Știri
Știri din categoria Energie verde
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu primul său parc fotovoltaic plutitor, după ce proiectul „Nufărul” urmează să primească autorizația de înființare de la ANRE, un pas de reglementare fără de care investiția nu poate avansa către execuție, potrivit Libertatea.
Proiectul-pilot va fi implementat în județul Olt, pe lacul de acumulare al Centralei Hidroelectrice Ipotești, și reprezintă o premieră pentru compania de stat listată la bursă: primul sistem de panouri fotovoltaice flotante din portofoliul Hidroelectrica. Informația privind autorizarea ANRE este relatată de Profit.ro, citat de Libertatea.
Autorizația de înființare emisă de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) este etapa care permite trecerea proiectului din zona de planificare în cea de implementare. Conform articolului, după emiterea autorizației, dezvoltatorul trebuie să facă dovada finanțării pentru construcția capacității energetice.
În termeni practici, proiectul intră într-o fază în care condițiile de conformare și finanțare devin decisive pentru calendarul de livrare.
„Proiectul Pilot Nufărul”, lansat în vara lui 2025, are ca obiectiv diversificarea surselor regenerabile și valorificarea infrastructurii existente, prin folosirea luciului de apă al lacurilor de acumulare.
Principalele repere din material:
Valoarea estimată inițial a proiectului a fost de 47,2 milioane de lei fără TVA, însă contractul a fost atribuit companiei WALDEVAR Energy pentru 39,25 milioane de lei fără TVA, în urma unei licitații deschise pe criteriul „cel mai bun raport calitate/preț”.
Hidroelectrica operează în prezent 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică totală de 6,4 GW, și deține și un parc eolian de 108 MW la Crucea (județul Constanța), iar proiectul „Nufărul” este prezentat ca o extensie a strategiei de diversificare a producției din surse regenerabile. În paralel, compania a raportat o capitalizare bursieră de 76,5 miliarde de lei, la un preț maxim de 170 de lei/acțiune, cu închiderea la 169,8 lei/acțiune, conform articolului.
Recomandate
Autorizația ANRE pentru ferma solară Dama deschide drumul unui proiect de 1,24 GW care ar putea dubla producția solară a României , dar efectul real în sistem depinde de ritmul de execuție până la ținta de punere în funcțiune comercială din 2030, potrivit Antena 3 . Proiectul, dezvoltat de Rezolv Energy , va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, aproape de granița cu Ungaria. ANRE a emis autorizația de înființare – etapă care intervine după ce dezvoltatorii pot demonstra că au finanțarea necesară pentru proiecte mari de infrastructură. Ce înseamnă proiectul pentru producția de energie Rezolv Energy estimează o capacitate instalată de 1,24 GW, iar teoretic ferma ar putea produce maximum 10,86 TWh pe an. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de gradul de utilizare; compania indică un scenariu conservator de funcționare la o capacitate medie de 15%, care ar însemna 1,63 TWh anual. Dezvoltatorii spun că producția anuală estimată ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de oameni. În plus, proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Context: România sub media UE la solar și eolian Datele compilate de think-tank-ul energetic Ember arată că România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din solar, sub media UE de 13,1%. Și la eolian România a fost sub media UE (12% față de 17%), la fel și la bioenergie și energie nucleară. În mixul de producție din 2025, hidroenergia a avut ponderea cea mai mare (24,3%), însă România a rămas dependentă de gaze (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste mediile UE menționate în articol (16,8% și 9,18%). Ce urmează și ce riscuri rămân Ținta comunicată pentru intrarea în funcțiune comercială este 2030, iar proiectul ar urma să depășească parcul solar Witznitz de lângă Leipzig (Germania), în prezent cea mai mare fermă solară operațională din UE. Rezolv Energy afirmă că evaluează adăugarea ulterioară a unei „stocări substanțiale de energie” (capacități de baterii care pot muta energia produsă în orele cu consum redus către intervale cu cerere mai mare), pentru a limita risipa de energie solară atunci când consumul este scăzut. „O mare parte din terenurile agricole de calitate inferioară vor fi readuse la pășune, oile urmând să gestioneze vegetația prin pășunat. Proiectul va include, de asemenea, o rezervație naturală de 82 de hectare, una dintre cele mai mari inițiative private de restaurare a naturii, asociate cu un proiect solar din sud-estul Europei”, transmite compania. Separat, articolul notează că România deține și „recordul” celei mai mari centrale pe gaze din UE, la Mintia, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat pe 14 august că aceasta ar urma să intre în probe începând din septembrie. [...]
Parcul fotovoltaic Dama din Arad, de 1,24 GW, poate dubla producția solară a României și ar reduce decalajul față de media UE la energia regenerabilă, potrivit HotNews , care citează date și estimări din Euronews, Profit.ro, Ember și dezvoltatorul Rezolv Energy . Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis în august autorizația de înființare pentru parcul fotovoltaic Dama, dezvoltat de Rezolv Energy în județul Arad. Proiectul are peste 1.200 MW și va fi construit pe un amplasament de peste 1.000 de hectare, în localitățile Pilu și Grăniceri, conform Profit.ro. Miza economică și operațională este că noua capacitate ar urma să împingă rapid în sus producția internă de energie solară, într-un moment în care România rămâne sub media Uniunii Europene la ponderea electricității din surse solare și eoliene și continuă să se bazeze relativ mult pe gaz și cărbune. Unde este România față de media UE la regenerabile România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din surse solare, sub media UE de 13,1%. La eolian, ponderea a fost de 12%, față de media europeană de 17%, potrivit datelor grupului de reflecție Ember, citate de Euronews. În 2025, cea mai mare parte a energiei electrice din România a provenit din hidroenergie (24,3%), iar producția s-a bazat semnificativ și pe gaz (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste media UE (16,8% pentru gaz și 9,18% pentru cărbune). Ce aduce parcul Dama: capacitate, producție estimată, calendar Odată operațional, parcul solar va avea o capacitate instalată de 1,24 GW, potrivit Rezolv Energy. Capacitatea teoretică maximă este de 10,86 TWh pe an, „mai mult decât dublul” producției solare actuale a României, conform sursei. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de numărul de ore cu radiație solară. Pe baza unei estimări prudente de 15% capacitate medie anuală, producția ar ajunge la 1,63 TWh de energie electrică. Proiectul este planificat să înceapă producția comercială până în 2030 și ar urma să depășească complexul Witznitz din Germania, actualul lider operațional din UE, potrivit Euronews. Efecte locale și opțiuni de stocare Dezvoltatorii estimează că producția va acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de persoane, și că proiectul va genera peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Rezolv Energy mai spune că evaluează adăugarea unor „sisteme substanțiale de stocare a energiei” (baterii care pot reține energia produsă în exces pentru a fi folosită ulterior), pentru a reduce risipa de electricitate în perioadele cu consum scăzut. În plus, o parte din terenurile agricole de calitate inferioară ar urma să fie transformate în pășuni, iar complexul va include o rezervație naturală de 82 de hectare, conform aceleiași surse. [...]
România a ajuns ca energia solară să acopere 52% din producția instantanee, dar dezechilibrul zi–seară împinge sistemul spre export ieftin și import scump , potrivit Economedia . Marți, la ora 14:20, producția fotovoltaică a atins un record istoric de 3.140 MW dintr-un total de 5.850 MW. În acel moment, toate celelalte surse au fost sub 1.000 MW. Pe locurile următoare s-au situat termocentralele pe gaze (950 MW) și cele pe cărbune (750 MW). Efect operațional: export ziua, import seara Cu un asemenea nivel al producției fotovoltaice la prânz, România a redevenit net exportator de energie pe parcursul zilei. Situația se inversează însă seara, când aportul solar dispare, iar sistemul ajunge din nou să acopere deficitul prin importuri. Publicația notează că producția solară din miezul zilei a depășit de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nucleare Cernavodă, însă cu o diferență esențială: energia solară este discontinuă, producând mult ziua (dacă e soare) și deloc seara, exact în vârful de consum. Context: hidro la minime, nuclear cu un singur reactor În același interval, Hidroelectrica , deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producea doar 330 MW, pe fondul unor producții „extrem de reduse” în aceste zile, conform sursei. Centrala Nucleară Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar al doilea urmează să fie oprit pe 13 august, deoarece „nu mai este suficientă apă pentru răcire pe Dunăre”, mai arată Economedia. De ce contează: stocarea rămâne veriga lipsă Economedia descrie o „paradigmă” repetată de circa doi ani: prețuri mici ziua (fotovoltaicul fiind cea mai ieftină sursă), energie exportată în mare parte, apoi prețuri mari seara, când România importă masiv și scump. Soluția indicată este creșterea capacităților de stocare în baterii: în prezent sunt montați 1.100 MW, față de un necesar de cel puțin 2.000 MW, potrivit sursei. [...]
România își pregătește cadrul pentru concesionarea unor proiecte eoliene offshore de 11,5 GW , un pas care ar putea declanșa proceduri competitive și investiții majore în Marea Neagră, potrivit Economedia , care citează o analiză ENERGY MAG (Grecia), preluată de Rador și G4Media.ro. Ministerul Energiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern care definește zonele concesionate pentru parcurile eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre. Miza imediată este că aprobarea documentului „deschide calea” pentru proceduri competitive de atribuire a concesiunilor, adică pentru intrarea efectivă în faza de selecție a investitorilor. Cum sunt împărțite proiectele și ce capacitate vizează Proiectul de hotărâre identifică dezvoltarea în trei etape, cu o capacitate totală estimată de 11,5 GW, în șase „perimetre”. În prima etapă sunt prevăzute trei zone concesionate (1, 2 și 3), fiecare destinată unui proiect eolian offshore, cu o capacitate totală estimată de 3,1 GW. Conform informațiilor din material, aceste zone: sunt potrivite pentru fundații fixe (stabile) pe fundul mării; sunt compatibile cu tehnologiile actuale; evită zonele sensibile din punct de vedere ecologic. Această etapă este legată de obiectivul din Strategia Energetică a României 2025–2035: instalarea a 3 GW de eolian offshore până în 2035. De ce contează: investiții potențiale și interesul companiilor grecești Analiza citată indică faptul că proiectele ar putea atrage companii energetice grecești deja prezente în România, care „este posibil” să participe la formatele de afaceri ce își vor manifesta interesul pentru realizarea parcurilor offshore. În context, sunt menționate investiții și poziționări existente: Parcul eolian Fântânele–Cogealac (600 MW), aflat la 17 kilometri de coastă, este administrat de PPC Renewables, care l-a achiziționat de la CEZ Group în 2024. HELLENiQ Renewables lucrează la un parc eolian de 96 MW, cu termen de finalizare în trimestrul al doilea din 2027; prima dintre cele 15 turbine a fost instalată pe 10 august. Materialul enumeră și alte companii grecești active pe piața locală: PPC, METLEN, AVAX, GEK-TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE (Motor Oil Group), SUNEL-AMERESCO, precum și Navios Investment Srl (cu capital grecesc în proporție de 50%), cu expunere pe producție și stocare de energie. Context de resursă: potențialul eolian al Mării Negre Potrivit raportului „ Offshore Wind Roadmap in Romania” al Băncii Mondiale , regiunea Mării Negre, cu viteze medii ale vântului de aproximativ 7,5 m/s, ar avea un potențial eolian de circa 76 GW, din care 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe și 54 GW pe platforme plutitoare. Separat, analiza citată de Economedia menționează o estimare a Ministerului Energiei privind „amprenta economică” a eolianului offshore, care ar putea ajunge până la 27 de miliarde de euro (aprox. 135 miliarde lei) în economia națională. Ce urmează În forma prezentată, proiectul de hotărâre de guvern este piesa de reglementare care delimitează zonele și, odată aprobat, ar permite lansarea procedurilor competitive pentru concesiuni. Calendarul concret al acestor proceduri și condițiile de participare nu sunt detaliate în informațiile citate. Sursa primară a informațiilor despre analiza externă: ENERGY MAG . [...]
Un nou val de gadgeturi pentru energie „din mers” prinde tracțiune pe crowdfunding , iar exemplul cel mai recent este turbina eoliană portabilă Ventyra R1, care a depășit de 90 de ori ținta inițială de finanțare pe Kickstarter , potrivit TechRadar . Pentru piață, semnalul important nu este doar produsul în sine, ci apetitul pentru soluții „DIY” (făcute și instalate de utilizator) care ocolesc parțial rețeaua clasică de electricitate. Ce promite Ventyra R1 și cum ar fi folosită Ventyra R1 este prezentată ca o turbină eoliană pliabilă, suficient de compactă pentru a fi transportată într-un rucsac, cu scopul de a încărca dispozitive în deplasare, dacă există vânt suficient. TechRadar notează că produsul ar fi potrivit și pentru utilizare „off-grid” (în afara rețelei), inclusiv în zone precum trasee de deal sau drumuri de coastă. Specificațiile menționate în material includ: putere de ieșire de 50 W și sarcină maximă de 75 W; suport 12 V curent continuu; viteză minimă de pornire a vântului de 6,7 mph (aprox. 3 m/s); estimare de „circa 35 de minute” pentru încărcarea unui telefon, în condițiile în care turbina funcționează la viteză maximă (conform testelor Ventyra, citate de publicație); un „hub” de alimentare integrat pentru conectarea dispozitivelor. În practică, chiar sursa avertizează că la viteza minimă de pornire este puțin probabil să rezulte încărcări relevante, iar o utilizare mai realistă ar fi încărcarea treptată a unei baterii externe, apoi alimentarea gadgeturilor din aceasta. Pachet, extindere și limitări: unde se vede riscul operațional Pachetul ar include un trepied, o geantă de transport și patru țăruși pentru fixare în sol. Deși este promovată pentru aventuri în zone izolate, TechRadar menționează și scenariul montării pe balcon, ca sursă alternativă. Un element cu potențial comercial este extensibilitatea: mai multe unități R1 pot fi conectate la același hub, iar există și pachete care includ panouri solare, conectabile în același sistem. Mesajul de marketing citat din pagina de Kickstarter spune că produsul este „conceput să completeze energia solară”, nu să o înlocuiască, pentru un sistem mai flexibil în funcție de vreme și utilizare pe timp de noapte. Pe partea de limitări, publicația subliniază două necunoscute importante: nu este menționată o protecție la intemperii (de exemplu, rezistență la ploaie puternică); nu este clar cât de stabilă este în vânt puternic, existând riscul să se răstoarne. Finanțarea pe Kickstarter și prețurile „early bird” Campania de pe Kickstarter a avut o țintă inițială de 1.500 dolari (aprox. 6.900 lei), considerată „foarte mică” în material. La momentul redactării, erau promiși 140.020 dolari (aprox. 644.000 lei), de la 661 susținători, iar produsul avea „peste 600” de susținători, conform TechRadar (cu trimitere la New Atlas). Prețul „early bird” pentru Ventyra R1 pornește de la 179 dolari (aprox. 820 lei), iar livrarea este programată pentru decembrie, conform campaniei de pe Kickstarter: Kickstarter . Ca alternativă, TechRadar indică Shine Turbine (aflată la a doua versiune), disponibilă la precomandă pe Indiegogo la 399 dolari (aprox. 1.835 lei): Indiegogo . Ce urmează și de ce contează pentru „energia DIY” Dincolo de promisiunile tehnice, miza economică imediată este validarea cererii: un produs de nișă, mai rar decât încărcătoarele solare portabile, reușește să atragă rapid finanțare și sute de susținători. În același timp, TechRadar amintește riscul specific crowdfunding-ului: nu există garanția că produsul va ajunge pe piață în forma prezentată sau că va ajunge deloc, mai ales când compania este la primul produs. [...]
China a bifat un pas spre industrializarea eolianului de mare altitudine , după ce sistemul flotant de generare S4000 a trecut un test complet de operare, un prag care mută tehnologia din zona de prototipuri în cea de proiecte aplicabile. Potrivit IT之家 , validarea a fost realizată recent într-o bază de test din nord-vestul Chinei și este prezentată ca o „descoperire majoră” pentru eolianul de mare altitudine. Testul a acoperit întregul ciclu operațional: ridicare, menținere la altitudine, test de producere a energiei și recuperare controlată. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material CCTV News , toți indicatorii au îndeplinit cerințele, iar rezultatele ar confirma fiabilitatea sistemului în condiții „complexe și extreme” specifice zonelor de altitudine mare. Ce aduce S4000 față de generația anterioară S4000 este descris ca o iterație a modelului S2000, cu o configurație nouă și performanțe îmbunătățite. În datele prezentate: altitudine maximă de operare la ridicare: până la 4.000 de metri ; acoperire potențială: „majoritatea” zonelor din China, prin compatibilitate cu condițiile de amplasare; integrare: ar putea deservi direct cerințele rețelelor electrice principale (fără detalii tehnice suplimentare în material); durată de viață proiectată: 20 de ani . De ce contează: intrarea în planificarea națională și „veriga” de inginerie Materialul notează că eolianul de mare altitudine a fost inclus în planul național chinez „15-5” (al 15-lea ciclu de planificare) pentru dezvoltarea energiei regenerabile, ca tehnologie de energie curată „nouă” și prioritară. În acest context, reușita testului S4000 este prezentată ca acoperind o „verigă-cheie” pentru aplicarea la scară inginerească, cu potențial de a crește capacitatea de furnizare a energiei curate în zonele de altitudine mare. Publicația nu oferă un calendar de comercializare sau date despre capacități instalate ori costuri, astfel că impactul economic imediat nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
