Știri
Știri din categoria Energie verde
Autorizarea ANRE împinge parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” direct în implementare, un pas care accelerează intrarea Hidroelectrica pe solar și îi diversifică producția dincolo de hidro, potrivit Economedia.
Proiectul vizează înființarea Parcului fotovoltaic Țara Hațegului, cu o putere instalată de 8,9 MW. Investiția este de 24 de milioane de lei și este realizată printr-un contract „la cheie” semnat cu asocierea Electro-Alfa. Termenul de finalizare este de 12 luni.
Din perspectivă operațională, proiectul ar urma să diversifice mixul energetic al sucursalei Hațeg, prin integrarea energiei solare cu hidroenergia „tradițională” din zonă.
Deși baza portofoliului companiei rămâne în hidrocentrale – 188 de unități, cu o capacitate instalată de 6.400 MW – Hidroelectrica își accelerează extinderea în fotovoltaic, cu proiecte de dimensiuni mai mari, conform aceleiași surse.
Recomandate
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
Hidroelectrica a atribuit un contract de 151,2 milioane lei pentru o centrală solară de 46 MW în Brăila , un proiect care mută investițiile companiei dinspre exclusiv hidro spre un portofoliu mai diversificat de producție, potrivit Libertatea . Contractul vizează construirea Centralei Fotovoltaice „Tudor Vladimirescu”, în județul Brăila, și a fost atribuit prin licitație deschisă companiei Enevo Group SRL, descrisă ca un contractor român pentru proiecte de energie regenerabilă. Valoarea este de 151,2 milioane lei, sub estimarea inițială de 158,6 milioane lei fără TVA, conform documentelor oficiale citate în articol. Ce include proiectul și cum arată tehnic Proiectul este unul integrat de tip EPC (Engineering, Procurement, Construction) – adică proiectare, achiziție de echipamente și construcție – și acoperă și punerea în funcțiune a centralei. Conform datelor prezentate, centrala va avea: 70.676 de panouri solare, cu putere nominală de 650 Wp fiecare; 184 de invertoare trifazate; 9 posturi de transformare colectoare. Capacitatea totală instalată este de 45,94 MWp, iar producția anuală estimată ajunge la 59,21 GWh. Termen, procedură și criterii de atribuire Termenul de finalizare este de 36 de luni, din care 24 de luni sunt alocate lucrărilor propriu-zise. Procedura s-a derulat online, prin SEAP (e-licitație.ro) , cu selecție pe criteriul „calitate-preț”. Componenta financiară a avut o pondere de 80%, iar garanția tehnică suplimentară față de minimul de 60 de luni prevăzut în caietul de sarcini a contat 20%. Atribuirea a fost făcută în baza Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. De ce contează pentru strategia Hidroelectrica CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan-Nicolae Badea, a prezentat proiectul ca parte a unei schimbări de strategie, în sensul diversificării producției companiei: „Tudor Vladimirescu nu este doar un parc solar – este un semnal clar că Hidroelectrica se schimbă. Vrem să fim relevanți în peisajul energetic al României de mâine, nu doar în cel de astăzi”. În context, articolul amintește că Hidroelectrica gestionează 188 de centrale hidroelectrice și o centrală eoliană, iar puterea totală instalată depășește 6,5 GW (inclusiv parcul eolian Crucea, de 108 MW). Totodată, compania este și cel mai mare furnizor de energie electrică din țară, atât pe segmentul concurențial, cât și pe piața generală. [...]
Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 136 milioane euro pe zi de la începutul războiului din Iran, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: mai multă energie solară și eoliană înseamnă o expunere mai mică la șocurile de preț ale petrolului și gazelor, într-un moment în care conflictul menține cotațiile ridicate. Analiza citată de publicație, realizată de organizația SolarPower Europe , estimează că utilizarea energiei solare a adus economii cumulate de 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie, echivalentul unei medii de 136 milioane de euro pe zi. De ce contează: regenerabilele reduc dependența de prețurile petrolului și gazelor Contextul este o piață energetică tensionată. Țițeiul Brent, reper global pentru prețul petrolului, a rămas volatil pe fondul controlului exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. La 4 iunie, Brent se tranzacționa la 95 de dolari (aprox. 437 lei) pe baril, cu 20 de euro peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului (27 februarie), potrivit datelor prezentate în articol. Și gazele s-au scumpit: prețul de referință pe piața olandeză TTF a crescut puternic după izbucnirea conflictului, cu episoade în martie în care saltul a fost de aproape 50%, mai arată materialul. Ce mecanism apasă prețul: mai puține ore în care gazul „face” prețul Pe piețele europene de energie electrică, prețul angro orar este stabilit, de regulă, de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, de obicei pe bază de combustibili fosili. Pe măsură ce crește producția din tehnologii mai ieftine, precum eolianul și solarul, acestea înlocuiesc gazul și cărbunele, iar combustibilii fosili ajung mai rar să stabilească prețul, explică articolul. Un exemplu este Spania: din 2019, și-a dublat capacitatea instalată eoliană și solară, adăugând peste 40 GW. Un raport al Ember citat de Antena 3 arată că această creștere a redus cu 75% influența producătorilor scumpi pe bază de combustibili fosili asupra prețului energiei electrice din 2019 încoace. Unde este UE în tranziția energetică În 2025, energia eoliană și solară au generat mai multă electricitate în UE decât combustibilii fosili pentru prima dată, iar un raport Ember indică un record: 30% din electricitatea UE a venit din eolian și solar, cu un punct procentual peste combustibilii fosili. În 2024, potrivit datelor prezentate în articol, cele mai mari ponderi de electricitate din surse regenerabile au fost în: Austria: 90% (susținută de 16 hidrocentrale); Suedia: 88% (în principal eolian și hidro); Danemarca: 80% (din surse regenerabile). Ce urmează: investiții și „flexibilitate” fără combustibili fosili Directoarea generală a SolarPower Europe, Walburga Hemetsberger , susține că lecțiile ultimelor 100 de zile de război ar trebui să ducă la accelerarea soluțiilor de „flexibilitate” fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, pentru a amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă. „Cetățenii Europei se îndreaptă către energia solară în acest moment de criză. Lecțiile ultimelor 100 de zile (de război) ar trebui să ne determine să accelerăm implementarea soluțiilor de flexibilitate fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, care pot amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă” În același timp, ea avertizează că sunt necesare măsuri concrete și instrumente de finanțare din partea Uniunii Europene pentru a menține ritmul investițiilor. [...]
Capacitatea solară deja instalată în Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice, potrivit Economedia . Estimarea apare într-o analiză SolarPower Europe , citată de Euronews și preluată de Mediafax, și indică un efect economic direct al producției fotovoltaice: mai puține importuri de petrol și gaze, deci costuri mai mici. Calculul SolarPower Europe arată că energia produsă de panourile fotovoltaice a redus costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 de milioane de euro pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel. Potrivit analizei, datele vin într-un moment în care piețele energetice rămân „extrem de volatile”. De ce contează: regenerabilele atenuează șocurile de preț Tensiunile din jurul Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze, pe fondul importanței Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril (aprox. 437 lei), cu circa 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, în timp ce prețul gazelor naturale în Europa a avut episoade de creștere de aproape 50%, potrivit informațiilor citate. Experții din sectorul energetic susțin că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. În mod obișnuit, pe piețele europene prețul energiei este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului, adesea centralele pe gaz; pe măsură ce producția solară și eoliană crește, necesarul din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se diminuează. Exemple și context: Spania și schimbarea mixului energetic în UE În ultimii ani, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, iar think tank-ul Ember estimează că această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. În același timp, 2025 a adus o premieră la nivelul Uniunii Europene: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Datele Ember indică faptul că eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, ușor peste ponderea combustibililor fosili. La nivel de țări, Austria a avut anul trecut cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate (aprox. 90%), urmată de Suedia și Danemarca; Portugalia, Spania și Croația au depășit, de asemenea, pragul de 50%. La polul opus, Malta a rămas la puțin peste 10%, conform acelorași date. Reprezentanții industriei solare citați în material susțin că actuala criză reconfirmă rolul investițiilor în regenerabile nu doar în reducerea emisiilor, ci și ca „plasă de siguranță” economică, prin limitarea expunerii la șocuri geopolitice și la fluctuațiile de preț ale petrolului și gazelor. [...]
Energia solară a redus factura Europei la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro (aprox. 64,6 miliarde lei) până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice pe fondul războiului din jurul Iranului, potrivit Mediafax , care citează o analiză SolarPower Europe preluată de Euronews. Analiza estimează că energia produsă de panourile fotovoltaice deja instalate în Europa a diminuat costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 milioane de euro (aprox. 686 milioane lei) pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Miza economică este directă: în perioade de șoc geopolitic, fiecare unitate de energie produsă local din surse regenerabile reduce expunerea la prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Războiul și scumpirea energiei: de ce contează economiile din solar Conflictul a amplificat temerile legate de aprovizionarea globală cu petrol și gaze, în special din cauza rolului strategic al Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril, cu aproximativ 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, iar pe piața europeană a gazelor naturale au existat episoade în care cotațiile au urcat cu aproape 50%, potrivit datelor citate în material. Efectul în prețul electricității: mai puțin „gaz marginal”, mai puțină presiune Experții din sectorul energetic citați în articol arată că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. Pe multe piețe europene, prețul este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului (adesea centralele pe gaz); când producția solară și eoliană crește, necesarul de energie din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se atenuează. Un exemplu menționat este Spania, care și-a dublat în ultimii ani capacitatea instalată eoliană și solară. Potrivit think tank-ului Ember, această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. Context: 2025, primul an în care eolianul și solarul au depășit fosilele în UE Materialul notează că 2025 a adus o premieră în Uniunea Europeană: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Conform datelor Ember citate, eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, depășind ușor ponderea combustibililor fosili. La capitolul pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate, Austria a fost pe primul loc în Europa, cu aproximativ 90% din producție din surse verzi, urmată de Suedia și Danemarca. Portugalia, Spania și Croația au trecut de pragul de 50%, în timp ce Malta a rămas la puțin peste 10%, potrivit aceleiași surse. Reprezentanții industriei solare citați în articol susțin că actuala criză reconfirmă un beneficiu economic al investițiilor în regenerabile: pe lângă reducerea emisiilor, acestea oferă protecție față de șocurile geopolitice și fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale ale petrolului și gazelor. [...]
Producția solară a depășit 2.500 MW la prânz, împingând sistemul spre export , într-un moment în care România funcționa fără ambele reactoare nucleare, potrivit Economica . La ora 13:12, parcurile fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de transport) au ajuns la 2.516 MW, peste 60% din consumul din rețele. Recordul este relevant operațional: la mijlocul zilei, fotovoltaicele au devenit „de departe” prima sursă de generare, iar echilibrul sistemului s-a făcut cu export, deși lipseau capacități importante din mix. Ce arată cifrele din sistem la momentul recordului La ora 13:12, producția totală instantanee era de circa 4.800 MW, în timp ce consumul din rețea era de circa 4.100 MW. Diferența a fost influențată și de autoconsumul prosumatorilor (consum acoperit local, care nu mai apare ca cerere în rețea), menționează publicația. În același interval: fotovoltaicele dispecerizabile au asigurat peste 50% din producția națională și peste 60% din consumul din rețele (fără a include prosumatorii); România exporta energie la o putere de 700 MW; aportul hidro era de doar 1.000 MW, vântul de 200 MW, iar producția din gaze și cărbune era descrisă ca relativ mică; ambele reactoare nucleare erau indisponibile. De ce contează pentru piață și operare Depășirea pragului de 2.500 MW din fotovoltaice dispecerizabile indică o schimbare de greutate în orele de prânz: sistemul poate ajunge rapid în situații de excedent, chiar și în condiții de producție redusă din alte surse, ceea ce împinge spre export și pune presiune pe flexibilitate (capacități care pot crește/scădea rapid) și pe managementul rețelei. Publicația notează că precedentul record fusese atins pe 5 mai, la 2.491 MW, iar pe măsură ce crește capacitatea instalată în fotovoltaic sunt posibile noi recorduri în acest an, până la venirea toamnei. Context: cât fotovoltaic este instalat Puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile este de 3.340 MW, conform ultimelor date ale ANRE , citate de Economica . Numărul prosumatorilor a depășit 320.000, iar capacitatea instalațiilor lor este de peste 3.700 MW, potrivit ultimelor date menționate în articol. [...]
