Știri
Știri din categoria Energie verde
Hidroelectrica intră în fotovoltaic flotant cu un proiect-pilot de 10 MW, după ce sistemul „Nufărul” urmează să primească autorizația, potrivit Profit. Miza este una operațională: compania testează, pe infrastructura proprie, un model de producție solară pe luciul apei care poate fi replicat în alte amenajări hidroenergetice.
Achiziția publică a fost derulată prin licitație deschisă, cu o valoare estimată de 47.204.008,25 lei fără TVA, iar la procedură au depus oferte doi operatori economici. Criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”.
Oferta declarată câștigătoare este de 39.250.000,00 lei fără TVA și aparține WALDEVAR ENERGY, cu sprijinul subcontractanților și terților susținători MARINE RESEARCH, SC DHI-SW PROJECT SRL și MAKOR ENERGY SOLUTIONS. Termenul de implementare este de 14 luni, din care execuția lucrărilor este programată la 10 luni.
Centrala fotovoltaică flotantă va fi amplasată în sudul României, în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește Centrala Hidroelectrica Ipotești, aflată în exploatarea companiei.
Racordarea la Sistemul Energetic Național se va face prin 4 posturi de transformare, cu conectare în stația electrică existentă a Centralei Hidroelectrice Ipotești.
Sistemul este gândit ca o soluție „la cheie”, care include proiectarea tehnică, achiziția echipamentelor, montajul și instalarea, testarea și punerea în funcțiune.
Conform datelor din proiect, sunt prevăzute:
Lucrările includ și instalarea de panouri bifaciale cu rezistență ridicată la umiditate, structuri modulare din HDPE (polietilenă de înaltă densitate), soluții de ancorare adaptate variațiilor nivelului apei, precum și automatizare și monitorizare.
Investiția este prezentată ca o premieră pentru Hidroelectrica, fiind primul proiect de panouri fotovoltaice flotante din companie. Obiectivele urmărite includ crearea unei capacități suplimentare din surse regenerabile, diversificarea portofoliului, valorificarea luciului de apă al lacurilor de acumulare și acumularea de know-how, cu intenția de a replica soluția în alte amenajări.
Proiectul a fost lansat în vara anului trecut, iar personalul tehnic al beneficiarului va fi implicat atât în implementare, cât și în operarea tehnică, element important pentru funcționarea ulterioară a centralei fotovoltaice.
Hidroelectrica operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține, în plus, un parc eolian la Crucea, cu putere instalată de 108 MW.
Recomandate
Parcul fotovoltaic Văcărești a primit licența ANRE care îi permite vânzarea de energie , un pas de reglementare care deblochează intrarea efectivă pe piață a unui proiect de 126 MWp din apropierea Bucureștiului, potrivit Economedia . Licența de exploatare comercială este una dintre ultimele decizii luate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în ședința Comitetului de Reglementare din ultima săptămână. În practică, acesta este „ultimul aviz” necesar pentru ca operatorul să poată vinde energia produsă, după înscrierea la piață. Ce înseamnă licența și cine o deține Licența este valabilă 25 de ani și a fost obținută de DRI, parte a grupului ucrainean DTEK, potrivit Energia.ro. Compania este descrisă ca fiind cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, controlată de Rinat Ahmetov. Pentru DRI, proiectul Văcărești este al patrulea proiect finalizat în România, pe fondul unei prezențe active în zona regenerabilelor, conform informațiilor citate de Economedia. Datele proiectului și contractul cu OMV Petrom Parcul fotovoltaic Văcărești are o capacitate de 126 MWp, este finalizat și deja pus în funcțiune. Din ianuarie 2027, jumătate din producția sa urmează să fie vândută către OMV Petrom, în baza unui acord semnat în decembrie 2024, după cum a relatat anterior Economedia în articolul dedicat. În termeni de impact estimat, proiectul ar urma: să genereze suficientă energie verde pentru alimentarea a 50.000 de gospodării; să prevină emisia a 48.600 de tone de carbon pe an. Context: decizia ANRE ca prag operațional Dincolo de finalizarea fizică a centralei, licența ANRE contează pentru că transformă proiectul într-un activ care poate funcționa comercial pe piața de energie, cu venituri realizabile din vânzarea producției. Următorul pas menționat este înscrierea la piață, condiție pentru tranzacționarea energiei produse. [...]
Două proiecte fotovoltaice cu stocare ale grupului chinez SANY au trecut de un prag de reglementare care, în practică, presupune și dovada finanțării , după ce ANRE a emis autorizațiile de înființare pentru capacități ce urmează să fie instalate în județul Dolj, potrivit Economica . Deciziile au fost adoptate de Comitetul de Reglementare al ANRE în ședința de azi și vizează societățile Danube Solar Four S.R.L. (pentru „Dobrești 1”) și Danube Solar Twelve S.R.L. (pentru „Dobrești 2”), ambele pentru realizarea unei „Centrale Electrice Mixte (CEF+IS)” – adică fotovoltaic plus instalații de stocare. Ce înseamnă autorizația ANRE și de ce contează În momentul emiterii autorizației de înființare, dezvoltatorul trebuie să facă dovada că are finanțarea necesară pentru construcția capacității energetice. În consecință, publicația notează că este „cel mai probabil” ca proiectele să fie finalizate și să ajungă active în piața de energie. Autorizațiile au o valabilitate de doi ani. Dimensiunea proiectelor: fotovoltaic plus baterii Conform datelor citate, este vorba despre: două parcuri fotovoltaice, fiecare de circa 38 MW; două baterii de stocare, de 37 MW, respectiv 38 MW putere. Toate ar urma să fie instalate în județul Dolj, în satul Dobrești. Cine sunt vehiculele de proiect și legătura cu SANY Potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, cele două companii sunt controlate de SANY International Singapore, parte a grupului industrial chinezesc SANY. Economica mai arată că SANY a colaborat cu companii deținute de Mugurel Surupăceanu (fost deputat și prefect de Gorj) pentru aceste proiecte, iar în octombrie 2025 a finalizat achiziția companiilor de proiect. Ceremonia de transfer al participațiilor a avut loc la București, pe 15 octombrie; reprezentantul Sany Singapore, Xu Zhongtian, a semnat acordul de cumpărare de acțiuni (SPA) în aprilie, iar transferul integral (100%) a fost finalizat în mai puțin de cinci luni. „Această investiție reflectă interesul tot mai mare pentru sectorul energiei curate din Europa Centrală și de Est, într-un context în care țările din regiune accelerează eforturile pentru atingerea țintelor UE privind energia și clima. Totodată, Sany își consolidează focusul strategic asupra investițiilor în energie regenerabilă la nivel european, urmărind extinderea prezenței sale pe piețele cu creștere rapidă din domeniul energiei verzi.” În context, publicația amintește și profilul grupului: SANY Heavy Industry este listată la Bursa din Shanghai și a raportat în 2025 venituri de aproximativ 10,83 miliarde dolari (aprox. 49,8 miliarde lei) și profit net de 830 milioane dolari (aprox. 3,8 miliarde lei). Divizia de regenerabile, Sany Renewable Energy, are peste 6.000 de angajați și produce inclusiv turbine eoliene, iar în regiune compania derulează și un proiect eolian de 168 MW în Serbia (Alibunar), cu un contract PPA (acord de achiziție a energiei pe termen lung) semnat pentru energia produsă. [...]
ANRE a suspendat pe 6 luni două autorizații de înființare pentru proiecte eoliene din Galați , după ce a constatat nerespectarea distanțelor minime de siguranță, potrivit Economica . Decizia arată că, dincolo de ritmul accelerat al investițiilor în regenerabile, regulatorul poate opri temporar proiecte aflate în autorizare atunci când documentațiile nu respectă condițiile tehnice. Deciziile au fost luate în ședința „de azi” a Comitetului de Reglementare al ANRE și vizează suspendarea Autorizației de înființare nr. 1660 și a Autorizației de înființare nr. 1662, ambele acordate societății Drăghiescu Partners S.R.L. prin decizii ale președintelui ANRE din 15 iulie 2025. Ce proiecte sunt afectate și de ce Suspendarea privește două proiecte de centrale eoliene dezvoltate în județul Galați: Tulucești Nord – 61,6 MW Tulucești Sud – 56 MW Potrivit explicațiilor oferite de președintele ANRE, George Niculescu, motivul a fost suprapunerea zonelor de siguranță ale celor două proiecte, ceea ce înseamnă că nu erau respectate distanțele minime de siguranță. „Comitetul de Reglementare a aprobat suspendarea a două autorizații de înființare doarece nu erau respectate distanțele minime de siguranță, adică erau doua proiecte care caror zone de siguranță se suprapuneau. Suspendarea e pe o durata de 6 luni, până la remedierea problemelor. Nivelul de detaliu și atenție la care este supus procesul de analiză a unor astfel de documentații de eliberare a autorizațiilor de înfiintare rămâne la un nivel ridicat, astfel încat orice mica abatere este rapid sancționată.” Firma căreia i-au fost suspendate autorizațiile este controlată de italienii de la Alerion, investitor activ în regenerabile pe piața locală, conform aceleiași surse. Ce înseamnă „suspendarea” unei autorizații și ce urmează Economica amintește că autorizațiile de înființare se pot suspenda atunci când titularul nu îndeplinește obligațiile din legislația primară sau secundară ori nu respectă condițiile generale și specifice asociate autorizației. Dacă nerespectarea este imputabilă titularului, dar poate fi remediată, ANRE dispune suspendarea pentru a permite corectarea situației. În acest caz, suspendarea este pentru 6 luni, „până la remedierea problemelor”, ceea ce indică faptul că proiectele pot fi reluate după corectarea neconformităților constatate. Un precedent recent, dar rar Publicația notează că astfel de decizii sunt „destul de rare”, însă există precedent: în februarie, ANRE a suspendat temporar o autorizație de înființare pentru un parc eolian de 70 MW al Aukera (investitor belgian). Compania a transmis atunci că proiectul de 100 de milioane de euro continuă, iar suspendarea a fost legată de calendarul procesului de finanțare, potrivit unei clarificări publicate de e-nergia.ro . [...]
Extinderea încălzirii geotermale din Lovrin depinde de o investiție de 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), după ce sistemul centralizat funcționează deja din 2024 pe strada principală și deservește circa 200 de locuințe, potrivit Libertatea . Comuna Lovrin (județul Timiș) este prezentată ca prima comună din România în care apa geotermală este folosită pentru încălzirea locuințelor în sistem centralizat. În acest moment, rețeaua este disponibilă doar în centrul localității, iar gradul de racordare este estimat la 80% „din casele care s-ar putea racorda” pe tronsonul existent. Cât plătesc localnicii și ce se schimbă față de încălzirea pe lemne Din discuțiile cu beneficiarii, diferența invocată cel mai des ține de costuri și de confortul operațional (fără aprovizionare, cenușă și întreținerea sobelor). O localnică racordată spune că plătește „aproximativ 200 de lei pe lună”, iar o altă familie indică o factură de „700 de lei” lunar, în condițiile în care înainte cheltuiau „7.000-8.000 de lei” pe lemne, care „nu ajungeau toată iarna”. „Comparativ cu lemnele e mai ieftin, mai bine, e curățenie. Te scoli în căldură, te culci în căldură.” În prezent, factura „se calculează după suprafața casei”, iar localnicii spun că au fost informați că urmează montarea de contoare (adică măsurarea consumului la nivel de gospodărie). Blocajul: finanțarea extinderii către peste 1.000 de locuințe Pentru restul comunei, „peste 1.000 de locuințe”, primarul Vasile Graur afirmă că este nevoie de o investiție de 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei). Administrația locală caută o sursă de finanțare pentru extinderea rețelei, cu obiectivul declarat de a duce încălzirea geotermală „în fiecare casă”. Primarul susține că sonda funcționează artezic și că, la nevoie, poate fi montată o pompă, astfel încât riscul ca apa să nu fie suficientă „nu există”, în contextul în care unii localnici își exprimă îndoiala că resursa ar putea acoperi întreaga comună. Probleme operaționale și măsura anunțată: contoare și penalizări În teren apar și nemulțumiri legate de funcționarea sistemului, pe care primarul le pune pe seama intervențiilor din instalațiile vechi ale unor gospodării. Edilul spune că în sistemul actual „nu ai voie să folosești pompe de recirculare”, deoarece recircularea se face în centrală, iar utilizarea unor astfel de pompe la nivel de casă ar afecta și vecinii. Ca răspuns, primăria a decis montarea de contoare la fiecare casă și anunță o sancțiune tarifară pentru cei care folosesc pompe de recirculare: „Dacă au pus o pompă de recirculare prețul i se dublează.” Pentru Lovrin, următorul pas practic rămâne obținerea finanțării pentru extindere; până atunci, sistemul rămâne concentrat pe strada principală, cu o adopție ridicată pe tronsonul deja construit, dar cu o parte semnificativă a comunei încă în afara rețelei. [...]
Eliminarea „ Casa Verde Fotovoltaice ” din bugetul AFM pe 2026 mută 1,5 miliarde lei către apă-canal , iar Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) avertizează că Administrația Fondului pentru Mediu riscă să ajungă să finanțeze un „Anghel Saligny 2”, potrivit Mediafax . Decizia este semnalată într-un comunicat de presă al APCE, citat de publicație, în care președintele asociației, Dan Pîrșan, spune că programul „Casa Verde Fotovoltaice” a fost eliminat din bugetul AFM pentru anul 2026, pentru al doilea an consecutiv. Reorientarea banilor: de la prosumatori la infrastructură locală APCE susține că întregul buget al proiectului, de 1,5 miliarde de lei , a fost transferat către programul de sprijin al primarilor pentru proiecte de apă-canal . Asociația apreciază însă că suma este „nesemnificativă” pentru un astfel de proiect și avertizează că AFM ar putea ajunge să finanțeze „Anghel Saligny 2” (o referire la un program de investiții locale). În același comunicat, APCE afirmă că „Casa Verde Fotovoltaice” a fost singurul program care „a redus efectiv facturile la energie ale românilor” și că eliminarea lui taie un instrument care a încurajat producerea de energie pe acoperișurile locuințelor. Ce spune APCE despre efectele în energie: stocare insuficientă și dependență la vârfuri Asociația leagă eliminarea programului de probleme mai largi din sistemul energetic: România ar fi „codașa Europei” la stocarea energiei, ar fi dependentă energetic dimineața și seara și nu ar avea suficiente capacități moderne de producție și stocare. În acest context, APCE indică și bugetul alocat bateriilor pentru prosumatori, de 400 milioane de lei , pe care îl consideră insuficient. Solicitările APCE: revenirea programului și schimbarea regulilor APCE cere, potrivit comunicatului citat de Mediafax: reintroducerea programului Casa Verde Fotovoltaic ; majorarea bugetului pentru baterii cu minimum 50% ; schimbarea sistemului de atribuire pentru ambele programe; creșterea gradului de participare al beneficiarilor la 30% , pentru ca programele să poată fi accesate de mai mulți români. Asociația mai afirmă că, la nivel european, „soluția imediată” pentru reducerea facturilor și creșterea independenței energetice este un mix de fotovoltaice, prosumatori, stocare și comunități de energie și susține că vânzarea panourilor fotovoltaice s-a dublat în Europa odată cu începerea „războiului din Golf” (formulare din comunicatul citat). [...]
Rompetrol își extinde infrastructura de încărcare electrică în 26 de locații din România, cu un proiect de circa 8,2 milioane euro, cofinanțat din fonduri UE , potrivit Profit . Miza economică este reducerea costului investiției prin granturi europene și poziționarea rețelei în coridoarele de transport relevante, inclusiv pentru vehicule grele. Proiectul este derulat de mai multe companii din grupul Rompetrol, controlat de KazMunayGas (Kazahstan), și vizează infrastructură de încărcare destinată atât vehiculelor ușoare (LDV), cât și vehiculelor grele (HDV). Finanțare: grant UE de 2,01 milioane euro dintr-un buget estimat de 8,2 milioane euro Conform informațiilor publicate, proiectul are o valoare totală estimată de aproximativ 8.200.000 de euro (aprox. 42,8 milioane lei ), din care 2.010.000 de euro (aprox. 10,5 milioane lei ) reprezintă finanțare nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană. Cofinanțarea vine prin programul Connecting Europe Facility (CEF) , instrument european care sprijină proiecte de infrastructură, inclusiv în transport, în legătură cu rețeaua transeuropeană TEN-T (coridoare și rute considerate strategice la nivelul UE). Ce se instalează și pe ce calendar Inițiativa vizează instalarea de stații de încărcare ultra-rapide , adaptate cerințelor actuale ale pieței, inclusiv pentru segmentul heavy-duty, un punct important pentru transportatori și operatorii de flote. Perioada proiectului este de 30 de luni , cu derulare între 11 iunie 2025 și 11 decembrie 2027 , conform datelor din material. De ce contează Prin accesarea finanțării CEF, Rompetrol își poate accelera investiția în infrastructura de încărcare reducând presiunea pe capitalul propriu, într-o zonă unde costurile inițiale sunt ridicate, iar recuperarea depinde de volum și de amplasare. În același timp, includerea vehiculelor grele indică o țintire a segmentului de transport pe rute majore, unde electrificarea începe să fie împinsă și de cerințe europene privind reducerea emisiilor. În comunicarea companiei, Alua Amirova, director Strategie și Dezvoltare Durabilă în cadrul KMG International (Rompetrol), a descris proiectul ca parte a direcției de dezvoltare a mobilității electrice și a extinderii rețelei inclusiv pentru vehicule heavy-duty: „Acest proiect reflectă direcția strategică a grupului de dezvoltare a mobilității electrice, prin implementarea unor investiții sustenabile și relevante pe termen lung. Extinderea rețelei de încărcare, inclusiv pentru vehiculele heavy-duty, reprezintă un pas strategic în direcția consolidării soluțiilor integrate, adaptate cerințelor viitorului.” Materialul nu detaliază în fragmentul disponibil lista celor 26 de locații sau specificațiile tehnice complete ale stațiilor; acestea ar urma să rezulte din implementarea proiectului pe parcursul perioadei anunțate. [...]
