Știri
Știri din categoria Externe
Mesajul Washingtonului către Europa se întărește: SUA cer sprijin militar concret pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, pe fondul războiului cu Iranul și al nemulțumirilor legate de contribuția aliaților, potrivit Daily Mail. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a criticat public lideri europeni precum Keir Starmer și Emmanuel Macron, sugerând că Europa „are nevoie” de Hormuz mai mult decât SUA și ar trebui să treacă de la „conferințe fastuoase” la implicare operațională.
Într-o conferință de presă, Hegseth a spus că „nu ar trebui să fie doar lupta Americii” și a argumentat că SUA „abia folosesc” Strâmtoarea Hormuz, deoarece energia americană nu ar tranzita zona și țara ar avea „destulă energie”. În schimb, a susținut că Europa și Asia au beneficiat „de decenii” de protecția SUA, dar că „timpul pentru a călători gratis” s-a încheiat, cerând aliați „capabili” și „loiali”.
Declarațiile vin în contextul în care Washingtonul ar amenința cu măsuri împotriva unor aliați transatlantici pe care îi consideră insuficient de cooperanți în războiul cu Iranul. Daily Mail notează că un e-mail intern al Pentagonului, relatat de Reuters, ar indica faptul că SUA iau în calcul:
E-mailul ar exprima frustrare față de reticența sau refuzul unor aliați de a acorda SUA drepturi de acces, staționare și survol (ABO) pentru operațiunile legate de războiul cu Iranul.
Pe fondul discuțiilor despre Falkland, Downing Street a insistat că statutul insulelor „nu poate fi mai clar” și că suveranitatea „aparține Regatului Unit”. În același timp, subiectul a generat reacții politice în Marea Britanie: Kemi Badenoch a catalogat sugestia drept „nonsens”, iar liberal-democrații au cerut anularea vizitei monarhului în SUA de săptămâna viitoare, potrivit materialului.
Daily Mail mai arată că Marea Britanie nu ar fi acceptat inițial o solicitare americană de a permite folosirea a două baze britanice pentru atacuri asupra Iranului, dar ulterior ar fi fost de acord cu misiuni defensive, „pentru protejarea rezidenților din regiune, inclusiv a cetățenilor britanici”, în contextul represaliilor iraniene.
Din informațiile prezentate, mesajul administrației americane este că sprijinul aliat în jurul Strâmtorii Hormuz și al operațiunilor conexe nu mai este tratat ca opțional, ci ca o condiție a relației de securitate. Daily Mail nu oferă, în acest material, un calendar sau decizii finale privind eventualele măsuri împotriva Regatului Unit sau Spaniei, ci indică existența unor discuții interne și a unei escaladări a presiunii publice.
Recomandate
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
Emmanuel Macron cere o reacție colectivă după atacul rasist de la Trappes , avertizând că normalizarea discursului rasist și antisemit în Franța este alimentată de partide și amplificată de spațiul mediatic, potrivit Agerpres . Președintele francez a făcut apel la unitate națională după atacul de vinerea trecută din Trappes, lângă Paris, în care a fost ucis un tânăr de origine africană, în vârstă de 26 de ani, și au fost rănite alte șase persoane. Într-un interviu acordat creatorului de conținut Hugo Travers, difuzat pe canalul de YouTube „HugoDecrypte”, Macron a spus că în Franța are loc o „dezinhibare a antisemitismului în unele sectoare și a rasismului în altele”. Întrebat despre influența acestui climat asupra motivației atacului, el a indicat existența unor „mișcări politice” care ar fi permis fenomenului „să prindă rădăcini în extrema-dreaptă”, menționând explicit Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) și simpatizanții acesteia. Macron a acuzat, totodată, și partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) că alimentează climatul de normalizare a discursului rasist și antisemit. „Rasism ambiental” și rolul rețelelor sociale și al televiziunilor Șeful statului a susținut că normalizarea discursurilor extremiste nu se limitează la responsabilii politici, ci se manifestă și pe rețelele de socializare și în unele spații televizate, unde, în opinia sa, sunt folosite expresii jignitoare „cu tot mai multă impunitate”. În acest context, Macron a invocat o permisivitate în creștere față de anumite discursuri din mass-media și a vorbit despre un „rasism ambiental” în societatea franceză. Încadrarea atacului: „terorist și rasist” Macron a cerut o reacție colectivă după atacul de la Trappes, pe care l-a calificat drept „terorist și rasist”, în linie cu încadrarea stabilită de Parchetul Național Antiterorist . El a deplâns lipsa manifestărilor de solidaritate și a îndemnat la menținerea unității în fața violențelor rasiste, antisemite sau anticreștine. [...]
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Plecarea anticipată a lui Christine Lagarde de la BCE deschide o tranziție accelerată la vârful politicii monetare din zona euro , cu procedura de nominalizare a succesorului lansată încă de acum, potrivit News . Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că Lagarde își va încheia mandatul la 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de termenul normal, de la finalul lui octombrie 2027. Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor BCE și pe președintele Consiliului European, António Costa, cu privire la decizia de a pleca din funcție în februarie, conform comunicatului citat. În reacția sa, Costa a precizat că procedura de nominalizare a succesorului va fi lansată „încă de azi (joi)”, pentru a asigura „o tranziție blândă” către viitoarea conducere. Ce urmează: numirea succesorului, la Consiliul European Succesorul lui Christine Lagarde urmează să fie numit de Consiliul European, în baza procedurii prevăzute de tratatele Uniunii Europene, potrivit informațiilor din comunicatul menționat în articol. În plan politic, plecarea din februarie creează posibilitatea ca președintele Franței, Emmanuel Macron, să participe la desemnarea viitorului președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale franceze din primăvară, în contextul în care, potrivit sondajelor citate, favorită este Marine Le Pen. Context: mandatul Lagarde și crizele traversate Christine Lagarde, fost ministru francez al Finanțelor, a preluat conducerea BCE în noiembrie 2019, după ce a condus Fondul Monetar Internațional (FMI). În această perioadă, a gestionat o succesiune de crize majore, de la pandemia de COVID-19 până la creșterea prețurilor la energie pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Potrivit comunicatului BCE, membrii Consiliului Guvernatorilor i-au mulțumit lui Lagarde și au ovaționat-o în picioare după anunțarea deciziei. António Costa a transmis, într-un mesaj public, că îi mulțumește pentru „devotamentul” din perioada în care a condus instituția. [...]
Kremlinul vrea negocieri Rusia–Ucraina–SUA fără europeni , o poziționare care riscă să reducă influența UE asupra unui posibil aranjament de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Moscova transmite că noua rundă de discuții despre războiul din Ucraina, programată pentru noiembrie la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) , va fi reluată în format tripartit, fără invitați europeni la masa negocierilor. Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat la televiziunea publică rusă că părțile au convenit reluarea negocierilor cu participarea Rusiei, Ucrainei și SUA. Întrebat despre europeni, acesta a spus că pot veni „dacă își cumpără bilete”, dar că „nimeni nu intenționează să îi invite la masa negocierilor”. Miza: un format de negocieri care marginalizează UE Mesajul Moscovei vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut constant prezența aliaților europeni în procesul de negociere, cu atât mai mult după tensiunile dintre Kiev și președintele american Donald Trump, menționate în relatare. Ușakov afirmase încă de marți că este prematur să se discute despre desemnarea unui negociator european pentru negocierile privind Ucraina, semnalând că Rusia nu vede un rol formal pentru UE în acest cadru. Context: contacte europene cu Putin și condițiile invocate de Moscova În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Europa „nu a prezentat nimic nou” în contactele avute marți cu președintele Vladimir Putin. Tot marți, cu sprijinul lui Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat telefonic cu Putin și l-au îndemnat să declare un armistițiu. Potrivit relatării, liderul de la Kremlin i-a avertizat pe interlocutorii europeni că nu va exista pace în Ucraina până când nu vor fi luate în considerare „interesele naționale” ale Rusiei. Când ar urma să aibă loc întâlnirea de la Abu Dhabi Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată. Ușakov a spus că va fi comunicată „în curând”. Agerpres notează că Moscova a propus a doua săptămână din noiembrie, în timp ce Kievul ar prefera amânarea pentru zilele imediat următoare alegerilor legislative din 3 noiembrie din SUA. [...]
Marea Britanie rămâne în afara noii bănci canadiene de finanțare a apărării , o decizie care menține separate două instrumente publice de investiții și creditare în domeniul militar, dar lasă deschisă cooperarea între ele, potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Cele două guverne au convenit, într-o declarație de duminică, să înființeze „două instituții distincte, dar complementare”, care să se sprijine reciproc în privința oportunităților de investiții și a provocărilor strategice. În același timp, Londra nu va intra în Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) , inițiativa condusă de Canada. „Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) și Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituții”, se arată în declarație, potrivit Reuters. De ce nu intră Marea Britanie în DSRB: puncte cheie fără acord Potrivit unei surse Reuters citate în material, Marea Britanie și Canada nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor elemente considerate esențiale pentru funcționarea noii bănci, între care: amplasarea sediului DSRB; nivelul achizițiilor comune; acordarea de împrumuturi membrilor; regulile privind aderarea viitoare a noilor membri. Cum se împart rolurile între MDM și DSRB În arhitectura convenită, cele două instrumente ar urma să aibă roluri diferite: MDM se va concentra pe accelerarea investițiilor în domeniul apărării ; DSRB ar urma să completeze acest efort prin sprijinirea investițiilor în industriile de apărare și în lanțurile de aprovizionare , cu un accent mai mare pe împrumuturi suverane individuale (credite acordate statelor). În perioada următoare, cele două părți ar urma să elaboreze cadrul de cooperare dintre MDM și DSRB, fără ca materialul să ofere un calendar sau detalii despre forma concretă a acestuia. [...]
