Știri
Știri din categoria Energie verde
Potrivit Gazeta de Sud, parcul fotovoltaic Studina, cu o capacitate de 135 MW, a fost pus în funcțiune în județul Olt, fiind prima investiție majoră din energie regenerabilă devenită operațională în România în 2026. Proiectul este deținut parțial de gigantul chinez China Huadian, prin subsidiara sa din Hong Kong, și marchează o nouă etapă în tranziția energetică din sudul țării.
Parcul solar este construit de Grup Blauer București SRL, companie deținută în proporție de 45% de China Huadian Hong Kong Company Limited, în timp ce restul participațiilor aparțin firmelor Studina Renewables și CWP Europe (câte 25,5% fiecare). CWP Europe este parte a grupului internațional CWP Global, cunoscut pentru investiții în proiecte regenerabile în Europa de Sud-Est.
Centrala fotovoltaică Studina a fost autorizată recent de ANRE pentru exploatare comercială și va produce anual aproximativ 245.000 MWh de energie curată, suficientă pentru alimentarea a peste 122.000 de gospodării. Totodată, va contribui la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 220.000 de tone pe an. În același amplasament va fi dezvoltat și un sistem de stocare a energiei în baterii, pentru echilibrarea rețelei.
Construcția parcului a fost realizată cu aportul unor companii internaționale și românești, printre care Siemens Energy, Solarpro Holding și Eximprod Grup. Proiectul a fost cumpărat în urmă cu trei ani de la investitori români, printre care și fostul fotbalist Bogdan Stelea, iar termenul estimat inițial pentru punere în funcțiune era 2025.
China Huadian este una dintre cele mai mari companii energetice de stat din China, cu o capacitate instalată de 178.000 MW și o producție anuală de 640 TWh. Prin această investiție, grupul își consolidează prezența în Europa, într-un moment în care România accelerează tranziția către surse regenerabile.
În 2025, România a depășit 7.000 MW de capacitate fotovoltaică instalată, iar estimările pentru 2026 indică un potențial suplimentar de peste 2.500 MW. Investiția de la Studina vine în acest context de efervescență în sectorul solar și este văzută ca un model de parteneriat internațional pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii energetice naționale.
Recomandate
Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]
Un fermier din Bavaria a investit circa 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) ca să transforme un tractor vechi într-un utilaj electric alimentat din panouri fotovoltaice și vrea să-i folosească bateria și ca stocare pentru locuință , potrivit Mediafax . Miza proiectului nu este doar reducerea consumului de motorină, ci și folosirea mai eficientă a energiei solare produse la fermă, inclusiv atunci când producția scade. Inițiativa pornește de la un tractor John Deere vechi de peste 50 de ani, convertit într-un vehicul complet electric care se încarcă din sistemul fotovoltaic al fermei, conform publicației Agrarheute, citată de Mediafax. Fermierul spune că a alocat aproximativ 100 de ore de muncă pentru conversie, timp în care a eliminat componentele specifice motorului termic: rezervorul de combustibil, motorul diesel, sistemul de evacuare și ambreiajul. Ce poate face utilajul după conversie Tractorul rezultat are o putere de 25 kW (echivalentul a 34 CP), apropiată de versiunea originală cu motor termic. Diferența este modul de operare: utilajul funcționează „silențios și fără emisii”, iar autonomia este de aproximativ două ore pentru activități ușoare, precum întreținerea fermei și a pășunilor. Pentru lucrări grele, precum aratul, fermierul folosește în continuare tractoare clasice, ceea ce indică o limitare operațională importantă a conversiei în forma actuală. De ce contează: bateria tractorului, folosită ca „baterie” pentru casă Proiectul nu este considerat încheiat. Pe termen lung, proprietarul vrea ca tractorul să aibă și un rol de stocare a energiei pentru locuință: atunci când utilajul nu este folosit, bateria ar urma să contribuie la alimentarea casei în perioadele cu producție solară scăzută. În acest scenariu, tractorul devine nu doar un consumator de energie regenerabilă, ci și o soluție de echilibrare a consumului în gospodărie, prin utilizarea energiei produse local de panouri fotovoltaice. Mediafax nu oferă detalii tehnice despre modul concret de conectare a bateriei la instalația casei sau despre capacitatea acesteia. [...]
Capacitatea solară deja instalată în Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice, potrivit Economedia . Estimarea apare într-o analiză SolarPower Europe , citată de Euronews și preluată de Mediafax, și indică un efect economic direct al producției fotovoltaice: mai puține importuri de petrol și gaze, deci costuri mai mici. Calculul SolarPower Europe arată că energia produsă de panourile fotovoltaice a redus costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 de milioane de euro pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel. Potrivit analizei, datele vin într-un moment în care piețele energetice rămân „extrem de volatile”. De ce contează: regenerabilele atenuează șocurile de preț Tensiunile din jurul Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze, pe fondul importanței Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril (aprox. 437 lei), cu circa 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, în timp ce prețul gazelor naturale în Europa a avut episoade de creștere de aproape 50%, potrivit informațiilor citate. Experții din sectorul energetic susțin că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. În mod obișnuit, pe piețele europene prețul energiei este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului, adesea centralele pe gaz; pe măsură ce producția solară și eoliană crește, necesarul din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se diminuează. Exemple și context: Spania și schimbarea mixului energetic în UE În ultimii ani, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, iar think tank-ul Ember estimează că această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. În același timp, 2025 a adus o premieră la nivelul Uniunii Europene: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Datele Ember indică faptul că eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, ușor peste ponderea combustibililor fosili. La nivel de țări, Austria a avut anul trecut cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate (aprox. 90%), urmată de Suedia și Danemarca; Portugalia, Spania și Croația au depășit, de asemenea, pragul de 50%. La polul opus, Malta a rămas la puțin peste 10%, conform acelorași date. Reprezentanții industriei solare citați în material susțin că actuala criză reconfirmă rolul investițiilor în regenerabile nu doar în reducerea emisiilor, ci și ca „plasă de siguranță” economică, prin limitarea expunerii la șocuri geopolitice și la fluctuațiile de preț ale petrolului și gazelor. [...]
Energia solară a redus factura Europei la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro (aprox. 64,6 miliarde lei) până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice pe fondul războiului din jurul Iranului, potrivit Mediafax , care citează o analiză SolarPower Europe preluată de Euronews. Analiza estimează că energia produsă de panourile fotovoltaice deja instalate în Europa a diminuat costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 milioane de euro (aprox. 686 milioane lei) pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Miza economică este directă: în perioade de șoc geopolitic, fiecare unitate de energie produsă local din surse regenerabile reduce expunerea la prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Războiul și scumpirea energiei: de ce contează economiile din solar Conflictul a amplificat temerile legate de aprovizionarea globală cu petrol și gaze, în special din cauza rolului strategic al Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril, cu aproximativ 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, iar pe piața europeană a gazelor naturale au existat episoade în care cotațiile au urcat cu aproape 50%, potrivit datelor citate în material. Efectul în prețul electricității: mai puțin „gaz marginal”, mai puțină presiune Experții din sectorul energetic citați în articol arată că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. Pe multe piețe europene, prețul este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului (adesea centralele pe gaz); când producția solară și eoliană crește, necesarul de energie din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se atenuează. Un exemplu menționat este Spania, care și-a dublat în ultimii ani capacitatea instalată eoliană și solară. Potrivit think tank-ului Ember, această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. Context: 2025, primul an în care eolianul și solarul au depășit fosilele în UE Materialul notează că 2025 a adus o premieră în Uniunea Europeană: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Conform datelor Ember citate, eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, depășind ușor ponderea combustibililor fosili. La capitolul pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate, Austria a fost pe primul loc în Europa, cu aproximativ 90% din producție din surse verzi, urmată de Suedia și Danemarca. Portugalia, Spania și Croația au trecut de pragul de 50%, în timp ce Malta a rămas la puțin peste 10%, potrivit aceleiași surse. Reprezentanții industriei solare citați în articol susțin că actuala criză reconfirmă un beneficiu economic al investițiilor în regenerabile: pe lângă reducerea emisiilor, acestea oferă protecție față de șocurile geopolitice și fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale ale petrolului și gazelor. [...]
Schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să tragă investiții mari în solar , iar proiectul fotovoltaic Dama, de peste 1 GW, este prezentat de Actis drept un posibil „vârf de lance” al valului de proiecte care se pregătesc în România, potrivit Economedia . Investiția este dezvoltată prin Rezolv Energy și, dacă va fi construită conform planului, ar putea deveni cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană. Proiectul Dama este amplasat în vestul României, aproape de granița cu Ungaria, și include și un sistem de stocare a energiei în baterii. Actis leagă dimensiunea proiectului de oportunitățile locale și de nevoia regională de a reduce dependența de combustibili fosili și de importurile de gaze naturale din Rusia. „Are sens să construiești proiecte la scară mare. Iar acesta este avantajul de care am reușit să profităm.” De ce contează: CfD și PPA reduc riscul de venit și pot coborî costul finanțării Modelul comercial anunțat pentru Dama combină contracte bilaterale de vânzare a energiei (PPA – acorduri pe termen lung între producător și cumpărător) cu contracte pentru diferență (CfD), schema de sprijin a statului român care oferă predictibilitate asupra veniturilor. Actis spune că a obținut deja peste 1 GW de contracte CfD în licitațiile organizate de autorități, pentru capacități din proiectele Dama, Vifor și Dunărea East. Jaroslava Korpanec, partener și șef al operațiunilor Actis pentru Europa Centrală și de Est, susține că această vizibilitate a veniturilor reduce riscurile pentru finanțatori și poate duce la costuri mai mici de finanțare, cu efect direct asupra rentabilității proiectelor. „România a organizat deja trei runde de licitații pentru contractele pentru diferență, ceea ce sprijină semnificativ comercializarea energiei regenerabile și face piața atractivă pentru investițiile străine, deoarece aceste contracte oferă predictibilitate asupra veniturilor.” Pentru finanțarea proiectului Dama, Rezolv negociază în prezent cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), potrivit documentelor companiei. Dimensiunea proiectului și comparația europeană Dacă va fi realizat conform planului, Dama ar depăși actualul lider din UE, proiectul Witznitz din Germania (aprox. 650 MW). La nivel european, incluzând țări din afara UE, Economedia notează exemplul Karapınar din Turcia, cu aprox. 1,3 GW instalați. Actis afirmă că investiția ar urma să ajungă la închiderea financiară în următoarele luni, iar producția de energie este programată să înceapă în 2027. Context de piață: ritmul instalărilor și ținta de 2030 Argumentul investitorilor este susținut și de datele de piață: SolarPower Europe indică pentru România instalări de aproximativ 2,5 GW de noi capacități fotovoltaice în 2025, cu 45% peste anul precedent, până la un total de 7,6 GW instalați. În paralel, analiștii S&P Global Energy Horizons estimează că piața românească ar putea depăși 19 GW până în 2030, potrivit articolului publicat de S&P Global , citat de Economedia. Actis pune creșterea pe seama unui mix de factori, de la cadrul legislativ și accesul la finanțare internațională, până la disponibilitatea terenurilor și proceduri de autorizare considerate relativ rapide față de alte state europene. Ce mai dezvoltă Rezolv în România și în regiune Dama este parte dintr-un portofoliu regional de peste 2 GW (eolian, fotovoltaic și stocare) în România și Bulgaria, dezvoltat de Rezolv Energy, companie lansată în 2022 de Actis. În 2025, fondul suveran Mubadala Investment Company din Abu Dhabi a intrat în acționariat ca investitor. În România, Rezolv se apropie de finalizarea parcului eolian Vifor (450 MW), cu energie vândută prin contracte pe termen lung către companii industriale, inclusiv: Etem Gestamp Aluminium Extrusions; Bekaert; grupul italian A2A. În 2024, proiectul a semnat și contracte transfrontaliere de furnizare cu subsidiarele din Cehia și Slovacia ale Deutsche Telekom. Rezolv dezvoltă și proiectul eolian Dunărea East (300 MW). Pe termen scurt, miza pentru Dama rămâne închiderea finanțării și trecerea la execuție, într-un moment în care schema CfD devine un instrument central pentru bancabilitatea (capacitatea de a atrage finanțare) proiectelor mari de energie verde din România. [...]
Capacitatea instalată în solar şi eolian a depăşit pentru prima dată hidro , un prag care schimbă ordinea de mărime a investiţiilor şi presiunea pe reţea şi pe soluţiile de echilibrare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, România avea în parcuri fotovoltaice o putere instalată de 3.841 MW, în creştere cu 747 MW faţă de începutul anului şi cu 1.414 MW faţă de iulie 2025. Eolianul a ajuns la 3.185 MW la aceeaşi dată, cu un plus de 94 MW faţă de iulie anul trecut. Cumulate, cele două tehnologii trec de 7.000 MW şi depăşesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW. Ce se vede în cifre: accelerare pe solar şi revenire pe eolian Datele citate de publicaţie indică o recuperare „în forţă” după un început de an modest în privinţa investiţiilor conectate la reţea, cu un avans puternic pe fotovoltaic şi o creştere mai lentă pe eolian. În paralel, „cărbunii se retrag lent din sistem”, conform datelor Transelectrica menţionate în articol, ceea ce mută şi mai mult accentul pe surse variabile (dependente de vreme) şi pe capacităţi care pot stabiliza sistemul. Stocarea „galopează”, dar rămâne o piesă de echilibrare Un alt indicator urmărit de piaţă este stocarea de energie, care a ajuns în iulie la 878 MW. Ziarul Financiar notează că nivelul este aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mare decât în iulie 2025. Miza economică, aşa cum o descrie articolul, este legată de aşteptarea ca, pe măsură ce ponderea energiei verzi creşte şi investiţiile în stocare reuşesc să capteze producţia, facturile să scadă. Publicaţia mai atrage atenţia asupra creşterii puterii instalate totale a sistemului, pe fondul unui istoric în care România „a închis mai rapid capacităţi decât a pus în funcţiune”, cu efecte vizibile în preţ. [...]
