Știri
Știri din categoria Externe
Victoria cu majoritate absolută a lui Rumen Radev în Bulgaria deschide perspectiva unui guvern stabil după ani de instabilitate, iar semnalele venite de la Bruxelles indică o disponibilitate rapidă de lucru cu noua conducere, potrivit Agerpres.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că „așteaptă cu nerăbdare să colaboreze” cu Radev pentru „prosperitatea și securitatea Europei”. Într-o postare pe rețeaua X, ea a descris Bulgaria drept „un membru important al familiei europene” și un actor relevant în gestionarea „provocărilor noastre comune”.
Conform rezultatelor oficiale publicate luni, fostul președinte bulgar Rumen Radev a câștigat alegerile parlamentare cu majoritate absolută, pe fondul unei platforme care promite să pună capăt corupției endemice și instabilității politice din cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.
Partidul său, Bulgaria Progresivă, a obținut 44,7% din voturi după numărarea a 96,4% din buletinele exprimate la scrutinul de duminică, fiind aproape de a-și asigura aproximativ 130 din cele 240 de locuri din Parlament. Potrivit aceleiași surse, este prima majoritate parlamentară absolută pentru un partid în Bulgaria din 1997, după opt runde de alegeri în cinci ani, ceea ce creează premisele formării unui guvern stabil.
Radev este prezentat ca susținător al reluării dialogului cu Moscova. El a declarat că Bulgaria „se va strădui să-și continue drumul european”, dar că „o Bulgarie puternică și o Europă puternică au nevoie de spirit critic și pragmatism”.
Înainte de alegeri, Radev a spus că împărtășește refuzul Ungariei și Slovaciei de a trimite arme Ucrainei, argumentând că „nu vede beneficiul pentru țara sa săracă în a plăti”. Totodată, el a exclus utilizarea dreptului de veto pentru a bloca deciziile Uniunii Europene și a subliniat constant beneficiile obținute de Bulgaria în UE de la aderarea din 2007.
Recomandate
Victoria categorică a lui Rumen Radev în Bulgaria deschide perspectiva unei majorități care poate schimba rapid direcția de politici, inclusiv pe relația cu Rusia și pe agenda de competitivitate a UE , potrivit Stirile Pro TV . Conform datelor prezentate, coaliția „Bulgaria Progresistă” se îndreaptă spre controlul parlamentului, ceea ce ar reduce nevoia de compromisuri în formarea guvernului. Formațiunea lui Radev este creditată cu 44% din voturi, pe baza sondajelor și a numărătorii parțiale, în timp ce partidul fostului premier ar avea 11%. Exit-poll-urile indică aproximativ 134 de mandate, iar o altă estimare citată în material arată 131 de mandate pentru coaliția lui Radev, peste pragul de 121 necesar pentru a forma guvernul într-un parlament de 240 de locuri. Un parlament „concentrat” și o guvernare cu marjă mare de decizie Previziunile agenției sociologice „Market LINKS”, bazate pe datele CEC de la ora 19:00 și pe 68% din procesele-verbale, descriu o legislatură în care doar patru formațiuni ar trece pragul electoral. În această proiecție, distribuția mandatelor ar arăta astfel: „Bulgaria Progresistă” (Rumen Radev): 131 „Schimbare Continuă – Bulgaria Democratică”: 41 GERB : 39 MRF: 16 „Vazrazhdane”: 13 BTV Novinite este citată în material în legătură cu această ierarhie a partidelor. Mesajul lui Radev: „pragmatism” în UE și reluarea relațiilor cu Rusia Radev și-a anunțat victoria în fața susținătorilor și a spus că Bulgaria își va menține „parcursul european”, dar a criticat modul în care Europa își definește rolul și a cerut accent pe rezultate, inclusiv pe „redobândirea puterii industriale și a competitivității”. „O Bulgarie puternică și o Europă puternică au nevoie de gândire critică și de pragmatism. (...) Este necesar un efort susținut pentru redobândirea puterii industriale și a competitivității.” În același timp, liderul „Bulgaria Progresistă” a indicat că vrea reluarea relațiilor cu Rusia pe baze „practice”. „Sperăm să dezvoltăm relații practice cu Rusia, bazate pe respect reciproc și tratament egal.” Materialul notează că Radev este cunoscut drept critic al Uniunii Europene și al Ucrainei și că a susținut deschis protestele anticorupție de la sfârșitul anului 2025, având ca obiectiv declarat „eliminarea modelului oligarhic de guvernare”. Context: declinul GERB și miza stabilității Principalul rival al coaliției lui Radev este GERB („Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei”), condus de Boyko Borissov, creditat cu 11% din voturi, „mai puțin de jumătate” față de alegerile anterioare, conform articolului. Borissov a reiterat poziționarea pro-europeană a partidului, inclusiv sprijinul pentru Ucraina. „Vreau să confirm, încă o dată, poziția noastră fermă europeană, pentru Ucraina, pentru o Europă puternică și o Bulgarie puternică într-o Europă puternică.” Bulgaria traversează instabilitate politică din 2021, după plecarea de la putere a lui Borissov, însă analiști citați în material apreciază că sunt „șanse mici” ca un guvern condus de Radev să „deraieze” parcursul pro-european al țării. [...]
Rezultatele parțiale din Bulgaria indică o majoritate confortabilă pentru „Bulgaria progresistă”, ceea ce poate debloca formarea rapidă a unui guvern după o nouă rundă de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Liderul coaliției de trei partide, Rumen Radev , a revendicat victoria și a spus că formațiunea a „învins apatia”, pe fondul unei prezențe la vot descrise ca semn al unui angajament civic reînnoit. La ora 8:00, cu 78,24% din protocoalele secțiilor procesate, Comisia Electorală Centrală arăta „Bulgaria progresistă” pe primul loc, cu 1.099.834 de voturi, echivalentul a 44,48%. Pe locurile următoare se aflau „Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată” (PP-DB) cu 13,65% și GERB cu 13,18%, urmate de DPS cu 5,85%. Semnalul principal: un parlament mai „concentrat” și șanse mai mari de stabilitate În paralel, numărătoarea raportată de Myara, la un nivel de procesare de 65%, indica 44,4% pentru „Bulgaria progresistă” și o majoritate estimată de peste 130 de locuri în viitoarea (a 52-a) Adunare Națională. Aceleași date sugerau un parlament cu doar patru forțe politice așteptate să treacă pragul electoral. Proiecțiile menționate în material plasează, totodată, mai multe partide sub pragul de 4%, inclusiv BSP (3,1%, în cadrul „BSP–Stânga Unită”), MECh (3,4%), Velichie (3,1%), APS (3,1%), Siyaniye (3,0%), ITN (0,8%) și Bulgaria Albastră (0,5%). Ce spun celelalte estimări și care este limita datelor Datele anterioare citate de Digi24, dintr-o numărătoare paralelă de 50% realizată de Alpha Research, confirmau avansul „Bulgaria progresistă” (43,5%) și estimau 129 de locuri. În același set de proiecții, GERB–SDS era la 13,5% (40 de locuri), PP–DB la 12,1% (36), DPS la 7,7% (23) și Vazrazhdane la 4,3% (12), în timp ce BSP rămânea sub prag, la 3,4%. Prezența la vot este raportată între 46% și 48%, în funcție de sursa datelor, iar rezultatele oficiale finale erau încă în așteptare la momentul publicării. Declarația lui Radev: „victoria asupra apatiei”, dar neîncrederea rămâne Radev a legat rezultatul de o mobilizare mai bună la urne, însă a avertizat că neîncrederea în politica bulgară rămâne ridicată. El a mulțumit inclusiv comisiilor electorale și serviciilor de securitate pentru eforturile împotriva cumpărării de voturi, potrivit materialului care citează publicația bulgară Novinite . „Am învins apatia, dar neîncrederea în politica bulgară este încă semnificativă. Mai este mult de lucru. Acesta este doar primul pas către restabilirea încrederii și a contractului social.” [...]
Spania ridică miza presiunii politice în UE asupra Israelului , cerând denunțarea Acordului de asociere, un pas care ar putea împinge Uniunea spre o decizie cu efecte de reglementare asupra relațiilor comerciale și instituționale cu statul israelian, potrivit Agerpres . Propunerea urmează să fie prezentată marți, la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre , unde pe agendă se află războiul din Orientul Mijlociu. Premierul spaniol Pedro Sanchez a motivat inițiativa prin „încălcările drepturilor omului” pe care le atribuie guvernului condus de Benjamin Netanyahu. Ce cere Madridul și pe ce își bazează argumentul Sanchez a susținut, într-un miting electoral în Andaluzia, că un guvern care „încalcă dreptul internațional” nu poate fi partener al Uniunii Europene. El i-a îndemnat pe ceilalți miniștri de externe să sprijine demersul Spaniei la reuniunea de marți. De ce contează: un semnal de înăsprire pe canalul UE–Israel În forma prezentată de Sanchez, solicitarea vizează direct Acordul de asociere UE–Israel, cadrul care structurează relația bilaterală. O eventuală decizie la nivelul UE ar însemna o schimbare de linie cu potențiale consecințe asupra cooperării și schimburilor, însă materialul citat nu oferă detalii despre pașii procedurali sau despre susținerea de care ar dispune propunerea în rândul statelor membre. Premierul spaniol a reiterat și opoziția față de un război pe care îl consideră „ilegal” și o „greșeală imensă”, afirmând că acesta a generat nu doar pierderi de vieți omenești și persoane strămutate, ci și „miliarde de euro” în pierderi economice, fără a avansa o estimare numerică. Poziționarea Spaniei față de Israel Sanchez a afirmat că Spania este un „popor prieten” al Israelului, dar a insistat că această relație nu implică acceptarea unei „încălcări” a dreptului internațional, pe care o leagă de „suferință, durere și moarte”. Următorul reper este reuniunea de marți de la Bruxelles, unde miniștrii de externe ai UE vor discuta conflictul din Orientul Mijlociu și, potrivit declarațiilor premierului spaniol, ar urma să fie pusă pe masă propunerea Madridului. [...]
Acordul UE–Mercosur intră în aplicare provizorie de la 1 mai , iar Germania și Brazilia îl prezintă drept un pariu economic și geopolitic pentru deschiderea de piețe și reducerea dependențelor, pe fondul tensiunilor comerciale globale, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz și președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva au lăudat duminică tratatul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, într-un mesaj comun împotriva „unilateralismului”, descris în material ca o critică indirectă la adresa președintelui american Donald Trump (informație atribuită de Agerpres agenției AFP). Merz a spus, la deschiderea târgului industrial de la Hanovra, în fața liderilor de afaceri, că acordul „va face toate economiile participante mai puternice, mai independente și mai reziliente”. Lula a susținut că UE și Mercosur „au ales cooperarea” și a invocat dimensiunea economică a spațiului vizat: „o piață cu aproape 720 de milioane de locuitori și un PIB de 23 de trilioane de dolari”. Miza pentru exporturi și industrie, în special pentru Germania Acordul este susținut pe scară largă de Germania, care speră să găsească noi piețe de export pentru a-și revigora economia „aflată în dificultate”, și de Brazilia, notează materialul. În acest context, Merz a descris târgul de la Hanovra ca o ocazie de a demonstra „încrederea” dintre Europa și America de Sud, bazată pe cooperare cu „cât mai puține taxe vamale posibile și, dacă este posibil, fără”. Brazilia este parteneră în acest an a evenimentului industrial de la Hanovra, unde urmează să fie reprezentate peste 3.000 de companii. Obstacole politice și contestări juridice în UE Tratatul rămâne contestat în interiorul Uniunii Europene. Potrivit Agerpres, Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea acordului, care este combătut de agricultorii europeni și de Franța. Mesaj politic pe fondul tensiunilor internaționale În aceeași intervenție, Merz a spus că Berlinul și Brasilia doresc să rezolve conflictele „doar prin mijloace pașnice”, referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu „lansat de Statele Unite și Israel”, conform textului. Lula a criticat, la rândul său, ideea că un lider poate impune taxe și sancțiuni „pe e-mail sau pe Twitter”, în condițiile în care relațiile dintre Washington și Brasilia sunt descrise ca tensionate. [...]
Mesajul lui Aleksandar Vucic după alegerile anticipate din Bulgaria mizează pe stabilitatea politică de la Sofia ca premisă pentru cooperare regională și pentru perspective economice mai bune , potrivit News , care citează Novinite. Președintele Serbiei l-a felicitat pe Rumen Radev în urma rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din Bulgaria și a transmis că speră ca rezultatul scrutinului să ducă la „o mai mare stabilitate politică” și la „o cooperare regională mai strânsă”. Vucic a precizat că mesajul a fost publicat pe rețelele de socializare după o conversație telefonică cu liderul formațiunii „Bulgaria Progresistă”, căruia i-a transmis personal felicitări pentru ceea ce a descris drept un succes electoral important. „Am transmis felicitări pentru rezultatul electoral obţinut” De ce contează: stabilitatea politică, legată explicit de economie și de cooperarea bilaterală În mesajul său, Vucic a legat rezultatul alegerilor de posibilitatea unei guvernări mai stabile și a unei dezvoltări economice în Bulgaria, despre care a spus că ar fi benefică și pentru țările vecine. Totodată, el a indicat că o stabilitate politică mai puternică la Sofia ar putea crea oportunități noi de cooperare între Serbia și Bulgaria, în special în domenii care țin de interese regionale comune și de relațiile de bună vecinătate. Pentru contextul intern bulgar, News trimite și la materialul: News . [...]
Scăderea populației și îmbătrânirea accelerată vor pune presiune pe forța de muncă în UE , în condițiile în care populația Uniunii Europene ar urma să se reducă cu 53 de milioane de persoane până în 2100, potrivit estimărilor Eurostat citate de Antena 3 . Proiecțiile indică o scădere de 11,7% între 2025 și 2100, de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori, iar unul din trei europeni ar urma să aibă peste 65 de ani la finalul secolului. În paralel, ponderea populației active (31–65 de ani) este estimată să coboare de la 47,8% în 2025 la 40,5% în 2100, ceea ce „ar putea avea efecte importante asupra economiei”, notează articolul. Segmentul de peste 85 de ani ar urma să crească de peste trei ori, de la 3,2% la 10,8%. România , între țările cu declin demografic accentuat România este printre statele cele mai afectate de scădere, cu un minus estimat de 24,3% până în 2100. Conform proiecțiilor citate, populația ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100. În clasamentul scăderilor, cele mai mari reduceri procentuale sunt estimate în Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%). Scăderi de peste 20% sunt proiectate și pentru Bulgaria (28%), Croația (27%), Slovacia (26,7%), Italia (24%) și Ungaria (22,5%). De ce diferă evoluțiile: migrația, factorul decisiv Diferențele dintre țări sunt explicate în principal prin migrație, combinată cu structura pe vârste, potrivit declarațiilor unor demografi citați în material. Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena, afirmă că variația este determinată mai ales de ratele de migrație (trecute și estimate), în combinație cu structura de vârstă, în timp ce fertilitatea influențează diferențele „într-o măsură mai mică”. Anne Goujon, de la același institut, indică drept element-cheie echilibrul dintre sporul natural și migrația netă: statele care atrag constant imigranți pot continua să crească și după 2050, în timp ce țările cu natalitate scăzută și migrație redusă sau negativă tind să scadă. Dmitri Jdanov, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, rezumă cei trei factori ai evoluției populației (mortalitate, natalitate, migrație) și susține că, la nivelul actual al natalității, fără migrație scăderea devine inevitabilă, iar „migrația este singurul factor care poate asigura creșterea populației în Europa”. Cum se schimbă harta demografică a Europei până în 2100 Din marile economii ale UE, Spania este singura care ar urma să crească până în 2100, cu 1,3%, în timp ce Franța ar urma să scadă cu 2,5%, Germania cu 10,6%, iar Italia cu 24%. În acest context, Spania ar urma să depășească Italia și să devină a treia cea mai populată țară, Italia fiind proiectată să piardă aproximativ 15 milioane de locuitori, iar Spania să câștige aproximativ 500.000. La nivelul UE, populația ar urma să coboare sub nivelul actual în jurul anului 2040, iar evoluțiile nu vor fi uniforme: unele țări ar putea crește o perioadă înainte să intre pe scădere, în timp ce altele vor urma un declin constant, potrivit proiecțiilor prezentate. [...]
