Știri
Știri din categoria Externe
Traversarea Strâmtorii Ormuz de către mai multe nave de război americane, pentru prima dată de la începutul conflictului cu Iranul, este un semnal operațional menit să deblocheze traficul comercial printr-un punct critic pentru transportul de energie, potrivit mediafax.ro, care citează Axios.
Un oficial american a declarat că navele Marinei SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, într-o mișcare care, conform surselor Axios, nu a fost coordonată cu Iranul. Scopul operațiunii ar fi fost creșterea încrederii navelor comerciale pentru reluarea tranzitului prin zonă, după o perioadă în care traficul a fost descurajat de riscurile de securitate.
Operațiunea a avut loc în contextul începerii negocierilor de pace dintre cele două părți în Pakistan. Oficialul american a descris acțiunea drept una axată pe libertatea navigației în ape internaționale.
„A fost o operațiune concentrată pe libertatea navigației în ape internaționale.”
Potrivit aceleiași relatări, navele americane au traversat Strâmtoarea Ormuz dinspre est spre vest, către Golful Persic, după care s-au întors prin strâmtoare în Marea Arabiei.
Strâmtoarea Ormuz este un coridor maritim îngust, esențial pentru fluxurile comerciale din regiune, inclusiv pentru transporturile de petrol și gaze. În acest context, o prezență navală americană care vizează „libertatea navigației” urmărește, practic, să reducă riscul perceput de operatorii comerciali și să accelereze revenirea traficului la niveluri mai apropiate de normal.
Efectul imediat urmărit este reluarea tranzitului comercial prin strâmtoare, însă evoluția depinde de reacțiile părților implicate și de dinamica negocierilor de pace aflate în derulare. Informațiile disponibile nu includ un calendar sau măsuri suplimentare anunțate oficial.
Recomandate
SUA și Iran spun că un acord de încetare a războiului este „mai aproape ca niciodată”, dar lipsa semnăturii menține riscul de escaladare potrivit Al Jazeera , care relatează declarațiile celor două părți din 13 iunie 2026. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că un memorandum de înțelegere cu Statele Unite pentru încheierea războiului „nu a fost niciodată mai aproape”, dar a cerut oprirea speculațiilor din presă „până la finalizarea” documentului. Formularea indică faptul că negocierile sunt avansate, însă acordul nu este încă închis procedural. Semnal politic din SUA, dar fără confirmarea unui text final În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a redistribuit pe platforma sa Truth Social mesajul ministrului iranian. Gestul sugerează o deschidere publică față de mesajul Teheranului, după ce Trump criticase anterior Iranul pentru presupuse scurgeri către presa de stat privind detalii ale memorandumului, pe care le-a catalogat drept „știri false”. De ce contează: „aproape” nu înseamnă implementabil Pentru mediul economic și pentru piețe, diferența dintre un acord „aproape” și unul semnat rămâne esențială: până la finalizarea și asumarea oficială a unui text, riscul operațional și geopolitic rămâne ridicat, iar predictibilitatea scăzută. În informațiile publicate de Al Jazeera nu apar detalii despre calendarul semnării sau despre clauzele memorandumului. [...]
Refuzurile de vize pentru oficiali și jurnaliști pun presiune operațională pe organizarea Cupei Mondiale , după ce delegația Iranului acuză FIFA că nu a reușit să asigure accesul în SUA pentru o parte din staff înaintea meciurilor, relatează The Jerusalem Post . Potrivit declarațiilor făcute pentru Reuters de Mahdi Mohammad Nabi, supervizorul echipei Iranului, 15 membri ai federației iraniene au fost refuzați la viză pentru a intra în Statele Unite, deși președintele FIFA, Gianni Infantino , ar fi promis „acces complet” pentru federație la cele trei partide ale Iranului programate în SUA. Nabi a cerut respectarea „regulamentelor și protocoalelor FIFA” atât de către federații, cât și de către țările gazdă. Departamentul de Stat al SUA a justificat respingerile prin faptul că „nu va permite echipei iraniene să abuzeze de acest sistem pentru a introduce teroriști în SUA sub pretexte false”. FIFA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit aceleiași relatări. De ce contează: risc de precedent pentru accesul la competiție Cazul Iranului apare într-un context mai larg de măsuri de intrare în SUA care afectează turneul: articolul menționează refuzuri de vize pentru jurnaliști iranieni și africani, introducerea unor măsuri de tip „bond” (garanții) pentru țări cu rate ridicate de depășire a șederii și interdicții de călătorie pentru cetățeni din patru state calificate la Cupa Mondială. În plus, SUA i-ar fi refuzat intrarea arbitrului somalez Omar Abdulkadir Artan, deși avea viză validă, invocând presupuse legături cu „organizații teroriste”. Totuși, Iranul este prezentat drept singura echipă a cărei federație se confruntă cu un număr mare de refuzuri pentru membri ai delegației. Context: tensiuni geopolitice și un turneu cu miză politică Refuzurile vin „pe fondul” escaladării loviturilor între țările aflate în conflict, care ar putea reaprinde un război de amploare, după un armistițiu fragil convenit în aprilie, notează materialul. Este, potrivit textului, prima Cupă Mondială de la debutul competiției în 1930 în care o țară gazdă urmează să primească o națiune cu care se află în război. Jucătorii Iranului au primit vizele americane cu 10 zile înainte de primul meci, programat luni, în apropiere de Los Angeles, contra Noii Zeelande. Proteste în Canada, pe fondul legăturilor FIFA cu Israel Separat, FIFA se confruntă și cu proteste în Toronto: activiști au afișat un banner cu mesajul „Kick Israel out of FIFA”, înaintea debutului Canadei la turneu, împotriva Bosniei și Herțegovinei. Un purtător de cuvânt al activiștilor, Faisal Ibrahim, a acuzat FIFA de complicitate, invocând meciuri ale Asociației Israeliene de Fotbal disputate pe teritorii considerate ocupate. Materialul amintește că, în martie, FIFA a spus că nu va lua măsuri împotriva cluburilor israeliene acuzate de Federația Palestiniană că ar concura fiind bazate, potrivit acuzațiilor, în teritoriu palestinian, invocând statutul juridic „nerezolvat” al Cisiordaniei în dreptul internațional public. [...]
Iranul condiționează un acord de pace de un pachet economic de cel puțin 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) pentru reconstrucție , potrivit detaliilor publicate în presa iraniană despre proiectul de înțelegere cu SUA, relatează Mediafax . Documentul ar urma să pună capăt războiului dintre Iran și Israel și include, pe lângă reconstrucție, despăgubiri pentru daunele provocate Iranului de „agresiunea americano-israeliană”. Acordul ar prevedea ca detaliile compensațiilor să fie stabilite în negocieri care ar urma să înceapă în termen de 60 de zile de la semnare. Iranul susține că ar fi obținut și garanții din partea unor state terțe, iar, potrivit agenției Anadolu (care citează IRNA și Mehr), SUA și aliații lor „ar urma să fie obligați” să prezinte planuri de reconstrucție de minimum 300 de miliarde de dolari. Ce ar acoperi negocierile post-semnare Proiectul de acord ar avea șapte puncte-cheie, de la programul nuclear și sancțiuni până la despăgubiri de război, active iraniene înghețate și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, negocierile din cele două luni de după semnare s-ar concentra exclusiv pe trei teme: programul nuclear pașnic al Iranului; ridicarea sancțiunilor americane; despăgubirile pentru pagubele provocate de război. Pe componenta nucleară, Iranul afirmă că nu și-ar asuma noi obligații prin acord, iar programul său nuclear „pașnic” ar rămâne neschimbat. Eventualele negocieri nucleare ar începe doar după semnarea acordului și ar include discuții despre dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu și de a păstra materialele deja îmbogățite. Miza financiară: active înghețate și relaxarea sancțiunilor Înțelegerea ar include deblocarea imediată a unei părți din activele iraniene înghețate, restul urmând să fie eliberate gradual în timpul negocierilor. În plus, 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din aceste active ar urma să fie eliberate în perioada negocierilor de 60 de zile, jumătate din sumă fiind disponibilă înainte de începerea negocierilor finale. Pe sancțiuni, proiectul ar prevedea ridicarea restricțiilor americane și a măsurilor internaționale impuse Iranului, inclusiv suspendarea celor care vizează petrolul iranian, produsele petrochimice și derivații acestora, precum și eliminarea măsurilor americane primare și secundare. Strâmtoarea Ormuz , punct sensibil pentru comerțul global Potrivit versiunii iraniene, Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie redeschisă, însă Iranul nu ar renunța la autoritatea asupra acesteia și nu ar acorda SUA niciun rol în administrarea viitoare a rutei maritime. Securitatea și navigația ar urma să fie gestionate de statele riverane, iar aranjamentele viitoare discutate direct între Iran și Oman. Proiectul ar exclude programul iranian de rachete din viitoarele negocieri. SUA contestă versiunea Teheranului Statele Unite resping termenii prezentați public de Iran. Potrivit Reuters, Donald Trump a scris pe Truth Social că detaliile divulgate de Teheran „nu au nimic de-a face” cu ceea ce ar fi fost convenit în scris și a criticat public poziția iraniană. Vicepreședintele JD Vance a susținut, la rândul său, că „nu sunt eliberate fonduri doar pentru semnarea unui acord” și că beneficiile economice ar ajunge la Iran doar dacă acesta își respectă obligațiile. Un oficial american de rang înalt, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a declarat că, în baza acordului, materialele nucleare ale Iranului „vor fi distruse și îndepărtate”, iar programul nuclear va fi desființat, adăugând că nu ar fi eliberat niciun ban până la îndeplinirea obligațiilor. [...]
Disputa SUA–Iran asupra unui „acord” pune sub semnul întrebării ridicarea sancțiunilor și fluxurile de petrol prin Ormuz , după ce Donald Trump a respins ca „fals” proiectul de înțelegere prezentat de presa iraniană, relatează Digi24 . Trump a susținut că declarațiile unor oficiali iranieni despre existența unui acord „nu au nicio legătură cu adevărul” și a acuzat Teheranul de lipsă de bună-credință, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . Ce ar fi conținut proiectul prezentat de presa iraniană Potrivit agenției iraniene Mehr, citată în material, proiectul de acord-cadru ar include: „încetare permanentă și imediată a ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban”; 60 de zile de negocieri pentru un acord privind dosarul nuclear și „ridicarea totală” a sancțiunilor americane; eliberarea a 24 miliarde de dolari din fonduri iraniene blocate, în perioada finală a negocierilor de 60 de zile. Separat, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că proiectul ar prevedea ridicarea sancțiunilor asupra petrolului iranian, deblocarea unor fonduri înghețate și încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, fără a preciza ce ar oferi Iranul în schimb. De ce contează: sancțiuni, petrol și Strâmtoarea Ormuz Miza imediată ține de sancțiunile americane și de exporturile de petrol ale Iranului, dar și de accesul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transporturile energetice. În relatarea citată, termenii descriși de oficiali iranieni ar lăsa impresia că Teheranul ar obține o parte importantă din cererile sale, în timp ce Trump ar obține puțin, cu excepția redeschiderii Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul ar fi închis-o după lansarea unei campanii de bombardamente americano-israeliene în februarie. Ce urmează: dosarul nuclear rămâne punctul central În același context, se arată că discuțiile despre dosarul nuclear ar urma să fie împinse în negocieri ulterioare, deși acesta este principala preocupare a SUA și Israelului. Potrivit materialului, Trump vrea un acord care să garanteze că Iranul nu va dezvolta niciodată o armă nucleară, inclusiv prin neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit, pe care ar dori să-l vadă predat Washingtonului. [...]
Iran condiționează reluarea negocierilor nucleare cu SUA de implementarea unui acord provizoriu , care ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea conflictelor pe mai multe fronturi, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi transmise de televiziunea de stat. Araghchi a spus că discuțiile nucleare cu Washingtonul ar urma să aibă loc abia într-o etapă ulterioară și nu vor avansa dacă înțelegerea interimară propusă nu este pusă în aplicare. El a precizat că un memorandum de înțelegere nu a fost încă semnat și „încă se poate schimba”. Pe fondul acestor condiționări, oficiali americani și iranieni au exprimat optimism privind negocierile, afirmând că ambele părți au agreat un text și că un acord ar putea fi semnat chiar de duminică, conform Reuters. Miza operațională: Strâmtoarea Hormuz, redeschidere și control În declarațiile sale, Araghchi a legat explicit acordul provizoriu de redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Totodată, el a susținut că administrarea strâmtorii „nu va reveni la era de dinainte de război” și că suveranitatea asupra acesteia aparține Iranului și Omanului, adăugând că Iranul va asigura trecerea în siguranță a navelor. „Sabia noastră va atârna mereu deasupra Strâmtorii Hormuz.” Ce ar conține, potrivit Reuters, termenii de lucru ai acordului Reuters relatează, citând mai multe surse, că termenii schițați ar include un schimb între măsuri economice și pași operaționali, cu o componentă separată pentru dosarul nuclear: SUA ar urma să deblocheze imediat miliarde de dolari din active iraniene și să ridice sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, în schimbul redeschiderii strâmtorii. Discuțiile despre programul nuclear ar urma să se desfășoare într-un cadru de negociere de 60 de zile, după care acesta ar fi „complet demontat”, iar stocul de uraniu puternic îmbogățit ar fi „distrus și îndepărtat”. Un oficial american a descris înțelegerea ca fiind una „bazată pe performanță”, susținând că nu vor fi eliberați bani până când Iranul „nu performează”. Araghchi a spus că abordarea preferată a Iranului pentru uraniul îmbogățit ar fi „amestecarea materialului”, adică diluarea lui. Ce urmează: posibilă semnare la Geneva Reuters mai notează că acordul ar putea fi semnat chiar duminică, de vicepreședintele SUA J.D. Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Baqer Qalibaf, iar Geneva este văzută drept cel mai probabil loc. Israel nu este parte a acestor negocieri, potrivit aceleiași relatări. [...]
Ministerul de Externe al Ungariei anunță o înăsprire a regulilor pentru cetățenie și pașapoarte diplomatice , după ce a decis să revizuiască acordările din ultimii ani, pe fondul suspiciunilor că unele au fost făcute fără eligibilitate și, în anumite cazuri, cu posibil câștig financiar, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Laszlo Gyorgy Velkey , secretar de stat parlamentar în minister, într-o postare pe Facebook, informația fiind transmisă de agenția MTI și preluată de Agerpres . Oficialul spune că va fi lansată o anchetă internă privind persoanele străine care au primit cetățenia ungară în ultimii ani. Ce verifică MAE ungar și de ce contează Velkey afirmă că „multor persoane li s-a acordat cetățenia ungară fără o justificare sau eligibilitate valabilă” și că ministerul revizuiește bazele de date legate de cetățenie și pașapoarte diplomatice, pe măsură ce apar „zilnic noi detalii” despre cei implicați. Potrivit lui, „sute de persoane” fără o legătură semnificativă cu Ungaria ar fi primit cetățenia, iar unele cazuri ar ridica suspiciuni de câștig financiar. Oficialul susține că nu ar fi vorba de erori izolate, ci de o „metodă sistemică”. Pașapoartele diplomatice, legate de „misiuni”, nu de beneficii În același mesaj, Velkey afirmă că „unele persoane și-au returnat discret pașapoartele diplomatice înainte de alegeri”, dar că acest lucru nu le-ar înlătura răspunderea. Pentru perioada următoare, ministerul promite reguli mai stricte la eliberarea documentelor, cu accent pe justificare operațională și evaluări juridice și de securitate națională. Concret, pașaportul diplomatic ar urma să fie emis doar dacă este legat de o „misiune”, nu ca beneficiu personal sau instrument pentru dezvoltarea unor afaceri. [...]
