Știri
Știri din categoria Energie
Agenția Internațională pentru Energie propune 10 măsuri de reducere a cererii de hidrocarburi, pe fondul presiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor și stocurilor, relatează Economedia, care citează AFP, via Agerpres.
Potrivit articolului, AIE a prezentat vineri un set de recomandări adresate autorităților, companiilor și gospodăriilor, cu scopul de a reduce consumul de petrol și gaze și de a „atenua impactul economic asupra consumatorilor” în contextul riscurilor de întrerupere a aprovizionării cu petrol asociate conflictului din regiune. Organizația amintește că săptămâna trecută a convenit o eliberare record de petrol din stocurile strategice.
AIE estimează că aplicarea pe scară largă a acestor 10 măsuri, acolo unde este posibil, ar putea amplifica efectul lor și ar contribui la atenuarea șocului provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz și, mai larg, de războiul din Orientul Mijlociu.
Între soluțiile indicate se află telemunca, ca modalitate de diminuare a consumului de combustibil, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și utilizarea mai frecventă a transportului public. AIE mai menționează alternarea traficului în marile orașe, pentru reducerea congestiei și, implicit, a consumului.
În același pachet de recomandări, organizația încurajează folosirea în comun a mașinilor, condusul eficient, evitarea utilizării GPL-ului în transport și evitarea călătoriilor cu avionul atunci când există alternative. AIE arată că reducerea călătoriilor de afaceri ar putea diminua rapid presiunea de pe piețele de combustibil pentru aviație și mai solicită, unde este posibil, gătitul cu electricitate în loc de gaz, precum și optimizarea consumului de hidrocarburi în industrie.
Recomandate
În doar 60 de zile de conflict, factura UE la importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 mld. euro , fără ca Europa să primească „nici măcar o moleculă de energie suplimentară”, potrivit Digi24 , care redă mesajul Ursulei von der Leyen despre răspunsul UE la criza energetică generată de războiul din Iran. Șefa Comisiei Europene a avertizat că efectele conflictului din Orientul Mijlociu „se pot resimți luni sau chiar ani” și a pus accentul pe vulnerabilitatea structurală a Uniunii: dependența de energia importată. În acest context, von der Leyen a indicat drept direcție principală reducerea dependenței de combustibili fosili importați și creșterea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”, de la regenerabile la nuclear, „cu respectarea deplină a neutralității tehnologice” (principiul conform căruia politicile nu favorizează o tehnologie anume, ci obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor). De ce contează: costuri mai mari fără consum mai mare Mesajul Comisiei leagă direct scumpirea energiei de riscurile geopolitice și de rutele de transport, menționând ca obiectiv „restabilirea libertății de navigație depline și permanente în Strâmtoarea Ormuz , fără taxe”. În paralel, von der Leyen susține că statele cu un mix energetic cu emisii reduse de carbon sunt mai puțin expuse șocurilor de preț. Ca exemplu, ea a indicat cazul Suediei: când prețul gazului crește cu 1 euro/MWh, factura la energie electrică ar crește cu 0,04 euro/MWh, deoarece aproape toată electricitatea provine din regenerabile și nuclear. Trei direcții de intervenție: stocuri, sprijin țintit, reducerea cererii Comisia a prezentat un set de măsuri care ar urma să fie combinate diferit în funcție de situația fiecărui stat membru, fără o „soluție generală” aplicabilă tuturor. Von der Leyen a punctat trei pachete: Coordonare mai puternică la nivel european , inclusiv pentru umplerea stocurilor naționale de gaze și pentru rezerve de combustibil , în special combustibil pentru avioane și motorină , unde „piețele se restrâng”. În plus, Comisia propune coordonarea eliberării stocurilor de petrol și măsuri pentru ca rafinăriile să își poată intensifica producția în UE. Protejarea consumatorilor și a companiilor , dar cu sprijin „exclusiv” pentru gospodăriile și industriile vulnerabile și cu evitarea măsurilor care ar crește cererea de gaze și petrol. Von der Leyen a invocat lecția ultimei crize: doar un sfert din sprijinul de urgență ar fi ajuns la cei vulnerabili, în timp ce „peste 350 de miliarde de euro” au fost cheltuite pe măsuri nețintite, cu efect asupra finanțelor publice. Reducerea cererii de energie prin eficiență energetică, electrificare și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale, pe fondul unei cereri în creștere asociate extinderii centrelor de date și inteligenței artificiale. Ce urmează: plan de electrificare și bani rămași în buget Von der Leyen a spus că UE va prezenta „până în vară” un Plan de acțiune pentru electrificare , cu un obiectiv „ambițios”. Ea a amintit și de alocările din bugetul european actual: „aproape 300 de miliarde de euro” pentru energie, din care „95 de miliarde de euro” ar fi încă disponibile, fonduri pe care Comisia vrea să le folosească pentru trecerea la electricitate în transporturi, industrie și încălzire. În ansamblu, mesajul Comisiei pune criza actuală în registrul securității economice: scumpirea importurilor de combustibili fosili este prezentată ca un cost imediat al dependenței energetice, iar electrificarea și producția locală de energie – ca instrumente de reducere a expunerii la șocuri geopolitice. [...]
Banca Mondială vede un nou șoc al energiei în 2026, cu prețuri mai mari cu 24% , pe fondul riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Estimarea este condiționată de un scenariu în care cele mai acute perturbări s-ar încheia în mai, dar instituția avertizează că o escaladare ar putea împinge cotațiile și mai sus. Ce înseamnă prognoza pentru costuri și inflație Raportul Băncii Mondiale indică o transmitere în lanț a scumpirilor: energie, apoi alimente, apoi inflație mai ridicată, cu efecte asupra dobânzilor și costurilor de finanțare. Economistul-șef al instituției, Indermit Gill, avertizează că șocul va lovi cel mai puternic populația săracă și va amplifica dificultățile țărilor în curs de dezvoltare. „Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.” În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică un nivel de 5,8% dacă războiul se prelungește. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz , punctul critic al scenariului Banca Mondială leagă riscul de preț de atacarea infrastructurii energetice și de perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a produs „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol. Scenariul de bază presupune o revenire graduală, până în octombrie, aproape de nivelurile de dinaintea războiului pentru volumele tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, însă cu riscul unor prețuri mai ridicate. Pentru țițeiul Brent, referința globală, instituția estimează: 86 dolari/baril (aprox. 395 lei) în 2026, față de 69 dolari/baril (aprox. 320 lei) în 2025; un posibil vârf de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol sunt afectate suplimentar și exporturile își revin lent. Efecte secundare: îngrășăminte mai scumpe și presiune pe alimente Banca Mondială anticipează și o scumpire a îngrășămintelor, cu impact indirect asupra costurilor din agricultură și, ulterior, asupra prețurilor alimentelor. Instituția estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026 , pe fondul unui avans de 60% al prețului la uree , evoluții care ar putea eroda veniturile fermierilor și ar putea amenința randamentele viitoarelor culturi. Creștere economică mai slabă în economiile emergente Pe fondul acestor presiuni, Banca Mondială estimează că țările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,6% în 2026 , sub estimarea anterioară de 4% . [...]
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a primit avizul tehnic de racordare la rețea , un pas operațional care fixează parametrii de conectare și pune presiune pe deja aglomerata zonă Dobrogea, unde se concentrează o mare parte din capacitățile de producție (în special regenerabile), potrivit Profit . Avizul tehnic de racordare (ATR) a fost emis de Transelectrica , operatorul sistemului energetic național. Documentul este relevant pentru piață deoarece stabilește condițiile în care noile unități pot fi conectate la rețeaua de transport, într-un moment în care capacitatea de evacuare a energiei din Dobrogea este un subiect sensibil, pe fondul numărului mare de proiecte din regiune. Ce parametri apar în ATR Conform datelor analizate de publicație, ATR-ul prevede o putere aprobată pentru racordare de 1.329,6 MW , sub nivelul din planul cunoscut pentru U3–U4, de 1.400 MW (câte 700 MW pe fiecare unitate). Diferența dintre puterea aprobată în ATR și puterea din planul public al proiectului indică faptul că racordarea este tratată în parametri tehnici specifici rețelei și ai soluției de conectare, nu doar ca sumă „teoretică” a capacităților instalate. De ce contează pentru Dobrogea și pentru sistem Dobrogea este deja una dintre cele mai încărcate zone din punctul de vedere al racordărilor, în special din cauza concentrării proiectelor eoliene și solare. În acest context, apariția unui ATR pentru un proiect nuclear de dimensiuni mari în aceeași regiune ridică miza pe: planificarea și întărirea rețelei de transport; prioritizarea și calendarizarea racordărilor; gestionarea congestiilor (supraaglomerărilor) din rețea, care pot limita evacuarea energiei produse. Semnal de maturizare a proiectului: căutare de CEO și CFO În paralel cu avansul pe componenta de racordare, dezvoltatorul proiectului caută CEO (director general) și CFO (director financiar), potrivit aceleiași surse. Mișcarea sugerează o etapă de organizare și consolidare a conducerii executive, tipică proiectelor mari care intră în faze cu cerințe mai ridicate de coordonare tehnică, financiară și de relație cu instituțiile. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil calendarul următorilor pași sau condițiile complete din ATR, astfel că impactul exact asupra investițiilor în rețea și asupra altor proiecte din zonă nu poate fi cuantificat din informațiile prezentate. [...]
Hidroelectrica mizează pe finanțări ieftine pentru a susține vârfurile de investiții (CAPEX) din anii următori fără să renunțe la dividende , în condițiile în care compania accelerează retehnologizările și proiectele noi după un 2025 afectat de secetă și de scăderea producției hidro, potrivit Ziarul Financiar . Bogdan Badea, CEO al Hidroelectrica, a spus la ZF Power Summit 2026 (23–25 februarie) că 2024 a fost „un an al investițiilor”, iar în 2025 compania continuă pe aceeași direcție, cu accent atât pe activele existente (programul de retehnologizare), cât și pe proiecte noi ajunse la maturitate și intrate în execuție. De ce contează: investiții mari, dar cu presiune pe execuție și pe cash-flow Hidroelectrica (H2O) – cea mai mare companie din România după capitalizarea bursieră – a raportat pentru 2025 un profit net de 3,3 mld. lei, în scădere cu 20% față de 2024, pe fondul unei secete severe și al „celei mai mici producții de energie hidro din istoria României”, conform raportului anual preliminar citat în articol. Veniturile au fost de 9,61 mld. lei, în creștere cu 5%. În acest context, mesajul managementului către investitori este că programul de investiții poate fi extins fără a sacrifica politica de dividende, prin acces la finanțare în condiții avantajoase, susținut de nivelul redus al datoriilor companiei. Ce blochează proiectele: avize, achiziții și litigii O parte importantă a bugetelor merge către retehnologizări de amploare, însă Badea indică drept obstacol major lanțul de avizare și autorizare, care ajunge să dureze mai mult decât execuția. Un exemplu este retehnologizarea de la Vidraru, descrisă ca investiție pregătită din 2016, cu proceduri de achiziție care „nu au fost încheiate cu succes” o perioadă, dar pentru care compania spune că a reușit să semneze contractul și să intre în program, iar lucrările sunt „conform graficului”. Totodată, articolul menționează că și unități aflate în stadii avansate de finalizare pot fi blocate de acțiuni ale unor ONG-uri. Schimbarea mixului energetic: oportunități din regenerabile și servicii de echilibrare Pe fondul instalărilor accelerate, în special în fotovoltaic, Badea susține nevoia de flexibilitate în sistem și respinge „canibalizarea” între tehnologii, argumentând că „este loc pentru toate tehnologiile” dacă există un echilibru între ele. Pentru Hidroelectrica, creșterea regenerabilelor este prezentată ca oportunitate pe două direcții: posibilitatea de a face achiziții de energie la prețuri avantajoase; venituri din servicii de echilibrare (menite să stabilizeze sistemul atunci când producția și consumul nu se potrivesc), inclusiv pentru acoperirea vârfurilor de consum. Ce urmează: creșterea bugetului de investiții și căutarea de parteneri specializați CEO-ul Hidroelectrica afirmă că bugetul de investiții va crește, dar „marea provocare” rămâne găsirea de parteneri capabili să execute proiecte complexe de tipul Vidraru, într-o piață în care numărul firmelor specializate este limitat inclusiv la nivel european. În paralel, compania pariază pe accesarea de capital „la prețuri foarte competitive”, pe baza gradului redus de îndatorare, pentru a acoperi vârfurile de CAPEX din anii următori, menținând în același timp politica de dividende. [...]
O tehnologie dezvoltată în China ar putea schimba economia centralelor pe cărbune , dacă promisiunea de a produce electricitate fără emisii în atmosferă se confirmă la scară industrială, prin captarea CO2 direct în instalație și evitarea arderii clasice, potrivit Gadget . Miza este una operațională și de cost: menținerea cărbunelui în mixul energetic, dar cu pierderi mai mici și cu emisii controlate la sursă. China își produce în continuare aproape 60% din electricitate din cărbune, procent aflat în scădere, însă susținut de existența unor resurse interne mari. În acest context, echipa condusă de Xie Heping , membru al Academiei de Științe din China , a propus o alternativă la arderea directă, care rămâne una dintre cele mai poluante metode de producere a energiei electrice, chiar și cu filtre și tehnologii actuale. Cum funcționează: fără ardere, cu reacții electrochimice Tehnologia descrisă în material înlocuiește arderea cărbunelui cu un proces în care acesta este încălzit și oxidat electrochimic, adică electricitatea este generată prin reacții chimice într-o instalație cu celule electrochimice. Pe scurt, carbonul din cărbune reacționează cu oxigenul, eliberând electroni care generează curent electric într-un circuit extern. CO2 rezultat este produs în interiorul instalației, ceea ce ar permite captarea lui „direct la sursă”, în loc să ajungă în atmosferă. Ce promite economic și operațional Într-un „circuit final”, tehnologia ar urma să ofere: randament de până la 60%, peste nivelul de până la 40% menționat pentru centralele clasice pe cărbune; captarea CO2 direct în instalație și posibilitatea de stocare și reutilizare; eliminarea riscului de emisii în atmosferă, prin controlul CO2 în celulele electrochimice. Materialul mai notează că, dacă CO2 este colectat în instalație, acesta ar putea fi utilizat ulterior în alte scopuri, inclusiv pentru producția de carburanți sintetici. Condiții de implementare și reducerea costurilor Pentru eficiență, cărbunele ar trebui pregătit înainte de utilizare: măcinat sub 10 microni, uscat și curățat de impurități, deoarece particulele mai mari reduc eficiența reacției electrochimice. Un alt element cu impact de cost este amplasarea: o astfel de centrală ar putea fi instalată chiar în minele de cărbune, ceea ce ar reduce cheltuielile logistice și, implicit, costurile de producție. Sursa citată de Gadget pentru această informație este piataauto.md. [...]
Statele Unite își extind influența energetică în Balcani prin investiții de miliarde , mizând pe noi acorduri de gaze și pe conectarea Bosniei la infrastructura de LNG a Croației, într-un demers care urmărește reducerea dependenței regionale de gazul rusesc, potrivit Focus . Publicația relatează, pe baza informațiilor Reuters, că SUA și companii americane încheie noi contracte de gaze cu țări din regiune și avansează un proiect major de tehnologie în Croația, cu mesajul explicit că politica energetică este folosită ca instrument geopolitic într-o zonă unde Rusia a avut până acum un avantaj la capitolul aprovizionare. Conducta Croația–Bosnia, piesa centrală pentru diversificarea gazului Un proiect-cheie este noua conductă de gaze dintre Croația și Bosnia și Herțegovina, acord semnat la Dubrovnik de premierul croat Andrej Plenković și de Borjana Krišto, președinta Consiliului de Miniștri din Bosnia și Herțegovina, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright, în cadrul reuniunii Three Seas Initiative. Așa-numita „ Southern Interconnection ” ar urma să conecteze Bosnia și Herțegovina la rețeaua de gaze a Croației și la terminalul de gaz natural lichefiat (LNG) de pe insula Krk. Potrivit AP, Bosnia și Herțegovina își asigură în prezent practic tot gazul din Rusia, prin conducte care trec prin Serbia și Bulgaria. Investitorul și dezvoltatorul proiectului este compania americană AAFS Infrastructure and Energy , care, conform Focus, ar urma să investească până la 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei). De ce contează: securitate energetică și repoziționare regională Miza economică și operațională este reducerea riscului de aprovizionare pentru Bosnia și Herțegovina prin acces la o rută alternativă, legată de infrastructura croată și de importurile de LNG. În plan politic, mesajul transmis la Dubrovnik este că SUA încearcă să „lege” mai strâns Balcanii de Vest de piețele și parteneriatele occidentale, într-un moment în care energia rămâne un instrument de influență în regiune. Separat, ambasadoarea SUA Kimberly Guilfoyle a spus, potrivit Reuters, că angajamentul de investiții întărește securitatea energetică și securitatea națională în întreaga zonă. Context: investiții americane și în infrastructură digitală, cu consum mare de energie În paralel cu proiectele energetice, Focus notează că investitori americani pregătesc în Croația un proiect de tip campus pentru inteligență artificială și centre de date. AP menționează o scrisoare de intenție semnată de grupul de investiții Pantheon Atlas și de grupul croat Končar pentru un proiect estimat la circa 50 miliarde euro (aprox. 250 miliarde lei). Reuters indică o țintă de 1 gigawatt pentru capacitatea destinată calculului și serviciilor de tip cloud (resurse informatice livrate la distanță). Conform aceleiași surse, construcția ar putea începe în 2027, iar operarea ar urma să demareze din 2029. [...]
