Știri
Știri din categoria Energie verde
Primele date sugerează că șocul energetic al războiului din Iran împinge țările importatoare spre surse „de acasă”, iar asta poate favoriza regenerabilele – nu neapărat cărbunele, cum se presupunea inițial, potrivit unei analize Axios. Blocarea tranzitului de petrol și gaze și scumpirile asociate schimbă, pe termen scurt și lung, economia diferitelor combustibili și ritmul investițiilor.
Date foarte timpurii invocate de Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) contrazic ideea că marele câștigător ar fi cărbunele, cel mai intens poluant combustibil. În prima lună de război, producția globală de electricitate din combustibili fosili a scăzut, în timp ce energia solară și eoliană a crescut, compensând mai mult din declinul producției pe gaze decât a făcut-o cărbunele, potrivit lui Lauri Myllyvirta, analist-șef al grupului.
CREA notează că doar Japonia și Coreea de Sud au avut „creșteri semnificative” ale producției pe cărbune. În schimb, India și Africa de Sud se numără printre țările care au înregistrat scăderi mari. În martie, Germania și alte state din UE, Japonia, Marea Britanie și India au avut creșteri anuale ale producției din vânt sau soare.
Miza imediată este amploarea eforturilor de a înlocui petrolul și gazele importate cu surse interne – unele curate, altele nu – și cu importuri de tehnologii „curate” care nu depind de rute comerciale considerate riscante. Rezultatul va depinde de prețuri, dar și de cât de mult rămân țările importatoare „speriate” de fragilitatea comerțului global cu petrol și gaze chiar și după încheierea războiului.
În acest context, CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a spus într-un interviu pentru Axios că „orice energie domestică va fi prioritizată”, incluzând regenerabilele pe lista opțiunilor.
Ethan Zindler (BloombergNEF) descrie situația drept un „test Rorschach” al securității energetice: unele țări bogate în cărbune (precum Indonezia) se pot orienta spre resursele interne, însă altele nu au „prea mult” de extras ieftin din subsol, iar pentru ele securitatea energetică ar însemna, în final, import de echipamente pentru energie curată.
Pe fundal, Zindler mai notează că piețele de energie curată – în special solarul – au o supracapacitate semnificativă de producție (multă în China), care apasă prețurile în jos. Iar în SUA, deși impactul economic al crizei este mai mic decât în multe alte state și administrația de la Casa Albă este descrisă ca pro-fosili, scumpirea benzinei pare să crească interesul pentru vehicule electrice pe site-urile de cumpărături auto.
Analiza consemnează totuși o creștere în martie a producției pe cărbune în China, cel mai mare consumator de cărbune din lume. Separat, Wood Mackenzie avertizează că perturbarea livrărilor „declanșează o revenire a cererii globale de cărbune termic”, pe fondul constrângerilor la transporturile de gaze naturale și al prețurilor ridicate. Firma indică și o accelerare a trecerii înapoi la cărbune, pe fondul înăspririi ofertei de GNL (gaz natural lichefiat) și al scumpirilor, în pofida angajamentelor de decarbonizare ale unor țări asiatice.
În UE, oficialii ar urma să propună noi planuri de electrificare „curată”, după ce blocul a fost lovit de aproximativ 26 miliarde de dolari (aprox. 117 miliarde lei) în costuri suplimentare cu importurile de combustibili fosili de la începutul războiului.
Pe termen lung, prognoza rămâne prudentă: Zindler estimează că, acolo unde țările pot produce și folosi mai mult combustibil fosil, există șanse să o facă pe termen scurt, dar conflictul ar putea sprijini, în final, o adopție mai mare a regenerabilelor, bateriilor și vehiculelor electrice. În același timp, Axios notează că efectul poate fi temporar dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide rapid, iar reorientarea economiilor energetice vine cu propriile costuri.
Recomandate
Războiul din Iran accelerează investițiile în energie curată ca „asigurare” împotriva șocurilor la petrol și gaze , pe fondul scumpirilor și al întreruperilor de aprovizionare care au lovit piețele internaționale, potrivit unei analize NPR . În Asia și Africa, mai multe guverne și companii grăbesc adoptarea de panouri solare, baterii și vehicule electrice pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili. În material se arată că închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a tăiat peste o cincime din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL), iar prețurile nu au revenit la nivelurile anterioare. Prețurile gazelor naturale în Europa și Asia sunt cu peste 50% mai mari decât la începutul războiului, iar cotațiile petrolului au urcat după ce președintele Donald Trump a declarat că încetarea focului s-a încheiat. Pivot către solar, baterii și vehicule electrice, cu lanțuri de aprovizionare din China O consecință operațională imediată este reorientarea accelerată către tehnologii „curate” (care reduc consumul de combustibili fosili) importate în mare parte din China. NPR citează date și analize care indică: exporturile Chinei de panouri solare au crescut cu peste 80% în martie față de anul trecut, potrivit think tank-ului energetic Ember; China a exportat peste 2 milioane de vehicule electrice de pasageri între ianuarie și mai, aproape jumătate în aprilie și mai, potrivit unei note de analiză SIA Energy (consultant în petrol și gaze). În paralel, unele țări folosesc aceste importuri ca tampon în fața crizelor energetice declanșate de război. NPR menționează că Pakistanul, prin investiții în solar și baterii, a redus importurile de petrol și gaze naturale, economisind „miliarde de dolari”, conform organizației Centre for Energy and Clean Air. Cazul Filipinelor și schimbarea calculelor de finanțare în Africa Filipinele sunt date ca exemplu de accelerare a importurilor: țara a adus panouri solare de peste 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) din februarie până în mai, potrivit datelor de export chineze, ceea ce ar reprezenta o creștere de 139% față de anul anterior, conform Ember. Pe partea de finanțare, Dele Kuti, responsabil global pentru energie și infrastructură la Standard Bank , spune că ieftinirea echipamentelor din China a schimbat „calculele” investiționale. În 2025, finanțarea Standard Bank pentru proiecte de energie regenerabilă a depășit finanțarea pentru proiecte pe bază de surse neregenerabile într-un raport de 8 la 1, potrivit NPR. Efect pe termen lung: presiune în scădere asupra cererii de petrol Analiza leagă creșterea vânzărilor de vehicule electrice de o reducere structurală a cererii de petrol. Ember estimează că 45% din consumul global de petrol este folosit în transportul rutier, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a revizuit prognoza pentru acest an: înainte de război se aștepta o creștere a cererii, dar după perturbările asociate închiderii Strâmtorii Hormuz, a trecut la o estimare de scădere a cererii globale de petrol. În același timp, NPR notează că, deși tranziția se accelerează, petrolul și gazele vor rămâne necesare „în viitorul previzibil” pentru utilizări precum îngrășăminte, plastic și combustibil pentru aviație. Diferența, în logica experților citați, este că investițiile în regenerabile și electrificare sunt tratate tot mai mult ca o măsură de securitate energetică, nu doar ca politică climatică. [...]
Reutilizarea palelor de turbine eoliene ca grinzi pentru poduri pietonale prinde contur în Europa, ca soluție practică la una dintre cele mai costisitoare și controversate probleme ale industriei: ce faci cu palele vechi, greu de reciclat, după scoaterea din funcțiune a turbinelor, potrivit BGR . Turbinele eoliene sunt proiectate, în general, pentru o durată de viață de 20–25 de ani, iar recuperarea investiției inițiale poate dura aproape un deceniu. Deși aproximativ 90% din componentele unei turbine sunt reciclabile, conform Departamentului Energiei din SUA, palele rămân o excepție importantă: sunt fabricate din fibră de sticlă ranforsată, un material dificil de procesat la final de viață. De ce contează: valul de dezafectări pune presiune pe soluțiile de „sfârșit de viață” Pe măsură ce numărul instalărilor a crescut în ultimele decenii, se apropie și un val de dezafectări. Estimările citate indică: în Europa, circa 7,6 milioane de tone de pale dezafectate până în 2050; în Europa, peste 40.000 de turbine care vor trebui dezafectate până în 2030 și peste 80.000 până în 2040; la nivel global, peste 200.000 de turbine ar urma să ajungă la dezafectare până în 2040. În acest context, trimiterea palelor la groapa de gunoi rămâne un subiect sensibil, inclusiv din cauza impactului depozitelor de deșeuri asupra emisiilor de metan, menționat în material. Cum funcționează soluția: palele devin grinzi pentru poduri pietonale Ideea folosirii palelor dezafectate ca grinzi (elemente structurale care preiau sarcina) pentru poduri pietonale a pornit în 2019, în Irlanda, și a dus la un demers de tip business numit BladeBridge. Ulterior, cercetătorii au format Re-Wind Network , cu participarea mai multor universități și instituții, inclusiv Georgia Institute of Technology și University College Cork . Rețeaua a anunțat la începutul lui 2022 construirea unui pod pietonal funcțional în Cork, Irlanda, folosind două pale dezafectate drept grinzi, cu vârful palelor îngropat în sol pentru sprijin. Până în 2025, un proiect similar a fost realizat în zona Atlanta (SUA), folosind o pală dezafectată în Colorado, pentru a oferi acces într-o zonă anterior greu utilizabilă a unui parc, prin traversarea unui pârâu. Cei implicați în proiectul din Atlanta au descris demersul drept „reutilizare” (folosirea directă a componentei existente), nu reciclare a materialului. Ce urmează: de la proiecte punctuale la opțiuni industriale Înaintea construcției primului pod, cercetătorii au testat palele pentru a verifica variațiile de rezistență pe lungimea deschiderii și au analizat comportamentul la întindere, compresiune și sarcină. Designul a fost modelat și verificat prin teste computaționale suplimentare pentru siguranță. Pentru industrie, miza este extinderea unor astfel de utilizări care evită depozitarea și reduc presiunea asupra reciclării palelor – o zonă unde, spre deosebire de alte componente ale turbinelor, soluțiile sunt încă limitate. [...]
Zece clădiri și obiective publice din Sibiu vor fi alimentate cu energie produsă local , după o investiție de 4,61 milioane lei care vizează reducerea costurilor cu electricitatea și creșterea independenței energetice a municipalității, potrivit Ziarul Financiar . Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Fondul pentru Modernizare al Ministerului Energiei. Din totalul de 4,61 milioane lei, 3,36 milioane lei reprezintă finanțare europeană, iar diferența este acoperită din bugetul local, ca contribuție proprie și pentru cheltuieli neeligibile. Ce se instalează și ce producție este estimată În cadrul proiectului vor fi montate 919 panouri fotovoltaice cu microcristalin, împreună cu sistemele tehnice necesare funcționării. Producția estimată este de circa 602 MWh/an, nivel considerat suficient pentru acoperirea necesarului de energie al obiectivelor incluse. Contractantul va furniza și un sistem/aplicație de monitorizare a funcționării instalațiilor. Municipalitatea estimează și un efect de mediu: reducerea emisiilor cu 180 tone echivalent CO2 anual. Unde vor fi montate panourile Panourile fotovoltaice vor fi instalate pe următoarele clădiri și obiective publice: Cantina Municipiului (Calea Gușteriței) sediul Primăriei Sibiu (b-dul Victoriei) sediul Direcției Fiscale și al Poliției Locale (str. Turismului) Cimitirul Municipal Grădina Zoologică unele adăposturi de animale Colegiul Tehnic Energetic Școala Gimnazială nr. 18 Școala Gimnazială nr. 20 Școala Gimnazială nr. 8 (str. Lupeni) Colegiul Economic „George Barițiu” (str. Oituz) Ce urmează: stocare și statut de prosumator Separat de acest proiect, Primăria Sibiu intenționează să depună o cerere de finanțare europeană pentru achiziția de baterii de stocare, după deschiderea liniilor de finanțare. Scopul este ca surplusul de energie neconsumat imediat să poată fi păstrat, pentru o independență mai mare inclusiv în perioadele fără soare. În același timp, clădirile ar putea deveni prosumatori – adică ar putea livra în rețeaua electrică centralizată surplusul de energie produs de instalații. Context: investiții mai mari în producție locală pentru consum public În paralel, municipalitatea are în derulare sau a finalizat proiecte de eficiență energetică pentru 19 clădiri publice și 24 de blocuri. Totodată, a fost inițiată și urmează să se implementeze o investiție pentru un parc fotovoltaic în Dealul Dăii, cu o capacitate instalată de 4,8312 MW și o producție anuală de 6.468,574 MWh, proiect evaluat la peste 40 de milioane lei, destinat alimentării iluminatului public din oraș, modernizat în proporție de peste 65% cu corpuri eco-eficiente, comandate și monitorizate prin telegestiune. [...]
Fermele care mizează pe fotovoltaice pentru continuitatea activității rămân expuse la întreruperi de curent dacă nu includ în proiect baterii și echipamente pentru funcționare „în regim izolat ”, potrivit unei analize publicate de Agronet . Consecința practică este una operațională: în multe configurații conectate la rețea, panourile nu țin ferma în funcțiune când cade alimentarea publică, chiar dacă produc energie în acel moment. De ce panourile nu „țin lumina aprinsă” la o pană de curent Majoritatea instalațiilor fotovoltaice conectate la rețea se opresc automat când rețeaua publică are o întrerupere, o măsură de siguranță pentru protejarea echipelor care lucrează la remedierea avariilor. Asta înseamnă că simpla existență a panourilor nu garantează alimentarea consumatorilor din fermă în timpul unei pene. Pentru a asigura energie consumatorilor esențiali, proiectul are nevoie de componente suplimentare, precum: invertor compatibil cu funcționarea în regim izolat (independent de rețea); sistem de separare sigură față de rețea; baterii; automatizare pentru selectarea consumatorilor prioritari; eventual, generator de rezervă. În zootehnie, autonomia poate fi critică pentru muls, ventilație, răcirea laptelui, alimentarea cu apă și distribuirea furajelor. În vegetal, lista de consumatori sensibili include pompele de irigații, instalațiile frigorifice, uscătoarele și ventilația din depozite. Investiția reală: sistemul, nu doar panourile Analiza arată că un proiect fotovoltaic nu înseamnă doar modulele montate pe acoperiș sau pe teren, ci și elemente precum structura de susținere, cablurile și tablourile electrice, proiectarea și autorizarea, lucrările de racordare, monitorizarea, protecțiile electrice, plus bateria (dacă este prevăzută). În unele cazuri, pot apărea și costuri pentru consolidarea acoperișului sau modernizarea instalației electrice existente. Agronet notează că valorile financiare citate dintr-o analiză BGR se referă la piața americană și nu pot fi transferate direct în România; pentru ferme, costul și perioada de recuperare depind de puterea instalată, profilul orar al consumului, soluția de racordare, finanțare și câtă energie este utilizată direct în exploatație. Dimensionarea bateriei și riscul de subdimensionare Un punct cheie este că bateria trebuie dimensionată după puterea și durata de funcționare necesare, nu doar după mărimea instalației fotovoltaice. Un sistem care poate susține iluminatul și aparatura administrativă nu va alimenta automat pompe, compresoare sau motoare de putere mare, avertizează analiza. Costuri pe durata de viață: înlocuiri înaintea panourilor Panourile au, de regulă, o durată de exploatare mai lungă decât alte componente. Conform BGR (citat de Agronet), invertoarele ar avea o durată de viață de aproximativ 5–15 ani pe piața americană, iar bateriile litiu-ion sunt frecvent vândute cu garanții în jurul a zece ani. Pentru o fermă, asta înseamnă că în calculul economic trebuie inclusă posibilitatea înlocuirii invertorului și degradarea treptată a capacității bateriei. Racordarea poate limita proiectul, indiferent de suprafața disponibilă Suprafața pentru panouri nu este singurul criteriu de dimensionare. Puterea aprobată prin racordare, capacitatea transformatorului, tablourile electrice și condițiile rețelei locale pot limita cât se poate instala sau livra. În unele situații, pot fi necesare lucrări precum înlocuirea tabloului general, cabluri cu secțiune mai mare, transformator nou/modernizat sau limitarea injecției în rețea, ceea ce poate crește costul și durata implementării. Autoconsumul rămâne criteriul economic principal Agronet subliniază că proiectul este mai ușor de justificat când consumul fermei coincide cu orele de producție solară. Un sistem supradimensionat față de consumul din timpul zilei poate genera surplus neutilizat direct, reducând avantajul economic dacă valorificarea acestuia este mai puțin favorabilă decât energia cumpărată din rețea. Concluzia analizei: panourile pot reduce expunerea la variațiile prețului energiei, dar nu oferă automat independență energetică și nici o recuperare rapidă a investiției; rezultatul depinde de dimensionare, profilul de consum și includerea tuturor costurilor pe durata de funcționare. [...]
Trecerea la panouri solare acasă poate întârzia economiile și poate adăuga costuri ascunse , mai ales după dispariția unor stimulente fiscale și în condițiile unor limitări tehnice și de reglementare, potrivit unei analize BGR . În esență, deși energia solară rezidențială promite facturi mai mici și o dependență redusă de furnizorii tradiționali, decizia implică investiții inițiale mari, cheltuieli ulterioare pentru componente-cheie și, uneori, constrângeri locale care reduc producția posibilă. Pentru proprietari, miza practică este perioada de recuperare a investiției și riscul ca „independența energetică” să coste mai mult decât pare în ofertele inițiale. Investiția inițială rămâne principalul obstacol financiar Costul instalării unui sistem rezidențial în SUA este estimat în analiză la 15.000–30.000 de dolari (aprox. 69.000–138.000 lei ) în 2026, înainte de stimulente. Publicația notează că finanțarea poate reduce efortul imediat, dar adaugă costuri suplimentare. Un element care schimbă semnificativ calculele este că creditul fiscal federal de 30% pentru sistemele cumpărate a expirat în 2025 . În acest context, perioada de recuperare pentru un sistem plătit cash ar fi crescut de la circa 6 ani la până la 10 ani , în funcție de stat și de tarifele locale la electricitate. Consecința economică: economiile „vizibile” în factură pot veni mult mai târziu decât se așteaptă mulți proprietari. Fără baterii, dependența de rețea continuă la penele de curent Deși panourile pot produce energie ziua, majoritatea sistemelor rezidențiale rămân conectate la rețea. Asta înseamnă că, în cazul unei întreruperi locale (reparații sau blackout), locuința poate rămâne fără curent chiar și atunci când soarele este sus. Soluția indicată este instalarea de baterii, însă analiza avertizează că acest cost este adesea omis din ofertele inițiale și poate fi comparabil cu un sistem de bază. Ca reper, Tesla Powerwall este menționat la aprox. 12.000 de dolari (aprox. 55.000 lei ). Practic, „independența” față de rețea devine un upgrade scump, nu un beneficiu automat. Contractele de leasing/PPA pot complica vânzarea unei locuințe Panourile pot crește valoarea unei proprietăți, dar efectul depinde de modul de plată. Dacă proprietarul a ales finanțare sau un PPA (power purchase agreement – contract de cumpărare a energiei produse) , cumpărătorul trebuie să accepte preluarea contractului și să treacă prin aprobarea de credit a companiei, iar transferul poate dura. Un detaliu operațional important: unele companii de leasing depun un UCC-1 (un tip de înscriere/garanție asupra echipamentului) care apare la verificările de titlu, iar acest lucru poate întârzia închiderea tranzacției; unii creditori ipotecari pot refuza finanțarea până la clarificare. Dacă viitorul cumpărător nu preia contractul, soluția uzuală este achitarea soldului înainte de vânzare, ceea ce poate reduce suma netă obținută de vânzător. Costuri ulterioare: invertorul și bateria se înlocuiesc înaintea panourilor Chiar dacă durata de viață a panourilor este frecvent prezentată la 25–30 de ani , sistemul include componente care se uzează mai repede. Invertorul (echipamentul care transformă energia produsă în electricitate utilizabilă) are, potrivit analizei, o durată de viață de 5–15 ani , ceea ce face probabilă cel puțin o înlocuire înainte ca panourile să ajungă la final. Costul de înlocuire al invertorului este indicat la până la 3.000 de dolari (aprox. 14.000 lei ). În plus, bateriile litiu-ion vin, de regulă, cu garanții de funcționare de 10 ani și își pierd din capacitate în timp, ceea ce trebuie inclus în calculele de cost total. Reglementările locale pot limita producția și pot cere upgrade-uri de infrastructură Chiar și cu spațiu suficient pe acoperiș, producția poate fi limitată de reguli electrice și de siguranță. Analiza dă exemplul „ regulii de 120% ”, care limitează suma dintre curentul întrerupătorului principal și curentul solar la 120% din capacitatea panoului electric. În plus, autoritățile locale și serviciile de pompieri pot impune culoare libere pe acoperiș pentru acces în caz de incendiu, reducând suprafața disponibilă pentru panouri. Pentru a depăși unele limite electrice, proprietarii pot ajunge să facă un upgrade complet al infrastructurii (de exemplu, înlocuirea panoului principal cu unul de capacitate mai mare), ceea ce poate crește costul inițial și poate împinge și mai mult în timp momentul în care investiția începe să aducă randament financiar. [...]
Germania pregătește o reformă care taie treptat subvențiile pentru noile proiecte regenerabile din 2027, mutând sprijinul către capacități care nu sufocă rețeaua , pe fondul creșterii rapide a producției fotovoltaice, potrivit Newsweek . Miza economică și operațională este dublă: pe de o parte, costul bugetar al schemei de sprijin, pe de altă parte, limitările rețelei de transport, care nu a ținut pasul cu noile capacități și obligă operatorii să reducă producția în anumite intervale orare (cu despăgubiri pentru producători). Informația este atribuită de publicație agenției Bloomberg. Ce se schimbă în sistemul de sprijin Un proiect de lege publicat de Ministerul Economiei de la Berlin prevede ca, începând din 2027, noii producători de energie regenerabilă să primească sprijin „într-un mod care să fie benefic atât pentru piață, cât și pentru sistem”. Concret, reforma urmărește să recompenseze proiectele care răspund mai atent la cererea de energie și care nu agravează congestia din rețea. Printre modificările menționate în proiect: eliminarea treptată a tarifelor „feed-in” pentru noile instalații (schema prin care energia produsă este cumpărată la un preț stabilit de reglementator); posibilitatea ca operatorii de rețea să reducă plățile pentru noile proiecte în zonele unde rețeaua este frecvent congestionată (o variantă „mai blândă” față de o propunere anterioară criticată de dezvoltatori); limitarea subvențiilor și introducerea unui mecanism de recuperare a „profiturilor excesive”, pentru alinierea la cerințele Uniunii Europene; eliminarea subvențiilor pentru instalațiile fotovoltaice mai mici de 25 kW; cerințe mai frecvente ca proiectele mai mari să fie însoțite de stocare în baterii, pentru a muta livrarea de energie spre seară. De ce contează: costuri și blocaje în rețea Analiștii citați se așteaptă ca statul german să cheltuiască aproximativ 16 miliarde de euro (aprox. 81 miliarde lei) pentru sprijinirea energiei regenerabile în acest an, într-un context în care guvernul cancelarului Friedrich Merz vrea să reducă cheltuielile, inclusiv pentru pensii și asistență medicală. În paralel, creșterea capacităților regenerabile a fost accelerată de tarifele „feed-in” (acordate, de regulă, pentru 20 de ani) și de reducerea procedurilor birocratice, însă infrastructura de transport a rămas în urmă, ceea ce a dus la blocaje și la reducerea forțată a producției în anumite momente. Ținta de regenerabile rămâne, dar cu reguli mai stricte Deși taie din subvenții și schimbă arhitectura sprijinului, Ministerul Economiei își menține obiectivul ca ponderea energiei regenerabile în consumul brut de electricitate al Germaniei să ajungă la 80% până în 2030, de la aproximativ 58% în prezent, și intenționează să organizeze licitații suplimentare pentru noi capacități eoliene. Proiectul de lege este încă supus modificărilor, după ce ministerul a solicitat contribuții de la părțile interesate. Pentru context regional, Newsweek trimite și la analiza despre România: „Proiectele mari de panouri fotovoltaice și baterii din România pe bani europeni, în pericol. Care e problema?” . [...]
