Știri
Știri din categoria Energie verde
Hidroelectrica intră în fotovoltaic flotant cu un proiect-pilot de 10 MW, după ce sistemul „Nufărul” urmează să primească autorizația, potrivit Profit. Miza este una operațională: compania testează, pe infrastructura proprie, un model de producție solară pe luciul apei care poate fi replicat în alte amenajări hidroenergetice.
Achiziția publică a fost derulată prin licitație deschisă, cu o valoare estimată de 47.204.008,25 lei fără TVA, iar la procedură au depus oferte doi operatori economici. Criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”.
Oferta declarată câștigătoare este de 39.250.000,00 lei fără TVA și aparține WALDEVAR ENERGY, cu sprijinul subcontractanților și terților susținători MARINE RESEARCH, SC DHI-SW PROJECT SRL și MAKOR ENERGY SOLUTIONS. Termenul de implementare este de 14 luni, din care execuția lucrărilor este programată la 10 luni.
Centrala fotovoltaică flotantă va fi amplasată în sudul României, în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește Centrala Hidroelectrica Ipotești, aflată în exploatarea companiei.
Racordarea la Sistemul Energetic Național se va face prin 4 posturi de transformare, cu conectare în stația electrică existentă a Centralei Hidroelectrice Ipotești.
Sistemul este gândit ca o soluție „la cheie”, care include proiectarea tehnică, achiziția echipamentelor, montajul și instalarea, testarea și punerea în funcțiune.
Conform datelor din proiect, sunt prevăzute:
Lucrările includ și instalarea de panouri bifaciale cu rezistență ridicată la umiditate, structuri modulare din HDPE (polietilenă de înaltă densitate), soluții de ancorare adaptate variațiilor nivelului apei, precum și automatizare și monitorizare.
Investiția este prezentată ca o premieră pentru Hidroelectrica, fiind primul proiect de panouri fotovoltaice flotante din companie. Obiectivele urmărite includ crearea unei capacități suplimentare din surse regenerabile, diversificarea portofoliului, valorificarea luciului de apă al lacurilor de acumulare și acumularea de know-how, cu intenția de a replica soluția în alte amenajări.
Proiectul a fost lansat în vara anului trecut, iar personalul tehnic al beneficiarului va fi implicat atât în implementare, cât și în operarea tehnică, element important pentru funcționarea ulterioară a centralei fotovoltaice.
Hidroelectrica operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține, în plus, un parc eolian la Crucea, cu putere instalată de 108 MW.
Recomandate
Autorizarea ANRE împinge parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” direct în implementare , un pas care accelerează intrarea Hidroelectrica pe solar și îi diversifică producția dincolo de hidro, potrivit Economedia . Proiectul vizează înființarea Parcului fotovoltaic Țara Hațegului, cu o putere instalată de 8,9 MW. Investiția este de 24 de milioane de lei și este realizată printr-un contract „la cheie” semnat cu asocierea Electro-Alfa. Termenul de finalizare este de 12 luni. Din perspectivă operațională, proiectul ar urma să diversifice mixul energetic al sucursalei Hațeg, prin integrarea energiei solare cu hidroenergia „tradițională” din zonă. Context: Hidroelectrica rămâne dominată de hidro, dar își extinde portofoliul solar Deși baza portofoliului companiei rămâne în hidrocentrale – 188 de unități, cu o capacitate instalată de 6.400 MW – Hidroelectrica își accelerează extinderea în fotovoltaic, cu proiecte de dimensiuni mai mari, conform aceleiași surse. Alte proiecte fotovoltaice menționate Parcul Fotovoltaic Tudor Vladimirescu (Brăila) : investiție de 151,2 milioane de lei, capacitate de 46 MW și producție anuală estimată la aproape 60 GWh. Proiectul pilot „Nufărul” (Olt) : sistem plutitor de panouri fotovoltaice pe lacul de acumulare al Centralei Ipotești, proiect de 39,2 milioane de lei, dezvoltat alături de Waldevar Energy. Extinderea pe Olt : plan de replicare a conceptului „Nufărul” pe alte 5 lacuri de acumulare de pe râul Olt, împreună cu capacități mari de stocare în baterii. [...]
Capacitatea instalată în solar şi eolian a depăşit pentru prima dată hidro , un prag care schimbă ordinea de mărime a investiţiilor şi presiunea pe reţea şi pe soluţiile de echilibrare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, România avea în parcuri fotovoltaice o putere instalată de 3.841 MW, în creştere cu 747 MW faţă de începutul anului şi cu 1.414 MW faţă de iulie 2025. Eolianul a ajuns la 3.185 MW la aceeaşi dată, cu un plus de 94 MW faţă de iulie anul trecut. Cumulate, cele două tehnologii trec de 7.000 MW şi depăşesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW. Ce se vede în cifre: accelerare pe solar şi revenire pe eolian Datele citate de publicaţie indică o recuperare „în forţă” după un început de an modest în privinţa investiţiilor conectate la reţea, cu un avans puternic pe fotovoltaic şi o creştere mai lentă pe eolian. În paralel, „cărbunii se retrag lent din sistem”, conform datelor Transelectrica menţionate în articol, ceea ce mută şi mai mult accentul pe surse variabile (dependente de vreme) şi pe capacităţi care pot stabiliza sistemul. Stocarea „galopează”, dar rămâne o piesă de echilibrare Un alt indicator urmărit de piaţă este stocarea de energie, care a ajuns în iulie la 878 MW. Ziarul Financiar notează că nivelul este aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mare decât în iulie 2025. Miza economică, aşa cum o descrie articolul, este legată de aşteptarea ca, pe măsură ce ponderea energiei verzi creşte şi investiţiile în stocare reuşesc să capteze producţia, facturile să scadă. Publicaţia mai atrage atenţia asupra creşterii puterii instalate totale a sistemului, pe fondul unui istoric în care România „a închis mai rapid capacităţi decât a pus în funcţiune”, cu efecte vizibile în preţ. [...]
Capacitatea instalată în solar și eolian a trecut de hidro , un prag care schimbă raportul de forțe în producția de energie și mută presiunea pe rețele și pe investițiile în stocare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, energia solară ajunsese la o putere instalată de 3.841 MW, în creștere cu 747 MW față de începutul anului și cu 1.414 MW față de iulie 2025. În același timp, eolienele au urcat la 3.185 MW, cu un plus de 94 MW față de iulie anul trecut. Împreună, solarul și eolianul depășesc 7.000 MW și trec, în premieră, peste puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW, nivel menținut de ani de zile. De ce contează: rețeaua și stocarea devin „gâtul de sticlă” Dincolo de simbolistica depășirii hidro ca putere instalată, miza economică se mută spre capacitatea sistemului de a integra producția variabilă (dependentă de soare și vânt). În acest context, stocarea de energie avansează rapid: în iulie, capacitatea de stocare a ajuns la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult decât în iulie 2025, conform datelor Transelectrica citate de publicație. Așteptarea din piață, notează ZF, este ca pe măsură ce crește ponderea energiei verzi și se dezvoltă stocarea care poate „captura” producția, facturile să scadă. În paralel, un indicator urmărit atent este creșterea puterii instalate totale a sistemului, după ani în care România a închis capacități mai repede decât a pus în funcțiune, cu efecte vizibile în preț. Context: cărbunii se retrag treptat În același tablou, cărbunii „se retrag lent din sistem”, arată datele Transelectrica citate în articol, pe fondul schimbării structurii de producție către surse regenerabile și a accelerării investițiilor conectate la rețea în prima parte a anului. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
Războiul din Iran accelerează investițiile în energie curată ca „asigurare” împotriva șocurilor la petrol și gaze , pe fondul scumpirilor și al întreruperilor de aprovizionare care au lovit piețele internaționale, potrivit unei analize NPR . În Asia și Africa, mai multe guverne și companii grăbesc adoptarea de panouri solare, baterii și vehicule electrice pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili. În material se arată că închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a tăiat peste o cincime din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL), iar prețurile nu au revenit la nivelurile anterioare. Prețurile gazelor naturale în Europa și Asia sunt cu peste 50% mai mari decât la începutul războiului, iar cotațiile petrolului au urcat după ce președintele Donald Trump a declarat că încetarea focului s-a încheiat. Pivot către solar, baterii și vehicule electrice, cu lanțuri de aprovizionare din China O consecință operațională imediată este reorientarea accelerată către tehnologii „curate” (care reduc consumul de combustibili fosili) importate în mare parte din China. NPR citează date și analize care indică: exporturile Chinei de panouri solare au crescut cu peste 80% în martie față de anul trecut, potrivit think tank-ului energetic Ember; China a exportat peste 2 milioane de vehicule electrice de pasageri între ianuarie și mai, aproape jumătate în aprilie și mai, potrivit unei note de analiză SIA Energy (consultant în petrol și gaze). În paralel, unele țări folosesc aceste importuri ca tampon în fața crizelor energetice declanșate de război. NPR menționează că Pakistanul, prin investiții în solar și baterii, a redus importurile de petrol și gaze naturale, economisind „miliarde de dolari”, conform organizației Centre for Energy and Clean Air. Cazul Filipinelor și schimbarea calculelor de finanțare în Africa Filipinele sunt date ca exemplu de accelerare a importurilor: țara a adus panouri solare de peste 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) din februarie până în mai, potrivit datelor de export chineze, ceea ce ar reprezenta o creștere de 139% față de anul anterior, conform Ember. Pe partea de finanțare, Dele Kuti, responsabil global pentru energie și infrastructură la Standard Bank , spune că ieftinirea echipamentelor din China a schimbat „calculele” investiționale. În 2025, finanțarea Standard Bank pentru proiecte de energie regenerabilă a depășit finanțarea pentru proiecte pe bază de surse neregenerabile într-un raport de 8 la 1, potrivit NPR. Efect pe termen lung: presiune în scădere asupra cererii de petrol Analiza leagă creșterea vânzărilor de vehicule electrice de o reducere structurală a cererii de petrol. Ember estimează că 45% din consumul global de petrol este folosit în transportul rutier, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a revizuit prognoza pentru acest an: înainte de război se aștepta o creștere a cererii, dar după perturbările asociate închiderii Strâmtorii Hormuz, a trecut la o estimare de scădere a cererii globale de petrol. În același timp, NPR notează că, deși tranziția se accelerează, petrolul și gazele vor rămâne necesare „în viitorul previzibil” pentru utilizări precum îngrășăminte, plastic și combustibil pentru aviație. Diferența, în logica experților citați, este că investițiile în regenerabile și electrificare sunt tratate tot mai mult ca o măsură de securitate energetică, nu doar ca politică climatică. [...]
Schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să tragă investiții mari în solar , iar proiectul fotovoltaic Dama, de peste 1 GW, este prezentat de Actis drept un posibil „vârf de lance” al valului de proiecte care se pregătesc în România, potrivit Economedia . Investiția este dezvoltată prin Rezolv Energy și, dacă va fi construită conform planului, ar putea deveni cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană. Proiectul Dama este amplasat în vestul României, aproape de granița cu Ungaria, și include și un sistem de stocare a energiei în baterii. Actis leagă dimensiunea proiectului de oportunitățile locale și de nevoia regională de a reduce dependența de combustibili fosili și de importurile de gaze naturale din Rusia. „Are sens să construiești proiecte la scară mare. Iar acesta este avantajul de care am reușit să profităm.” De ce contează: CfD și PPA reduc riscul de venit și pot coborî costul finanțării Modelul comercial anunțat pentru Dama combină contracte bilaterale de vânzare a energiei (PPA – acorduri pe termen lung între producător și cumpărător) cu contracte pentru diferență (CfD), schema de sprijin a statului român care oferă predictibilitate asupra veniturilor. Actis spune că a obținut deja peste 1 GW de contracte CfD în licitațiile organizate de autorități, pentru capacități din proiectele Dama, Vifor și Dunărea East. Jaroslava Korpanec, partener și șef al operațiunilor Actis pentru Europa Centrală și de Est, susține că această vizibilitate a veniturilor reduce riscurile pentru finanțatori și poate duce la costuri mai mici de finanțare, cu efect direct asupra rentabilității proiectelor. „România a organizat deja trei runde de licitații pentru contractele pentru diferență, ceea ce sprijină semnificativ comercializarea energiei regenerabile și face piața atractivă pentru investițiile străine, deoarece aceste contracte oferă predictibilitate asupra veniturilor.” Pentru finanțarea proiectului Dama, Rezolv negociază în prezent cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), potrivit documentelor companiei. Dimensiunea proiectului și comparația europeană Dacă va fi realizat conform planului, Dama ar depăși actualul lider din UE, proiectul Witznitz din Germania (aprox. 650 MW). La nivel european, incluzând țări din afara UE, Economedia notează exemplul Karapınar din Turcia, cu aprox. 1,3 GW instalați. Actis afirmă că investiția ar urma să ajungă la închiderea financiară în următoarele luni, iar producția de energie este programată să înceapă în 2027. Context de piață: ritmul instalărilor și ținta de 2030 Argumentul investitorilor este susținut și de datele de piață: SolarPower Europe indică pentru România instalări de aproximativ 2,5 GW de noi capacități fotovoltaice în 2025, cu 45% peste anul precedent, până la un total de 7,6 GW instalați. În paralel, analiștii S&P Global Energy Horizons estimează că piața românească ar putea depăși 19 GW până în 2030, potrivit articolului publicat de S&P Global , citat de Economedia. Actis pune creșterea pe seama unui mix de factori, de la cadrul legislativ și accesul la finanțare internațională, până la disponibilitatea terenurilor și proceduri de autorizare considerate relativ rapide față de alte state europene. Ce mai dezvoltă Rezolv în România și în regiune Dama este parte dintr-un portofoliu regional de peste 2 GW (eolian, fotovoltaic și stocare) în România și Bulgaria, dezvoltat de Rezolv Energy, companie lansată în 2022 de Actis. În 2025, fondul suveran Mubadala Investment Company din Abu Dhabi a intrat în acționariat ca investitor. În România, Rezolv se apropie de finalizarea parcului eolian Vifor (450 MW), cu energie vândută prin contracte pe termen lung către companii industriale, inclusiv: Etem Gestamp Aluminium Extrusions; Bekaert; grupul italian A2A. În 2024, proiectul a semnat și contracte transfrontaliere de furnizare cu subsidiarele din Cehia și Slovacia ale Deutsche Telekom. Rezolv dezvoltă și proiectul eolian Dunărea East (300 MW). Pe termen scurt, miza pentru Dama rămâne închiderea finanțării și trecerea la execuție, într-un moment în care schema CfD devine un instrument central pentru bancabilitatea (capacitatea de a atrage finanțare) proiectelor mari de energie verde din România. [...]
