Știri
Știri din categoria Energie verde
INVL Renewable Energy Fund I refinanțează un parc solar de 60 MW din România printr-o emisiune de obligațiuni de 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei), cu randament de 8-9%, într-un moment în care proiectul este deja conectat la rețea și vinde energie în teste operaționale, potrivit Profit.
Parcul este construit pe un teren de 67 de hectare și se află în etapa de testare necesară pentru obținerea autorizațiilor, în timp ce „procedurile de licențiere pentru producerea de energie electrică sunt în curs de finalizare” pentru ca instalația să înceapă să funcționeze oficial.
Oferta de obligațiuni se derulează în perioada 27 mai – 17 iunie și se adresează investitorilor privați și instituționali din Statele Baltice. Suma minimă a investiției este de 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei).
Obligațiunile sunt emise prin REFI Blue, companie a fondului INVL Renewable Energy Fund I. Randamentul este între 8% și 9%, iar rata dobânzii urmează să fie stabilită prin licitație. Dobânda va fi plătită lunar, iar scadența este în decembrie 2028. Managerul și distribuitorul principal al emisiunii este banca lituaniană Artea.
Pentru construcția parcului, INVL Renewable Energy a împrumutat în 2024 suma de 24,4 milioane euro (aprox. 122 milioane lei) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Eiffel Investment Group, conform datelor citate de publicație.
În acest context, emisiunea de obligațiuni anunțată acum are rol de refinanțare, adică înlocuirea sau restructurarea finanțării existente printr-o nouă sursă de capital, în condiții stabilite prin oferta către investitori.
Managing Partner-ul fondului, Liudas Liutkevičius, indică drept argument pentru investițiile în România dimensiunea pieței și nivelul prețurilor:
„Piața românească, unde consumul de energie electrică este de 4-5 ori mai mare decât în Lituania, iar prețurile sunt printre cele mai mari din UE, confirmă cererea puternică pentru acest tip de proiect energetic.”
Lansat în 2021, INVL Renewable Energy Fund I este administrat de Invalda INVL Asset Management și este axat pe investiții în regenerabile în România și Polonia. În România, fondul a achiziționat până acum 8 proiecte de parcuri solare, cu o capacitate combinată de 356 MW, iar investițiile în proiectele locale sunt estimate la peste 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei), cu punerea în funcțiune a parcurilor până la finalul lui 2028. Fondul a atras 57,9 milioane euro (aprox. 290 milioane lei) în capital propriu.
Separat, la finalul anului trecut, fondul a obținut o finanțare de 72 milioane euro (aprox. 360 milioane lei) de la BERD și Raiffeisen Bank Internațional pentru construcția unui parc fotovoltaic de 174,5 MW în județul Olt, proiect cumpărat în 2022. În Polonia, INVL a semnat în martie un acord de vânzare pentru un portofoliu de 33,3 MW, structurată ca vânzare la termen, iar după semnare a vândut 14 MW din proiecte deja operaționale.
Recomandate
Jeff Bezos direcționează 34 milioane de dolari către cercetare pentru fibre textile alternative , într-o mișcare care vizează reducerea dependenței industriei modei de petrol, cărbune și plastic, dar care ridică și problema cât de repede pot astfel de materiale să ajungă la producția de masă, potrivit Focus . Finanțarea vine prin Bezos Earth Fund și, conform publicației, se bazează pe informații atribuite Infobae. Suma este de 34 milioane dolari (aprox. 156 milioane lei) și merge către proiecte care dezvoltă fibre noi din bacterii, deșeuri agricole și alte surse biologice, cu obiectivul de a înlocui în timp poliesterul, vâscoza și bumbacul cu consum mare de apă. Ce urmărește finanțarea și de ce contează economic Ținta declarată este obținerea unor materiale care: folosesc mai puțin petrol; sunt biodegradabile; pot reduce impactul asociat fibrelor sintetice, inclusiv eliberarea de microplastice în ape și în lanțurile alimentare. În termeni de piață, miza este schimbarea bazei de materii prime pentru îmbrăcăminte într-un sector descris ca fiind puternic dependent de resurse fosile. Focus notează că poliesterul este derivat din petrol, iar vâscoza poate implica procese cu consum ridicat de energie și substanțe chimice. Cine primește banii și ce tehnologii sunt vizate Proiectele sprijinite includ echipe de la: Columbia University, University of California, Berkeley, Clemson University, Cotton Foundation. Un exemplu evidențiat este cel de la Columbia, unde cercetătorii lucrează la fibre obținute cu ajutorul bacteriilor care „se hrănesc” cu resturi din agricultură, astfel încât deșeurile ar putea deveni materie primă pentru haine. Obstacolul major: drumul de la laborator la producția de masă Deși primele materiale ar putea deveni „gata de piață” în trei până la cinci ani, potrivit fondului, Focus subliniază că tranziția către producția la scară mare rămâne dificilă. Motivele invocate: fibrele sustenabile sunt adesea scumpe; sunt greu de scalat (adică de produs în volume mari, constant); marile branduri au nevoie de cantități și calitate stabile; consumatorii tind să aleagă produse mai ieftine. În plus, reprezentanți ai industriei avertizează că firmele tinere din zona materialelor au frecvent idei bune, dar le lipsesc capitalul, conexiunile industriale și capacitățile de producție. Context: Bezos finanțează clima, dar rămâne vulnerabil la criticile despre Amazon Inițiativa are și o dimensiune de imagine publică: Bezos investește în inovații climatice, însă este în continuare asociat cu Amazon, companie criticată pentru amprenta de mediu a logisticii, ambalajelor și livrărilor rapide. Amazon invocă, conform Focus, scăderea emisiilor per livrare și obiectivul de neutralitate climatică până în 2040, în timp ce criticii susțin că modelul de business ar trebui pus mai ferm sub semnul întrebării. [...]
Blocajele din avizare și lipsa investițiilor în rețele țin România cu prețuri mari la energie , iar accelerarea simultană a noilor capacități de producție și a infrastructurii de transport și distribuție ar trebui să devină o prioritate economică, potrivit Ziarul Financiar , care citează declarațiile Lăcrămioarei Diaconu-Pințea , country manager OX2 România. Datele Transelectrica pentru primul trimestru arată o evoluție modestă a puterii instalate: au dispărut 285 MW din producția pe cărbune, în timp ce în parcurile solare s-au instalat 245 MW. La prosumatori au fost montați 162 MW (în scădere ca ritm față de anii anteriori), iar la stocare s-au finalizat doar 105 MW. Per total, capacitatea a înregistrat un mic minus în perioada analizată, în pofida „efervescenței” din regenerabile. De ce contează: fără rețele, noile parcuri nu se văd în preț În analiza citată, lipsa investițiilor în capacități noi de producție și în infrastructură este indicată drept motiv principal pentru care România are cele mai mari prețuri spot la energie. Mesajul central este că efectul economic – scăderea prețurilor – apare atunci când producția nouă și dezvoltarea rețelelor avansează în același ritm. „Cu prețurile la electricitate în România plătim prețul absenței investițiilor de-a lungul anilor în noi capacități de generare, în infrastructură. (…) Este absolut necesar să susținem prin toate axele producția de energie. Hai să eliminăm blocajele și să fluidizăm tot, tot procesul de avizare astfel încât să ajungem la capacități puse în funcțiune cât mai repede. Trebuie să fluidizăm apoi partea de investiții în infrastructură, absolut necesare și ele. Cele două, producția și infrastructura, trebuie să meargă împreună.“ OX2: portofoliu de 1,5 GW și proiecte eoliene în construcție OX2 are în România un portofoliu de proiecte de 1,5 GW. Modelul de business vizează livrarea de proiecte „complete”, inclusiv structura de finanțare și etapa de punere în funcțiune, astfel încât cumpărătorii preiau „afaceri la cheie”. Compania își adaptează modelul și spre păstrarea unui procent din capacitatea dezvoltată. La nivel operațional, OX2 are două proiecte în construcție, de 99 MW și 96 MW, despre care managerul companiei spune că reprezintă aproximativ 30% din „șantierul eolian” aflat în construcție în România în acest moment. De asemenea, două proiecte ar urma să ajungă în acest an în faza de începere a construcției, totalizând 377 MW eolian; proiectele avansate sunt, deocamdată, eoliene, dar portofoliul include și fotovoltaic și stocare, inclusiv proiecte independente sau „colocate” (dezvoltate în același amplasament). „Inflația de avize” și aglomerarea artificială a rețelei Un punct sensibil rămâne aglomerarea rețelei de proiecte care obțin avize, dar nu sunt duse la capăt, ceea ce „aglomerează artificial” rețeaua: pentru fiecare proiect trebuie gândită o soluție de conectare, chiar dacă investiția nu se materializează. Un exemplu invocat este un proiect din Botoșani pentru care compania nu a mai obținut parametri de conectare satisfăcători, ajungând la un termen de conectare în 2033 pentru un proiect cu ATR (aviz tehnic de racordare) în 2025 – adică o așteptare de opt ani. În acest context, este menționată nevoia de diferențiere între dezvoltatorii care pot finanța și construi proiectele și cei care doar inițiază demersuri, iar introducerea garanțiilor bancare este văzută ca „o veste bună”, cu avertismentul că implementarea rapidă a unor condiții dure poate produce temporar blocaje dacă pașii nu sunt corelați. În final, discuția este plasată și în context european: rețele vechi și interconectare slabă, care limitează accesul consumatorilor la energie verde mai ieftină și integrarea acesteia în sistem, ceea ce pune sub semnul întrebării atingerea unor ținte pentru 2030, potrivit aceleiași surse. [...]
Hidroelectrica a atribuit un contract de 151,2 milioane lei pentru o centrală solară de 46 MW în Brăila , un proiect care mută investițiile companiei dinspre exclusiv hidro spre un portofoliu mai diversificat de producție, potrivit Libertatea . Contractul vizează construirea Centralei Fotovoltaice „Tudor Vladimirescu”, în județul Brăila, și a fost atribuit prin licitație deschisă companiei Enevo Group SRL, descrisă ca un contractor român pentru proiecte de energie regenerabilă. Valoarea este de 151,2 milioane lei, sub estimarea inițială de 158,6 milioane lei fără TVA, conform documentelor oficiale citate în articol. Ce include proiectul și cum arată tehnic Proiectul este unul integrat de tip EPC (Engineering, Procurement, Construction) – adică proiectare, achiziție de echipamente și construcție – și acoperă și punerea în funcțiune a centralei. Conform datelor prezentate, centrala va avea: 70.676 de panouri solare, cu putere nominală de 650 Wp fiecare; 184 de invertoare trifazate; 9 posturi de transformare colectoare. Capacitatea totală instalată este de 45,94 MWp, iar producția anuală estimată ajunge la 59,21 GWh. Termen, procedură și criterii de atribuire Termenul de finalizare este de 36 de luni, din care 24 de luni sunt alocate lucrărilor propriu-zise. Procedura s-a derulat online, prin SEAP (e-licitație.ro) , cu selecție pe criteriul „calitate-preț”. Componenta financiară a avut o pondere de 80%, iar garanția tehnică suplimentară față de minimul de 60 de luni prevăzut în caietul de sarcini a contat 20%. Atribuirea a fost făcută în baza Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. De ce contează pentru strategia Hidroelectrica CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan-Nicolae Badea, a prezentat proiectul ca parte a unei schimbări de strategie, în sensul diversificării producției companiei: „Tudor Vladimirescu nu este doar un parc solar – este un semnal clar că Hidroelectrica se schimbă. Vrem să fim relevanți în peisajul energetic al României de mâine, nu doar în cel de astăzi”. În context, articolul amintește că Hidroelectrica gestionează 188 de centrale hidroelectrice și o centrală eoliană, iar puterea totală instalată depășește 6,5 GW (inclusiv parcul eolian Crucea, de 108 MW). Totodată, compania este și cel mai mare furnizor de energie electrică din țară, atât pe segmentul concurențial, cât și pe piața generală. [...]
Hidroelectrica își diversifică producția de energie verde printr-o investiție de 151,2 milioane lei într-o centrală fotovoltaică la Tudor Vladimirescu (Brăila), contract semnat pentru realizare „la cheie”, potrivit Economedia . Proiectul marchează trecerea companiei de la profilul de producător aproape exclusiv hidro către un portofoliu mai diversificat, cu implicații directe în stabilitatea producției și în strategia de investiții. Contractul a fost atribuit prin licitație deschisă către Enevo Group SRL . Valoarea este de 151,2 milioane lei, sub estimarea inițială menționată în material, de 158,6 milioane lei fără TVA. Ce include contractul și calendarul de execuție Acordul este de tip EPC (Engineering, Procurement, Construction) – adică un proiect integrat care acoperă proiectarea, achiziția echipamentelor, execuția și punerea în funcțiune a centralei. Durata totală a contractului este de 36 de luni, din care 24 de luni reprezintă perioada de execuție propriu-zisă. Parametrii tehnici ai centralei fotovoltaice Centrala va avea: aproximativ 70.676 panouri fotovoltaice, cu putere nominală de 650 Wp fiecare; 184 de invertoare trifazate; 9 posturi de transformare colectoare; putere instalată de 45,94 MWp; producție anuală estimată de 59,21 GWh/an. Cum a fost atribuit contractul Procedura s-a derulat integral electronic, prin SEAP (e-licitație.ro). Criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”, cu: 80% pondere pentru componenta financiară; 20% pondere pentru perioada de garanție tehnică oferită suplimentar față de minimul de 60 de luni prevăzut în caietul de sarcini. Context: poziția Hidroelectrica în piață CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan-Nicolae Badea, a legat proiectul de schimbarea profilului companiei către un „jucător integrat” în energia verde. „Semnarea acestui contract reprezintă încă un pas concret în transformarea Hidroelectrica dintr-un producător pur hidroelectric într-un jucător integrat în sectorul energiei verzi din România. Tudor Vladimirescu nu este doar un parc solar — este un semnal clar că Hidroelectrica se schimbă. Vrem să fim relevanți în peisajul energetic al României de mâine, nu doar în cel de astăzi.” Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, cu un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice și o centrală eoliană, totalizând 6,5 GW, din care parcul eolian Crucea are 108 MW instalați. Compania este, totodată, cel mai mare furnizor de energie electrică din România, atât pe segmentul concurențial, cât și la nivelul întregii piețe. [...]
OMV Petrom își pregătește extinderea regională în regenerabile, cu Serbia ca piață-țintă în Balcanii de Vest , în condițiile în care compania se așteaptă să își revizuiască în creștere obiectivul pentru 2030 de peste 2,5 GW capacitate de producție de electricitate din surse regenerabile, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Vicepreședintele OMV Petrom, Narcis Popescu (responsabil de dezvoltarea afacerilor în divizia de gaze și energie electrică), a spus la Belgrade Energy Forum 2026 că Serbia este „principala țintă” pentru extinderea pe regenerabile în Balcanii de Vest, inclusiv prin cooperare cu afaceri locale. Informația a fost relatată de Balkan Green Energy News, potrivit Economedia. Ce înseamnă pentru planul de investiții al companiei OMV Petrom derulează un program de cheltuieli de 11 miliarde de euro pentru perioada 2022–2030, iar compania intenționează să aloce 25% din cheltuielile de capital (capex) către noile afaceri verzi, conform declarațiilor lui Popescu. În zona de electricitate regenerabilă, compania are: 100 MW în operare; peste 900 MW în construcție; un portofoliu total de peste 2,5 GW (solar și eolian, într-un raport de 3 la 2). Popescu a indicat că ținta de 2,5 GW pentru 2030 „este așteptat să fie revizuită în creștere” și a cerut eforturi comune pentru aprovizionarea cu energie în Europa de Sud-Est. Proiecte în derulare și parteneriate (context pentru extindere) Pe lângă direcția de extindere în Serbia, OMV Petrom are în lucru mai multe proiecte și parteneriate în regiune, potrivit aceleiași surse: joint venture fotovoltaic 50-50 cu Complexul Energetic Oltenia, cu o capacitate totală de 550 MW; panourile solare „urmau să ajungă” în portul Constanța, potrivit lui Popescu; parteneriat 50-50 cu Renovatio pentru 950 MW eolian și 180 MW fotovoltaic; parteneriat cu Enery Element în Bulgaria pentru proiectul solar Gabare de 400 MW; în România, un cluster fotovoltaic de 710 MW în Teleorman și construcția parcului solar Ișalnița de 89 MW. Pe mobilitate electrică, OMV Petrom are 1.350 de puncte de încărcare (inclusiv în parteneriate) și țintește peste 5.000 până în 2030. De ce contează: Serbia, testul de scalare regională pentru regenerabile Mesajul transmis la forumul de la Belgrad indică faptul că următoarea etapă a creșterii portofoliului de regenerabile ar putea veni din afara României, iar Serbia este piața pe care OMV Petrom vrea să o prioritizeze în Balcanii de Vest. În paralel, compania își păstrează mixul de tranziție energetică, cu gaze naturale ca pilon și investiții în tehnologii cu emisii reduse și zero (inclusiv captarea, utilizarea și stocarea carbonului – CCUS, hidrogen și biocombustibili), conform prezentării citate de Economedia. [...]
Programul AFM pentru baterii de stocare va fi deschis tuturor prosumatorilor , nu doar celor care și-au montat panouri prin Casa Verde, iar miza este reducerea presiunii asupra rețelei și a importurilor la orele de vârf, potrivit HotNews . Ministra Mediului, Diana Buzoianu , a anunțat că în 2026 va exista un program al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru achiziția de baterii de stocare, „similar cu programul Casa Verde Fotovoltaice” din anii trecuți. Bugetul total al proiectului este de 400 de milioane de lei, iar obiectivul declarat este ca energia produsă de prosumatori să poată fi folosită mai eficient, inclusiv prin stocare. În România sunt „peste 312.000 de prosumatori”, cu o putere instalată totală de 3.616 MW, conform datelor citate în articol. Cine poate aplica și ce se schimbă față de edițiile anterioare Buzoianu a respins informația vehiculată în spațiul public potrivit căreia ar putea aplica doar prosumatorii care și-au instalat panouri cu finanțare de la stat. „Am văzut și eu această informație, dar nu este adevărată, nu știu de unde s-a propagat.” Ministra a spus că nu vor exista „criterii discriminatorii” care să excludă persoanele ce și-au montat panouri fotovoltaice din fonduri proprii. Programul va funcționa pe bază de vouchere pentru achiziția de baterii, după modelul finanțărilor anterioare pentru panouri. Valoarea voucherelor urmează să fie stabilită, însă Buzoianu a indicat că va fi mai mică decât în anii trecuți, pe fondul ieftinirii echipamentelor. Criterii de origine în UE și contextul restricțiilor pentru echipamentele din China Ministerul Mediului analizează introducerea unui criteriu de tip „fabricat sau asamblat în Europa” și pentru baterii, similar cu cel dorit la programul Rabla. Potrivit declarațiilor citate, Consiliul Concurenței a avizat pozitiv introducerea acestui criteriu în Rabla, însă pentru baterii implementarea este „mai dificilă”. În context, articolul amintește că peste 90% din echipamentele fotovoltaice instalate la nivel global provin din China și face trimitere la avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie privind riscurile dependenței de un singur furnizor (detalii în materialul HotNews ). Totodată, Comisia Europeană ar pregăti orientări care să restricționeze utilizarea fondurilor UE pentru proiecte cu invertoare de la furnizori considerați cu risc ridicat, pe fondul preocupărilor de securitate cibernetică, potrivit PV Magazine . Pentru prosumatori, implicația practică este că viitorul program de baterii ar putea veni cu condiții suplimentare legate de proveniența echipamentelor, însă ministerul spune că încă „se uită” la modul de aplicare, iar lansarea este anunțată „cât mai curând posibil”. [...]
