Știri
Știri din categoria Energie
Autoritatea spaniolă de concurență a deschis proceduri ce pot duce la amenzi de până la 60 de milioane de euro pentru operatorul rețelei electrice și mai multe companii, în legătură cu pana masivă de curent din aprilie 2025, un semnal de înăsprire a controlului de reglementare asupra funcționării sistemului energetic, potrivit Agerpres.
Comisia națională pentru piețe și concurență (CNMC) a transmis că a identificat „diverse indicii de încălcări”, unele persistente pe perioade lungi, care ar fi putut afecta funcționarea sistemului electric și ar putea constitui contravenții administrative.
Procedurile vizează operatorul sistemului, Red Eléctrica Española, precum și companii precum Repsol, Naturgy, Iberdrola și Endesa. Investigațiile pot dura între nouă și 18 luni, iar CNMC nu a precizat ce sancțiuni ar putea fi aplicate.
CNMC subliniază că deschiderea investigațiilor nu echivalează cu atribuirea „originii sau cauzei” penei de curent companiilor vizate, menționând că incidentul a avut o „origine multifactorială”. Cu toate acestea, miza este ridicată: directorul CNMC, Cani Fernandez, a spus anterior că cele mai grave încălcări ar putea fi sancționate cu amenzi de până la 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei).
Incidentul a avut loc pe 28 aprilie 2025, la ora 12:33 (ora Spaniei), și a afectat Spania și Portugalia, cu efecte în lanț asupra infrastructurii: lipsă de electricitate, internet, rețea mobilă, semafoare și terminale bancare.
Potrivit raportului final al unui grup de experți europeni publicat în martie, o supratensiune – un fenomen frecvent, dar care atunci a scăpat de sub control – a fost descrisă drept sursa unui „cocteil perfect” de factori adverși multipli care au dus la pana generalizată.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește orientări pentru a limita riscul unei crize de kerosen în UE , inclusiv prin reducerea dependenței de importurile din Orientul Mijlociu și evaluarea creșterii importurilor din SUA, pe fondul perturbărilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, potrivit G4Media . Europa este vulnerabilă la șocuri externe deoarece importă aproximativ 30%–40% din kerosen, iar cel puțin jumătate din aceste importuri vin din Orientul Mijlociu, arată informațiile citate de Reuters. Companiile aeriene europene au avertizat că o penurie ar putea apărea în câteva săptămâni și ar putea afecta sezonul de călătorii de vară. Ce pregătește UE și de ce contează pentru companii Orientările, descrise ca fiind neobligatorii și încă în curs de finalizare, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și să pună accent pe autosuficiență și reziliență, inclusiv prin combustibil aviatic durabil (SAF) și combustibili sintetici. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta un răspuns la criza energetică, care include măsuri privind combustibilii pentru avioane. Potrivit acestuia, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala preocupare”, iar dacă aprovizionarea ar rămâne blocată prin Strâmtoarea Hormuz , UE ar putea lua în calcul o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru avioane. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli UE care pot deveni problematice Directorul general al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil, iar companiile aeriene reduc zborurile și țin la sol unele avioane. Documentul UE ar urma să ofere orientări pentru situații de gestionare în caz de penurie, inclusiv: riscul pierderii sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor; aplicarea regulii UE împotriva „alimentării cu combustibil” (încărcarea de combustibil suplimentar din aeroporturi mai ieftine); dacă o penurie poate fi considerată suficient de „excepțională” pentru ca operatorii să evite plata despăgubirilor pentru anulări. În același timp, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a Sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și a cotelor SAF nu erau justificate. Diversificarea importurilor: SUA, dar cu limitări tehnice UE ar urma să analizeze și logistica necesară pentru creșterea utilizării combustibilului Jet A din SUA, care este rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri lungi, la altitudine mare și temperaturi scăzute și este preferat de armată. Reuters notează că importurile europene de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut brusc în aprilie. Context: Strâmtoarea Hormuz și scenariul de penurie până în iunie Iranul a deschis vineri Strâmtoarea Hormuz după un acord de încetare a focului în Liban, însă președintele SUA, Donald Trump, a spus că blocada navală rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Un purtător de cuvânt al UE a spus că speră ca reluarea tranzitului în siguranță să dureze, dar a adăugat: „Vom vedea”. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează o posibilă penurie de combustibil pentru avioane până în iunie, dacă regiunea va reuși să înlocuiască doar jumătate din aprovizionarea pe care o primește în mod normal din Orientul Mijlociu. Unele aeroporturi au avertizat că penuriile ar putea apărea în termen de trei săptămâni dacă strâmtoarea rămâne închisă pentru transporturile de combustibil, iar Comisia Europeană ar urma să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă Hormuz este deblocată. [...]
România ar urma să atragă investiții de 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) în energie și gaze , după discuții purtate la Washington de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care vizează în principal finanțări pentru modernizarea capacităților nucleare și extinderea infrastructurii de transport al gazelor, potrivit Wall-Street . Miza economică este accesul la finanțare externă pentru proiecte mari de infrastructură energetică, într-un moment în care autoritățile le leagă de „stabilitate”, reducerea dependențelor și costuri mai predictibile pentru consumatori. Ce finanțări spune ministrul că a obținut sau a discutat Într-o postare pe Facebook, Bogdan Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu instituții și structuri precum Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, pentru a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte energetice considerate strategice. Potrivit ministrului, rezultatele invocate includ: finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă ; discuții despre finanțarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă , inclusiv cu US EXIM Bank ; finanțare de 495 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de transport gaze și interconectare regională . În același context, ministrul susține că proiectul Cernavodă Unitățile 3 și 4 ar însemna aproximativ 19.000 de locuri de muncă și 33% energie nucleară în producția națională. Derogare OFAC pentru Petrotel și implicațiile pentru carburanți Ministrul mai spune că România a obținut derogarea OFAC (autorizație/exceptare acordată de autoritatea americană de control al sancțiunilor) pentru rafinăria Petrotel până la 29 octombrie 2026 . Conform informațiilor prezentate, Petrotel ar asigura 21% din producția națională , iar repornirea rafinăriei ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. [...]
Uniunea Europeană pregătește orientări pentru a reduce dependența de combustibilul de aviație din Orientul Mijlociu , pe fondul riscului de penurie care ar putea afecta zborurile și sezonul de călătorii din vară, potrivit news.ro , care citează surse Reuters. Recomandările urmează să fie prezentate săptămâna viitoare și vin în contextul în care războiul cu Iranul perturbă aprovizionarea globală. Miza este una operațională și economică pentru companiile aeriene: Europa importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru aviație, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu, ceea ce crește vulnerabilitatea la șocuri de aprovizionare. Companiile aeriene europene au avertizat că penurii ar putea apărea în câteva săptămâni, cu potențial de perturbare a traficului aerian în perioada de vârf. Ce va conține răspunsul Comisiei Europene Orientările nu vor fi obligatorii, dar vor pune accent pe autosuficiență și reziliență energetică, inclusiv prin: utilizarea combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF – combustibili cu emisii mai mici, produși din materii prime alternative) și a combustibililor sintetici; analizarea creșterii importurilor din Statele Unite; recomandări de gestionare a unor eventuale penurii, inclusiv în relație cu sloturile aeroportuare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare) în cazul anulărilor. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că săptămâna viitoare va fi prezentat un răspuns la criza energetică, care include și măsuri legate de combustibilul pentru avioane. Riscul Ormuz și opțiunea eliberării coordonate de stocuri „Disponibilitatea aprovizionării rămâne principala preocupare”, a transmis purtătorul de cuvânt, potrivit materialului, adăugând că, dacă livrările prin Strâmtoarea Ormuz rămân blocate, UE ar putea lansa o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru aviație. Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz după un armistițiu convenit în Liban, însă președintele american Donald Trump a declarat că blocada navală americană va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Comisia Europeană spune că speră ca navigația sigură să continue, dar recunoaște că situația rămâne incertă. Ce înseamnă pentru companiile aeriene: anulări, reguli și compensații Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil. Unele companii au început deja să reducă numărul de curse și să țină la sol o parte din aeronave. Documentul UE ar urma să includă și clarificări privind: aplicarea regulii europene anti-„tankering” (care împiedică alimentarea suplimentară în aeroporturi unde combustibilul este mai ieftin); dacă o criză de combustibil poate fi considerată „circumstanță excepțională”, astfel încât companiile aeriene să poată evita plata compensațiilor pentru zborurile anulate. Totodată, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a sistemului ETS (schema de comercializare a certificatelor de emisii) și a cotelor pentru combustibili sustenabili nu sunt justificate. Alternative de import și limitări tehnice Comisia Europeană intenționează să cartografieze la nivelul Uniunii capacitățile de rafinare pentru produse petroliere și să introducă măsuri pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată și menținută la capacitate maximă. În paralel, importurile europene de combustibil pentru aviație din Statele Unite și Nigeria au crescut puternic în aprilie. Autoritățile analizează și extinderea utilizării combustibilului american Jet A, rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european Jet A-1, preferat pentru zboruri lungi la altitudine mare și în condiții de temperatură scăzută. Agenția Internațională pentru Energie estimează că o penurie ar putea apărea până în iunie dacă Europa reușește să înlocuiască doar jumătate din livrările primite în mod normal din Orientul Mijlociu, iar unele aeroporturi au avertizat că lipsurile ar putea apărea în aproximativ trei săptămâni dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Comisia Europeană urmează să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă traficul prin strâmtoare va fi reluat. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România a securizat și negociat finanțări externe care pot schimba calendarul marilor proiecte energetice , într-un pachet estimat la circa 3,5 miliarde de euro, după discuții la Washington cu instituții financiare internaționale și autorități americane, potrivit Adevărul . Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, cu obiectivul de a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte strategice din energie nucleară, gaze naturale și infrastructură de transport energetic. Miza principală: finanțare pentru nuclear, cu accent pe Cernavodă Cel mai important rezultat anunțat vizează energia nucleară: România ar putea primi finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. În paralel, negocierile pentru Unitățile 3 și 4 sunt în desfășurare, inclusiv cu US EXIM Bank. „Pentru nuclear, am avansat concret: finanțare de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă, discuții în curs pentru finanțarea Unităților 3 și 4, inclusiv cu US EXIM Bank.” Ministrul susține că dezvoltarea Unităților 3 și 4 ar avea un impact major în sistemul energetic: aproximativ 19.000 de locuri de muncă și circa 33% din producția de energie nucleară a României. Gaze și interconectare: 495 milioane dolari pentru rețeaua de transport Pe componenta de gaze naturale și infrastructură, Ivan spune că România a obținut sprijin pentru proiectele din Marea Neagră, pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor și pentru interconectarea regională. Totodată, a fost „securizată” o finanțare de 495 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) destinată extinderii rețelei de transport gaze și consolidării interconectării energetice regionale. Petrotel: derogare OFAC până în octombrie 2026 Un alt element cu impact operațional imediat, potrivit ministrului, este obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Ivan afirmă că Petrotel asigură 21% din producția națională și că, odată cu repornirea rafinăriei, România ar putea acoperi integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. Ce înseamnă pentru piață, în versiunea ministrului Bogdan Ivan leagă pachetul de finanțări și negocieri de obiective de politică energetică: reducerea dependenței și creșterea stabilității pieței interne, cu „costuri mai predictibile” pentru consumatori. „Toate aceste demersuri au un singur scop: mai multă stabilitate, mai puțină dependență și costuri mai predictibile pentru români.” [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că listarea Hidroelectrica a crescut transparența și veniturile la buget fără ca statul să-și reducă participația , respingând criticile PSD privind „vânzarea” companiei, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și guvernanță corporativă: dacă Parlamentul ar bloca prin lege vânzarea de acțiuni la companii de stat profitabile, ar limita tocmai mecanismul pe care Guvernul îl indică drept instrument de disciplină și control public. Gheorghiu afirmă că acuzația „ne vindem țara”, în contextul Hidroelectrica, arată fie necunoaștere, fie rea-credință, și argumentează că „privatizarea unor mici procente” poate aduce beneficii prin profit, transparență și „bună guvernanță” (set de reguli și practici prin care o companie este condusă și controlată). Ce s-a schimbat după listarea din 2023, în versiunea Guvernului Vicepremierul spune că, la listarea din iulie 2023, statul nu a vândut din pachetul său, ci Fondul Proprietatea și-a vândut participația de 20%. Statul român ar deține în continuare 80% din Hidroelectrica. În argumentația sa, diferența majoră ar fi creșterea obligațiilor de raportare și control: raportări financiare publice trimestriale; contracte importante aprobate de acționari; management care răspunde în fața acționarilor și a Autorității de Supraveghere Financiară; imposibilitatea contractelor „dezavantajoase cu intermediari”, în forma descrisă de vicepremier. Cifrele invocate: profit și dividende Gheorghiu compară situația companiei înainte și după perioada de restructurare și listare, inclusiv cu referire la insolvența din 2012. Concret, ea indică: profit în 2011: 6,4 milioane lei; în 2012: insolvență, pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei; profit în 2023: 6,4 miliarde lei. La nivel de impact bugetar, vicepremierul menționează dividendele încasate de stat: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde lei; 2024 (post-listare): 5,03 miliarde lei. Ea afirmă că, într-un singur an, bugetul public a primit „echivalentul a peste 1 miliard de euro” dintr-o singură companie. Cine câștigă, potrivit vicepremierului Gheorghiu susține că beneficiile listării se văd și prin participarea investitorilor instituționali și individuali, inclusiv prin Pilonul II (pensii private obligatorii). Ea afirmă că: fondurile de pensii ar deține împreună 11% din Hidroelectrica; aproximativ 8 milioane de români ar beneficia indirect de dividende prin pensiile lor; investitorii care au cumpărat la listare ar fi avut „+30% în mai puțin de 3 ani”, plus dividende anuale de 6–8%. Totodată, vicepremierul indică structura acționariatului: 80% statul român, 11% fonduri de pensii, iar restul de 9% ar reprezenta 54.000 de investitori români individuali și fonduri internaționale. Ce urmează: inițiativa PSD de blocare a vânzărilor de acțiuni În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul se opune vânzării companiilor de stat profitabile și că l-a rugat pe Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, să depună luni în Parlament un proiect de lege care să interzică timp de doi ani vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Dacă proiectul va avansa, disputa se mută din zona politică în cea de reglementare: cât spațiu mai rămâne pentru listări și vânzări parțiale ca instrument de guvernanță și finanțare, fără a afecta controlul statului asupra companiilor strategice. [...]
Racordarea noii centrale pe gaze de la Mintia la rețeaua națională este programată pentru 15 mai 2026 , un termen devansat asumat de Transelectrica împreună cu executantul instalației de racordare, potrivit Economica . Miza este una operațională: intrarea în teste a primului grup (TG1), de 575,4 MW, care ar deschide drumul către punerea treptată în funcțiune a unei capacități mari de producție pe gaze. Transelectrica arată că termenul de 15 mai vizează „energizarea” Turbinei cu Gaz 1, după o vizită de lucru și o ședință de analiză a stadiului lucrărilor la șantierul Mintia, la care au participat reprezentanți ai Transelectrica, Transgaz, Mass Global Energy, autorități locale și parteneri contractuali, sub coordonarea unui secretar de stat din Ministerul Energiei. Ce înseamnă termenul de 15 mai și ce urmează Energizarea TG1 nu echivalează cu intrarea imediată în exploatare comercială. După racordare, urmează probe și teste care vor dura „cel puțin o lună”, potrivit informațiilor Economica. În comunicarea Transelectrica, pentru atingerea datei de 15 mai, dezvoltatorul Mass Global Energy Rom are de gestionat mai multe puncte critice: finalizarea tuturor lucrărilor din instalația proprie la TG1; realizarea tuturor testelor în instalațiile proprii; asigurarea personalului autorizat pentru operare; finalizarea integrării în SCADA (sistemul de monitorizare și control de la distanță folosit în dispecerizare) a echipamentelor din centrală. Context: proiectul Mintia și infrastructura de gaze La începutul anului, Mass Group a anunțat că a contractat un credit de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru finalizarea centralei pe gaze de la Mintia, detaliu relatat de Economica într-un material separat: Economica . În același context, compania a indicat o valoare totală estimată a proiectului de 1,2 miliarde de euro. Separat, Transgaz a anunțat la jumătatea lunii noiembrie finalizarea conductei care va alimenta cu gaze noua centrală, cu o capacitate de până la 2,5 miliarde de metri cubi pe an, pentru întreaga capacitate a centralei. Vechea termocentrală pe cărbune Mintia (între timp oprită) a fost cumpărată în august 2022 de Mass Global Energy Rom, iar investitorul și-a asumat punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze, cu o capacitate de până la 1.700 MW. Mass Energy Global Rom este controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh. [...]
