificat în ultimele zile contactele și finalizează detaliile unui acord care ar putea pune capăt războiului. Șeful echipei de negociatori iranieni, Mohamad Baqer Qalibaf, și ministrul de externe Abbas Araqchi se află în Qatar pentru discuții; potrivit presei iraniene, un eventual acord ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, în timp ce dosarul nuclear ar urma să fie lăsat pentru o etapă ulterioară.
Recomandate

Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului , chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info . După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă. Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă. Semnale de „revenire la normal”, dar tensiunea militară rămâne Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi. În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas. Miza economică: petrolul și fondurile înghețate TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone). În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna. Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025. În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres. [...]

Negocierile SUA–Iran includ deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei), o miză cu efect direct asupra pieței energiei , în condițiile în care un posibil acord ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reducerea presiunii pe prețurile petrolului, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un acord cu Iranul ar putea fi încheiat „în câteva zile”, pe fondul discuțiilor de la Doha, unde oficiali iranieni și mediatori qatarezi încearcă să avanseze către o înțelegere. În paralel, Comandamentul Central al SUA a lovit lansatoare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul afirmă că încercau să planteze mine în sudul Iranului, lovituri descrise drept „defensive”. Miza economică: Ormuz și banii blocați ai Iranului Negocierile vizează un acord-cadru care ar urma să includă trei elemente majore: programul nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și deblocarea a aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din activele Iranului. Potrivit CNN, jumătate din sumă ar putea fi eliberată imediat după anunțarea acordului. De cealaltă parte, agenția iraniană Tasnim a transmis că, fără eliberarea unei părți din active „încă din primul pas” și fără un mecanism „clar” pentru eliberarea garantată și continuă a tuturor activelor blocate, nu va exista acord. Atacuri în timpul armistițiului și negocieri la Doha Loviturile americane au avut loc în pofida armistițiului în vigoare din 8 aprilie, iar SUA susțin că acțiunea nu indică o prăbușire a armistițiului. Site-ul iranian Tabnak a relatat că patru membri ai Gărzii Revoluționare iraniene au fost uciși în atacurile asupra unor ambarcațiuni din apropierea orașului Bandar Abbas, la Strâmtoarea Ormuz. Rubio, aflat la Jaipur (India), a spus că strâmtoarea trebuie redeschisă „într-un fel sau altul” și că un acord este posibil, dar „nu este iminent”. Declarația sa a fost atribuită de Digi24 agenției Reuters. De ce contează pentru energie și ce urmează Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționată de la începutul conflictului din 28 februarie, iar această situație a contribuit la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial. Digi24 notează că aproximativ 20% din petrolul mondial și gazul natural lichefiat tranzitează această rută. În perioada următoare, semnalul relevant pentru piețe rămâne dacă discuțiile de la Doha produc un acord-cadru și, mai ales, dacă redeschiderea Ormuz și deblocarea parțială a activelor Iranului sunt acceptate în termeni operaționali (calendar și mecanism), nu doar ca principiu. [...]

Banca Centrală Europeană avertizează că războiul cu Iranul și imprevizibilitatea tarifelor SUA pot amplifica riscul unei crize financiare globale , potrivit Daily Mail , care citează un text semnat de vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, în raportul bianual de stabilitate financiară al instituției. În evaluarea BCE, conflictul din Orientul Mijlociu „pune la încercare” reziliența sistemului financiar, iar efectele asupra economiei globale și stabilității financiare „devin mai grave cu cât durează mai mult”, deși impactul complet este, deocamdată, neclar. Instituția indică drept consecințe deja vizibile presiuni inflaționiste și deteriorarea creșterii economice. De ce contează pentru piețe: energie, inflație și șocuri de politică comercială Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul ar fi decis să o închidă efectiv pentru navele care transportă petrol, gaze naturale și alte livrări critice, ceea ce a alimentat îngrijorări globale și costuri economice. În paralel, BCE pune o parte din volatilitatea mediului economic pe seama schimbărilor bruște în politica comercială a SUA. Banca notează că anunțurile de tarife, pauzele și revenirea asupra deciziilor au devenit o „caracteristică structurală” a mediului global, ceea ce crește incertitudinea pentru companii și investitori și poate transmite șocuri în lanț prin comerț, prețuri și finanțare. Riscul de fragmentare: cooperare multilaterală mai slabă, reguli mai divergente Un alt element de risc, în lectura BCE, este semnalul că Washingtonul s-ar retrage din rolul tradițional de lider global. Instituția avertizează că incertitudinea privind angajamentul administrației americane față de cooperarea multilaterală poate crește probabilitatea ca șocurile de politică să perturbe ordinea internațională și să accelereze „fragmentarea geoeconomică și de reglementare” la nivel global. Contextul diplomatic și militar invocat în raportare Avertismentul BCE vine după ce Donald Trump a declarat săptămâna trecută că un acord cu Iranul, inclusiv redeschiderea Strâmtorii Hormuz, ar fi „în mare parte negociat”, iar „aspectele finale” ar urma să fie anunțate în curând. El a mai spus că a discutat cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain și separat cu Israel, descriind înțelegerea ca un „memorandum de înțelegere privind pacea”. Potrivit relatării, au trecut 12 săptămâni de la atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, iar un armistițiu este în vigoare din 7 aprilie, deși a fost pus sub presiune după ce armata americană a anunțat luni lovituri „în legitimă apărare” în sudul Iranului, inclusiv asupra unor amplasamente de lansare de rachete și ambarcațiuni care ar fi plasat mine. [...]

China își repoziționează diplomația pe conflictul din Iran, cerând un armistițiu negociat și sugerând că o soluție rapidă este nerealistă , potrivit HotNews . Mesajul, transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi la ONU, indică o linie de politică externă care pune accent pe „compromis” și pe menținerea canalelor de negociere, într-un moment în care armistițiul este contestat de una dintre părți. Wang Yi a declarat, marți, că speră ca părțile implicate „să rămână angajate” în eforturile pentru un armistițiu și „să continue pe drumul întâlnirii la mijloc”, astfel încât „pacea să se poată restabili în Orientul Mijlociu cât mai curând posibil”. Declarațiile au fost făcute la sediul Națiunilor Unite din New York, după ce oficialul chinez a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate. Armistițiul, sub presiune după acuzații și lovituri În aceeași zi, Teheranul a susținut că Washingtonul a încălcat armistițiul, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord care să pună capăt conflictului va mai „dura câteva zile”, notează Reuters, citată de HotNews. Mesajul-cheie al Beijingului: negocieri, dar fără iluzii de termen scurt Wang Yi a folosit o formulare menită să tempereze așteptările privind o rezolvare imediată a crizei: „Așa cum am mai spus, nu este de ajuns o zi cu frig pentru a se forma un strat de gheață de un metru, iar problemele de lungă durată nu pot fi rezolvate peste noapte.” În același timp, ministrul chinez a argumentat că orice progres, chiar incremental, contează, deoarece poate reduce numărul victimelor civile: „Cu toate acestea, fiecare pas înainte în negocieri aduce mai multă speranță pentru pace, și dacă conflictul se încheie mai devreme chiar și cu o zi, atunci cu atât mai puține victime civile vor fi.” [...]

Noul premier al Bulgariei condiționează viitoarele angajamente pentru Ucraina de buget și securitate , avertizând că strategia europeană de „pace prin putere” riscă o escaladare periculoasă, inclusiv nucleară, potrivit HotNews . Rumen Radev a cerut Europei să înceapă negocieri cu Rusia și să își reevalueze rapid abordarea războiului din Ucraina. Radev a făcut declarațiile la Paris, miercuri, înaintea unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron . El a spus că Europa este în întârziere cu inițierea negocierilor și că ar fi trebuit „să conducă aceste negocieri”. Avertismentul: „victorie convențională” vs. putere nucleară Premierul bulgar a criticat ideea urmăririi unei victorii convenționale asupra Rusiei, pe care a numit-o „cea mai mare putere nucleară”, susținând că acest obiectiv crește riscul de escaladare. „Ceea ce mă îngrijorează este strădania Europei de a obține o victorie convențională asupra celei mai mari puteri nucleare, fără a avea capacitatea de a intercepta și contracara armele hipersonice moderne ale Rusiei. Acesta este un risc serios.” În același registru, Radev a avertizat că evoluțiile „din ultimele zile” și dorința „cu orice preț” de a impune „pace prin forță” pot împinge conflictul spre o escaladare nucleară. „Suntem deja foarte aproape de o escaladare nucleară.” Miza pentru Sofia: prudență la bani și sprijin militar Radev a arătat că Bulgaria a oferit până acum Ucrainei sprijin politic, umanitar, diplomatic și militar, însă a indicat o linie mai prudentă pentru perioada următoare: viitoarele angajamente financiare și militare trebuie cântărite în noul context de securitate. „Prima obligație a guvernului nostru este să garanteze nivelul de trai și securitatea cetățenilor bulgari. Abia atunci ne putem gândi la alocarea de bani în acest scop.” „Umbrela nucleară” și poziția Bulgariei Întrebat despre informațiile potrivit cărora Franța discută modificări ale doctrinei sale nucleare și opțiuni pentru antrenament comun cu aliații, Radev a spus că Bulgaria nu a primit o invitație de participare. În final, el a insistat că „diplomația” trebuie readusă ca instrument principal pentru soluționarea conflictului Rusia–Ucraina. [...]

Ucraina avertizează că riscă să rămână fără apărare antiaeriană , pe fondul epuizării muniției pentru sistemele occidentale, iar președintele Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump pentru a cere ajutor urgent, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: fără rachete pentru Patriot și alte sisteme, capacitatea Ucrainei de a respinge atacuri aeriene în valuri ar putea scădea rapid. Semnalul de alarmă vine dintr-o relatare a publicației ucrainene Kyiv Independent, care susține că Zelenski a scris către Casa Albă pentru a descrie situația și a solicita sprijin. În textul consultat de jurnaliștii ucraineni, dependența de SUA pentru apărarea împotriva rachetelor balistice este descrisă ca fiind aproape totală. „Când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, suntem aproape complet dependenți de Statele Unite.” De ce contează: riscul unui „gol” de protecție a spațiului aerian Oficialii de la Kiev se tem că rezervele limitate de rachete pentru Patriot și alte sisteme occidentale ar putea să nu fie suficiente pentru a face față unor atacuri intensificate. În scenariul cel mai pesimist menționat, cerul Ucrainei ar putea rămâne neprotejat. Context: atacuri recente și amenințări de escaladare Potrivit informațiilor citate, Kievul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului. Rusia ar fi amenințat că va intensifica loviturile și că va viza inclusiv sedii ale unor instituții importante din capitală; totodată, diplomaților străini li s-ar fi cerut să părăsească orașul pentru a reduce riscul de a deveni victime ale atacurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns al părții americane, rămâne neclar dacă solicitarea transmisă de Zelenski va produce rapid o decizie de sprijin sau o reconfigurare a livrărilor de muniție. [...]