Știri
Știri din categoria Politică

Guvernul britanic își reorganizează răspunsul la conflictul cu Iranul printr-o structură centralizată, în stilul pregătirilor pentru un Brexit fără acord, pe fondul riscurilor economice legate de energie și costul vieții, potrivit Politico.
Premierul Keir Starmer înființează un „Middle East response committee”, pe care îl va conduce pentru prima dată marți, cu obiectivul de a crea o arhitectură unică pentru coordonarea reacției interne și externe a Marii Britanii și pentru dezvoltarea de politici, a declarat un oficial guvernamental britanic care nu a fost autorizat să vorbească public.
Noua structură va avea două niveluri — unul ministerial și unul la nivel de funcționari — și este gândită să reproducă mecanismele folosite în timpul pandemiei de Covid-19 și în pregătirile pentru consecințele unui Brexit fără acord. Potrivit oficialului citat, aceste grupuri au avut capacitatea de a consulta transversal instituțiile guvernamentale pe zone de responsabilitate care se suprapun.
Comitetul va lucra, în săptămânile și lunile următoare, pe planificare de scenarii pe termen mediu, începând cu eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz. În același timp, oficiali ai Trezoreriei sunt pregătiți pentru o posibilă creștere a costului vieții, iar experți au avertizat că Marea Britanie ar putea ajunge, pe viitor, să se confrunte cu penurii de combustibil pentru aviație.
Downing Street nu a anunțat încă lista membrilor comitetului, însă a indicat că detalii suplimentare ar urma să fie publicate marți. În paralel, reuniunile comitetului de urgență COBR vor continua.
Tot marți, Downing Street a confirmat că Starmer și președintele Franței, Emmanuel Macron, vor co-găzdui vineri, la Paris, un nou summit cu aliați, cu scopul de a asigura navigația prin Strâmtoarea Hormuz după încheierea conflictului.
Separat, o reuniune la nivel de funcționari cu 41 de aliați non-americani, axată pe securizarea strâmtorii, este programată pentru această săptămână.
În interiorul aparatului guvernamental, unii oficiali și-au exprimat îngrijorarea față de dependența gândirii de politică externă a lui Starmer de consilierul pentru securitate națională Jonathan Powell, care este atât consilierul premierului pe politică externă, cât și negociatorul care călătorește în străinătate în numele acestuia.
Un oficial din Whitehall, citat sub protecția anonimatului, a descris problema astfel:
„Nimeni nu ne aduce prioritățile împreună într-un mod distinct și nu gestionează oamenii care ajung să se lovească unii de alții.”
Recomandate

Marea Britanie are un nou premier, iar Andy Burnham anunță o guvernare mai puțin centrată pe Londra , cu intenția de a conduce periodic și din Manchester, sub conceptul „Downing Street North”, potrivit Bild . Burnham (56) a fost însărcinat la prânz de regele Charles al III-lea cu formarea guvernului și îl înlocuiește pe Keir Starmer (63), care a demisionat. Schimbarea de la vârful executivului vine într-un context de instabilitate politică prelungită: Burnham devine al șaptelea premier britanic de la referendumul Brexit din 2016, notează publicația. Pentru mediul de afaceri, mesajul central din profilul noului lider este accentul pe dezechilibrele regionale dintre capitală și nordul mai sărac și promisiunea unei prezențe guvernamentale mai consistente în afara Londrei. „Downing Street North”: semnal politic către nordul Angliei Burnham, descris ca foarte popular în Manchester și supranumit „regele Nordului”, spune că nu vrea să guverneze exclusiv din Londra, ci „în mod regulat” și din Manchester. Formula „Downing Street North” sugerează o repoziționare simbolică a centrului de greutate al deciziei politice, într-o țară în care tensiunile regionale sunt un subiect recurent. Continuitate și ruptură: proiectul de identitate digitală Un punct concret de politică publică menționat de Bild este intenția lui Burnham de a opri un proiect de identitate digitală (Digital ID) al predecesorului său. Publicația amintește că, în 2005, Burnham a lucrat ca ministru junior în Ministerul de Interne și se ocupa atunci de un proiect controversat de „Identity Card” (un tip de carte de identitate). Acum, el ar susține o schimbare de direcție și ar vrea să blocheze o inițiativă „similară, dar mult mai modernă”. Profil personal și profesional, pe scurt Bild trece în revistă câteva elemente biografice care conturează stilul public al noului premier: a studiat literatura engleză și a început ca jurnalist la o publicație de nișă („Tank World”), axată pe containere-cisternă și logistică industrială; provine dintr-o familie de clasă muncitoare (tată inginer în telecomunicații, mamă recepționeră într-un cabinet medical) și spune că în copilărie „nu au existat vacanțe în străinătate, dar nici sărăcie”; este comparat, ca stil, cu Markus Söder: „emoțional”, „ancorat regional” și critic față de „bula capitalei”; este căsătorit cu Marie-France van Heel (56), născută în Olanda și crescută în Belgia; au trei copii adulți (un fiu și două fiice). Burnham urmează să fie numit premier de regele Charles în cursul după-amiezii, conform aceleiași surse. Din informațiile disponibile în material, rămâne de văzut cum va fi tradusă în decizii administrative și bugetare promisiunea de „guvernare din nord” și ce calendar va avea oprirea proiectului de identitate digitală. [...]

Schimbul de acuzații PSD–USR pe Transporturi mută disputa în zona controlului politic asupra ministerului , după ce Sorin Grindeanu a susținut public că instituția ar fi „condusă de fapt” de Cătălin Drulă, iar liderul USR a replicat că social-democratul are „halucinații” și reacționează la „decuplarea PSD de la banul public”, potrivit HotNews . Drulă, deputat și președinte al USR, a spus într-o postare pe Facebook că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj” și că „decuplarea PSD de la banul public de aproape 3 luni” ar explica „comportament agitat și halucinații”. El a ironizat acuzația că ar conduce Ministerul Transporturilor , afirmând că liderul PSD „are vedenii” și că „cere registrele de acces de la jandarmi”. În aceeași intervenție, Drulă a anunțat că va participa la sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare (menționată de HotNews în contextul declarațiilor politice recente) și a transmis că speră să nu îl mai găsească pe Grindeanu „președinte la Cameră” la întoarcere, invocând faptul că acesta ar fi spus că PSD este „în opoziție acum”. Drulă i-a felicitat, totodată, pe colegii din USR care „se ocupă” în prezent de Transporturi și a afirmat: „Normal că băieții cu homar și private jet Nordis turbează”. Ce a spus Grindeanu și de unde a pornit disputa Schimbul de replici a fost declanșat după o conferință de presă la Parlament, în care Grindeanu a fost întrebat despre siguranța rutieră pe Valea Oltului , în contextul unui accident produs în dimineața aceleiași zile. Liderul PSD a criticat USR și a susținut că Ministerul Transporturilor ar fi condus „de fapt” de Drulă, nu de ministrul interimar Radu Miruță. În declarația citată de HotNews, Grindeanu a mai spus că, în ultimele trei luni, la Transporturi „se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi” și că nu ar fi fost dat „nici măcar un kilometru de autostradă” în circulație în acest interval. De ce contează Miza politică a disputei este legitimitatea deciziei și a responsabilității în Transporturi , într-un moment în care tema infrastructurii și a siguranței rutiere rămâne sensibilă public. În lipsa unor elemente factuale noi în această confruntare (dincolo de acuzații și ironii), conflictul indică o escaladare a retoricii între PSD și USR pe controlul administrativ al unui minister cu bugete mari și proiecte cu impact economic. [...]

Blocajul guvernamental ar putea fi deblocat până la sfârșitul verii , dacă se conturează o majoritate în jurul PSD și există un vot de sprijin inclusiv pentru o formulă minoritară, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu citate de Antena 3 . Miza imediată este ieșirea din interimat, care limitează capacitatea executivului de a guverna. Primarul Craiovei spune că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „cu puteri depline” și că există șanse ca mandatul de premier să fie dat „cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară”, dacă parlamentarii se prezintă la sesiunea convocată. Întrebată dacă UDMR „s-a răzgândit” și ar vota un guvern minoritar PSD, Vasilescu a afirmat că „este foarte posibil” și a insistat că, în acest moment, prioritatea este învestirea unui guvern, indiferent de formulă (minoritar, tehnocrat sau cu participare mai largă). În același context, ea a spus că PSD ar fi dispus să voteze și un guvern tehnocrat, chiar și fără funcții în executiv. De ce contează: interimatul limitează deciziile guvernului Criza politică durează din 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR. De atunci, guvernul este interimar și are atribuții restrânse: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament, potrivit informațiilor din articol. Vasilescu a legat urgența formării unui guvern legitim și de negocierile externe, afirmând că „toate statele negociază următorul ciclu financiar”, în timp ce România nu are încă un executiv cu puteri depline. Context: nominalizări eșuate și propuneri concurente de premier Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate) și Adrian Veștea (respins la vot în Parlament). Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare până nu are certitudinea că există șanse reale pentru o majoritate. În prezent, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Deși au avut loc mai multe consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens pentru majoritatea necesară învestirii unui nou guvern. [...]

AUR condiționează sprijinul parlamentar de o eventuală demitere a președintelui Camerei Deputaților , după ce liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , a spus că formațiunea ar vota „orice cerere” de revocare a lui Sorin Grindeanu dacă acesta „mai vorbește urât” despre AUR, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza politică în jurul conducerii Camerei, într-un moment în care Parlamentul intră în sesiuni extraordinare pentru a aborda „urgențe”, după cum a indicat Peiu. Peiu a afirmat, la Antena 3 CNN, că AUR a primit scrisoarea lui Grindeanu (președinte PSD) privind înființarea unui „Comitet de criză”, dar susține că o astfel de structură nu este necesară. În schimb, el a invocat instrumentele parlamentare existente: birourile permanente ale celor două Camere și posibilitatea convocării parlamentarilor din vacanță, inclusiv pentru una sau mai multe zile. În același context, liderul senatorilor AUR a spus că „săptămâna viitoare” ar urma să aibă loc sesiuni extraordinare atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, cu lucrări în comisii, și a adăugat că există procedură pentru desfășurarea acestor sesiuni „în sistem hibrid”. Amenințarea politică: vot pentru revocare, dacă apare o cerere Peiu a legat direct tonul declarațiilor lui Grindeanu despre AUR de un posibil vot al parlamentarilor AUR pentru demiterea acestuia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. „Dacă dânsul vorbește atât de urât despre AUR, prima reacție a parlamentarilor AUR sau reacția naturală a lor va fi să voteze orice cerere de demitere actualului președinte al Camerei Deputaților”. Întrebat de unde ar putea veni o astfel de cerere, Peiu a admis că ea ar putea veni inclusiv din partea AUR, dacă Grindeanu „va persevera” în acest tip de comportament. „Astfel de acțiuni, pe care eu le numesc șobolăneli, nu vor fi tolerate”. Ce reclamă AUR că a spus Grindeanu Potrivit lui Peiu, AUR a fost deranjat de afirmații atribuite lui Grindeanu, între care acuzația că AUR s-ar opune unor sancțiuni împotriva Federației Ruse și ideea că partidul „nu împărtășește valorile europene”. Peiu a mai spus că Grindeanu ar fi afirmat că parlamentarii AUR ar fi „bine veniți” să voteze un guvern condus de acesta, „dar partidul nu”. În final, Peiu a susținut că Grindeanu ar fi „singurul lider din PSD” cu un astfel de comportament, oferind ca exemplu de contrast pe Marian Neacșu, despre care a spus că are „un limbaj absolut decent”. [...]

Suspendarea efectelor Congresului PNL menține un vid de conducere și prelungește incertitudinea internă , după ce Curtea de Apel București a respins contestația partidului la decizia de suspendare, potrivit HotNews . PNL a transmis că „a luat act” de hotărârea instanței și că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care se judecă cererea de anulare a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Partidul susține că este „încă o etapă” într-un litigiu mai amplu și că îl va duce „până la capăt”, folosind „toate căile legale”. Ce a decis instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Curtea de Apel București a judecat contestația PNL împotriva deciziei Tribunalului București de suspendare a hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar și a respins apelul. Miza imediată nu este anularea deciziilor Congresului, ci menținerea suspendării efectelor acestora până la judecarea solicitării de anulare, într-un dosar separat. Consecința practică, așa cum reiese din informațiile prezentate, este revenirea la vechea conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care se află trei contestatari ai lui Ilie Bolojan : Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Poziția PNL: respectă hotărârea, dar nu își schimbă linia politică În comunicatul citat, PNL afirmă că decizia instanței „vine în contradicție cu voința, democratic exprimată” de membrii partidului, dar că o va respecta. Totodată, formațiunea susține că hotărârea „nu schimbă direcția politică” și „nu afectează voința majorității liberalilor”. PNL a adăugat și un mesaj politic la adresa PSD, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea deciziilor sale” de către persoane sau grupuri care ar promova interesele PSD „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. Context: conducerea aleasă la Congres și pașii următori în instanță La Congresul PNL a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte. În paralel cu suspendarea efectelor Congresului, continuă procesul care vizează anularea deciziilor Congresului și invalidarea noii conduceri. Pentru contextul procedural al dosarului, HotNews a relatat anterior despre ședința Curții de Apel București privind suspendarea convocării Congresului, în materialul disponibil aici . [...]

AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]