Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană pregătește relaxarea regulilor de ajutor de stat pentru energie și vrea ca schimbările să poată fi aplicate chiar din această lună, pe fondul scumpirilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Stirile Pro TV. Miza este ca guvernele să poată interveni mai rapid în criza energiei, dar cu sprijin „țintit” către consumatorii vulnerabili.
În același timp, Comisia cere ca măsurile pentru populație să fie rapide și orientate către categoriile expuse, după ce costurile energetice au crescut cu 22 de miliarde de euro (aprox. 110 miliarde lei) de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Consultările cu statele membre încep chiar în această săptămână, iar relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat ar urma să permită aplicarea noilor instrumente încă din luna curentă, conform materialului. Obiectivul este accelerarea reacției guvernelor în fața volatilității prețurilor la energie.
Pe lângă ajustarea regulilor de ajutor de stat, Comisia pregătește un set de măsuri cu impact în piață și în infrastructură:
Experții lucrează la o propunere legislativă privind modificarea taxelor pe energie electrică și a tarifelor de rețea, care ar urma să fie prezentată în luna mai. Tot înainte de vară ar urma să fie prezentată și o strategie de electrificare.
Noile măsuri vor fi prezentate liderilor europeni la următorul Consiliu informal, programat săptămâna viitoare în Cipru.
„Plătim un preț foarte mare pentru dependența noastră excesivă de combustibilii fosili, care va rămâne cea mai scumpă opțiune în anii care urmează.” — Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene
Recomandate
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
Comisia Europeană avertizează că amendamentele votate în Parlament la legea decarbonizării pot pune sub semnul întrebării îndeplinirea unor jaloane din PNRR, cu potențiale consecințe financiare , potrivit Economica . Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene arată, într-un răspuns scris transmis AGERPRES, că Executivul UE „va analiza cu atenție” amendamentele adoptate de Parlamentul României la 5 august 2026. Modificările, între altele, condiționează scoaterea din funcțiune a centralelor pe cărbune și lignit de existența unor surse alternative cu emisii reduse de carbon. Miza: jaloanele PNRR și riscul de penalizări financiare Comisia amintește că legea decarbonizării este o „reformă-cheie” din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar intrarea ei în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114 . Amendamentele nu au fost încă promulgate de președintele României, însă Comisia spune că va evalua dacă acestea creează riscul ca jalonul 114 să nu mai fie considerat îndeplinit. „În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reziliență și reamintește că orice risc privind nerespectarea acestora va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare.” În plus, Comisia indică și un jalon viitor, 119A, din ultima cerere de plată care urmează să fie depusă ulterior: România ar trebui să scoată din funcțiune o anumită capacitate pe bază de cărbune și lignit, de 710 MW. Decizia privind unitățile care vor fi închise „aparține României”, iar evaluarea îndeplinirii jalonului 119A va fi făcută după includerea lui în cea de-a șasea și ultima cerere de plată. Ce se schimbă în lege și de ce contează pentru calendarul de închidere Potrivit Comisiei, amendamentele condiționează închiderea centralelor pe cărbune de disponibilitatea unor capacități „similare” cu emisii reduse de carbon și „ar putea afecta caracterul ireversibil” al închiderii capacităților pe bază de cărbune și lignit, caracter evaluat anterior în cadrul jalonului 114. În răspunsul citat, Comisia face referire și la termenul de închidere a centralelor pe bază de cărbune până la 31 august, precizând că va analiza impactul amendamentelor asupra acestui angajament. Context: votul din Camera Deputaților și reacția politică Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, introducând un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare. La vot au fost 180 „pentru”, 9 „împotrivă”, 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat. Deputatul Ionel Bogdan (PNL) a avertizat că modificările legislative pe acest subiect pot afecta finanțarea din PNRR. „Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar datorită unei singure legi – legea decarbonizării.” Ce urmează Comisia Europeană spune că va analiza amendamentele și va evalua riscul asupra jalonului 114, în condițiile în care acestea nu sunt încă promulgate. Separat, Executivul UE afirmă că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România și că, „în acest stadiu”, nu există motive de îngrijorare imediată: alimentarea rămâne stabilă, iar piața funcționează corespunzător. [...]
Enlight Renewable Energy intră pe piața locală de stocare, cu proiecte de 848 MWh , un pariu care poate conta pentru echilibrarea rețelei și integrarea mai multor surse regenerabile, potrivit HotNews . Compania israeliană, specializată în dezvoltarea și operarea de proiecte de energie regenerabilă, are în portofoliu proiecte de generare și stocare de peste 21 GW/74 GWh, aflate în diverse stadii de dezvoltare în SUA, Europa și regiunea MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord). Ce cumpără în România și în ce stadiu sunt proiectele Enlight a achiziționat un portofoliu inițial de proiecte de stocare a energiei în baterii (BESS – sisteme de stocare în baterii) cu o capacitate totală de 848 MWh, descrise ca fiind „gata sau aproape gata de construcție”. Compania spune că urmărește deja oportunități suplimentare de extindere pe plan local. Portofoliul a fost denumit „ clusterul Karpen ”. Calendar și buget: operațiuni comerciale din 2028, investiții estimate la până la 162 milioane dolari Proiectele din „clusterul Karpen” sunt așteptate să intre în operare comercială în etape, din a doua jumătate a anului 2028 până la jumătatea anului 2029, conform datelor analizate de Profit.ro, citate de HotNews. Costurile totale sunt estimate la 154–162 milioane de dolari (aprox. 700–740 milioane lei), iar până la 30 iunie compania investise 3 milioane de dolari (aprox. 14 milioane lei) în portofoliul din România, sumă care ar reprezenta, cel mai probabil, cheltuieli legate de achiziții. [...]
Capacitatea de stocare în baterii din România a ajuns la aproape 2.000 MWh , într-un ritm de creștere accelerat care începe să conteze operațional pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit unei analize Economica , pe fondul aprobării de noi capacități de producție și stocare și al unei presiuni crescute asupra producției clasice. Datele Transelectrica , valabile la 1 august, indică 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate în instalații de stocare a energiei electrice. Deși nivelul rămâne redus raportat la nevoile rețelei și la ce există în Bulgaria, dinamica este relevantă: în aproximativ patru luni, capacitatea ar fi crescut cu circa 900 MWh, de la 1.100 MWh la final de aprilie. Ce înseamnă creșterea rapidă a bateriilor pentru funcționarea sistemului Miza este una operațională: bateriile pot reduce tensiunile din sistem în perioadele în care producția tradițională este afectată, iar consumul are vârfuri greu de acoperit. Analiza notează că aceste evoluții vin „în aceste momente dificile” pentru sistem, în contextul debitului mic al Dunării , care a afectat producția de energie hidro și nucleară . În paralel, România are deja o capacitate solară „semnificativă”, de peste 3.000 MW dispecerizabili (capacitate care poate fi controlată de operator), ceea ce permite încărcarea bateriilor la prânz și descărcarea lor seara, în vârful de consum. Proiecte recente care au împins capacitatea în sus Printre unitățile intrate în operare, Economica menționează: prima baterie a Hidroelectrica de lângă parcul eolian Crucea, de 72 MWh (detalii în e-nergia.ro ); o instalație de stocare de 160 MWh la Izvoarele (Giurgiu), lângă un parc fotovoltaic, realizată de austriecii de la LSG (context în Economica ). Pentru comparația cu pragul anterior, analiza trimite și la un material care consemna depășirea nivelului de 1.000 MWh (link: e-nergia.ro ). Context de reglementare: ANRE schimbă și reguli în sectorul gazelor În aceeași ședință, ANRE a aprobat și un ordin care introduce reguli noi privind accesul la conductele de alimentare din amonte a gazelor naturale. Conform prevederilor, costurile de operare și exploatare ale racordurilor nu vor mai fi percepute printr-un tarif distinct în contractul de racordare, ci vor fi incluse în tariful aferent contractului de acces la conducta de alimentare din amonte. „Prin deciziile adoptate, ANRE sprijină dezvoltarea noilor capacităţi de producţie din surse regenerabile şi de stocare, precum şi aplicarea unor reguli mai clare şi unitare în sectorul gazelor naturale”, susţin oficialii ANRE. [...]
Nuclearelectrica încearcă să-și securizeze finanțarea retehnologizării Unității 1 prin vânzarea în avans a energiei pe 20 de ani, într-o licitație care pornește de la un prag minim de 91,5 euro/MWh (480,3 lei/MWh), potrivit documentelor analizate de Profit . Miza economică este dublă: compania își blindează veniturile pe termen lung, iar potențialii finanțatori primesc un mecanism de reducere a riscului de preț într-un proiect despre care SNN spune că ar putea deveni nerentabil în scenariile de piață pe termen foarte lung. Nuclearelectrica (SNN) a scos la licitație o cantitate totală cuprinsă între minim 59,5 milioane MWh și maxim 70,1 milioane MWh, cu livrare în perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2046, „în funcție de opțiunea cumpărătorului privind opririle planificate și/sau neplanificate sau reduceri de putere”. Ce vinde SNN și la ce preț minim Pragul minim „garantat” sub care oferta nu poate coborî este de 91,5 euro/MWh (480,3 lei/MWh) , fără componenta de injecție în rețea a tarifului de transport și fără TVA. La acest nivel, cantitatea totală maximă scoasă la licitație ar depăși 6,4 miliarde euro (aprox. 32,0 miliarde lei) ca valoare, conform calculelor din documentația citată. Energia este ofertată prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral pe termen lung de cumpărare a energiei), pentru o cantitate de 400 MW echivalent bandă în intervalul 2027–2046. Cantitățile sunt împărțite în cinci loturi: două loturi de 7.446.000 MWh – 8.766.000 MWh fiecare; trei loturi de 14.892.000 MWh – 17.532.000 MWh fiecare. Ca ordin de mărime, producția anuală a centralei Cernavodă în ultimii ani a fost de circa 10 milioane MWh, adică aproximativ 5 milioane MWh pe fiecare unitate, potrivit aceleiași surse. De ce contează: contractele pe 20 de ani sunt gândite ca garanție pentru credite Motivația explicită din documente este legată de finanțarea retehnologizării Unității 1 (RTH U1). SNN arată că prognozele pe termen foarte lung privind prețurile angro indică o scădere care ar putea duce prețurile sub LCOE (Levelized Cost of Electricity – costul nivelat al energiei, adică prețul minim necesar pentru a acoperi toate costurile pe durata de viață a centralei, inclusiv investiția, operarea, combustibilul, întreținerea și dezafectarea). În documentul de fundamentare citat, compania leagă direct licitația de accesul la finanțare: „SNN intenționează să încheie contracte pe termen lung (20 de ani, cu livrare din 2027 [...]) în piața de energie, pentru a facilita obținerea de finanțare pentru RTH U1”. În acest context, Nuclearelectrica are în vedere să garanteze împrumuturile necesare retehnologizării cu contractele de vânzare rezultate din licitația programată în septembrie, mai notează documentația. Cum sunt gestionate riscurile de nelivrare Documentația include opțiuni de nelivrare care țin de opriri planificate și neplanificate: pentru opriri planificate, vânzătorul poate avea până la 45 de zile/an , de regulă în trimestrul al doilea, cu notificări în două etape (orientativ cu 6 luni înainte și confirmare cu 30 de zile înainte, cu o variație de ±5 zile); pentru opriri neplanificate și/sau reduceri de putere, vânzătorul poate reduce cantitățile livrate „până la 0 MW” pentru până la 10 zile/an (240 ore/an) , cu notificare cu cel puțin o zi înainte, până la ora 10:00 CET. Licitația este programată „în ultima parte a lunii viitoare”, conform sursei. Calendarul licitației și pașii de aprobare Procedura este structurată în trei etape: negocierea clauzelor contractuale cu contrapărțile care trec criteriile prudențiale de eligibilitate (durată estimată: 30 de zile); licitație electronică (durată estimată: 1 zi); aprobări corporative, inclusiv acordul final al finanțatorilor SNN pentru proiectul RTH U1 (durată estimată: 40 de zile). Acționarii au aprobat strategia de ofertare și tranzacționare pentru 2027–2046, cu vot decisiv al autorității tutelare, iar compania își rezervă dreptul să reia procesul sau să îl anuleze dacă nu contractează întreaga cantitate propusă. [...]
FCC a blocat autorizarea pentru noi invertoare solare conectate fabricate în afara SUA , o decizie care poate restrânge oferta și poate împinge în sus costurile pentru proiectele rezidențiale și off-grid, printr-un mecanism de reglementare care condiționează practic accesul pe piața americană de conținut și producție locală, potrivit Electrek . Pe 28 iulie, Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a adăugat „invertoarele de putere conectate” fabricate în străinătate pe „Covered List”, ceea ce taie accesul la autorizarea federală de care noile modele au nevoie pentru a fi importate, comercializate sau vândute în SUA. Măsura vizează în principal radiourile din invertoarele moderne (Wi‑Fi, celular, Bluetooth) folosite pentru monitorizare și control la distanță, nu partea de electronică de putere. Ce intră, de fapt, sub interdicție Decizia are o acoperire largă: include orice invertor care convertește curent continuu în curent alternativ (sau invers) – microinvertoare, invertoare „string”, hibride sau integrate în baterii – dacă are un modul radio pentru comunicare, control sau monitorizare. Invertoarele fără radio („simple”) sunt exceptate. Un punct esențial este că „fabricat în străinătate” nu înseamnă automat „chinez”. Conform unei analize juridice Morgan Lewis , criteriul este cel din regulile federale de achiziții privind conținutul intern: pentru a nu intra pe listă, produsul trebuie să aibă peste 65% conținut din SUA și să fie fabricat în SUA. FCC precizează că naționalitatea producătorului nu este relevantă. Efectul imediat: doar modelele noi, nu și cele deja instalate Măsura este orientată spre viitor. Modelele care aveau deja un „grant” FCC la 28 iulie pot fi în continuare vândute, instalate și utilizate, iar comercianții pot lichida stocurile deja aprobate. Sistemele deja montate pe case sau în rulote nu sunt afectate, iar achizițiile federale nu intră în această restricție. Pentru ca un nou model „fabricat în străinătate” să fie aprobat, producătorul trebuie să ceară „Conditional Approval” până la 1 ianuarie 2028, printr-o petiție către Department of Homeland Security sau Department of War. Documentația cerută include dezvăluiri despre beneficiarii reali, o listă de materiale la nivel de componentă cu țările de origine și un plan cu termene pentru construirea de capacități de producție în SUA. Nu este indicat un termen de analiză. Cine resimte presiunea: off-grid și proiectele mici Electrek notează că proiectele mari pot traversa mai ușor perioada imediată, inclusiv pentru că dezvoltatorii au stocuri de echipamente deja certificate; Canary Media apreciază că impactul pe termen scurt în zona utilitară este modest. În schimb, pe termen lung, lovitura ar putea fi mai puternică în segmentul off-grid și al proiectelor mici, unde ciclurile de produs sunt scurte, furnizorii sunt mici, iar lanțul de aprovizionare este în mare parte în afara SUA. Sursa enumeră mărci precum Bluetti, Victron, EG4, Growatt, Renogy, EcoFlow sau Redarc și argumentează că firmele mici ar putea să nu poată susține costurile și complexitatea procesului de „Conditional Approval”. Incertitudini de aplicare și posibile ocoliri Rămân întrebări despre cât de dur va fi efectul în practică. Intertek CEA (citată de Electrek) indică posibilitatea ca producătorii să evite regula livrând „cutii simple” cu un port de comunicație, urmând ca instalatorii să adauge ulterior radiouri aprobate. Totodată, aceeași sursă arată că multe autorizări FCC existente acoperă componenta de comunicații, nu invertorul final, ceea ce complică delimitarea produselor „moștenite” (grandfathered). Electrek mai subliniază și o problemă de fond: aprobarea FCC nu a fost, istoric, o condiție prealabilă pentru vânzarea unui invertor, ceea ce ridică semne de întrebare privind aplicarea. Context: securitate și efecte de piață Măsura vine pe fondul îngrijorărilor de securitate. În mai 2025, Reuters a relatat că experți americani au găsit dispozitive de comunicație nedocumentate, inclusiv radiouri celulare, în unele invertoare fabricate în China, iar într-un caz un echipament ar fi fost oprit de la distanță din China; ulterior, senatori au deschis o investigație privind un posibil „kill switch”. Piața a interpretat proiectul ca un avantaj pentru producția locală: Electrek menționează creșteri ale acțiunilor Enphase (până la 17%), SolarEdge (aprox. 11%) și Sunrun (aprox. 7%), în timp ce Tesla a fost relativ stabilă. Totuși, „câștigătorii” sunt cei cu producție în SUA, nu neapărat companiile cu brand american: Electrek amintește că Enphase asamblează microinvertoare în SUA și și-a închis linia din Mexic, SolarEdge a început în acest an livrări de invertoare fabricate în SUA din Austin și Florida, iar Tesla produce intern Powerwall 3P și invertorul aferent. În ansamblu, decizia FCC schimbă regulile de acces pentru modelele noi de invertoare conectate și poate reconfigura lanțurile de aprovizionare, cu un risc mai mare de reducere a opțiunilor și de creștere a prețurilor în segmentele rezidențial și off-grid, în timp ce efectul exact depinde de clarificările de aplicare și de cât de repede pot producătorii să se conformeze prin producție locală sau prin soluții tehnice alternative. [...]
