Știri
Știri din categoria Energie verde
România pregătește un sprijin public de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru noi fabrici de biocombustibili, cu accent pe combustibili pentru aviație, printr-o schemă de ajutor de stat pusă în consultare publică de Ministerul Energiei, potrivit Economedia. Miza economică este atragerea de investiții industriale noi, finanțate în mare parte din Fondul pentru modernizare, într-un segment unde cererea este împinsă de țintele europene de decarbonare a transporturilor.
Schema vizează investiții în capacități noi de producție pentru bioetanol și pentru combustibili alternativi utilizați inclusiv în aviație: SAF (Sustainable Aviation Fuel – combustibil sustenabil pentru aviație) și HVO (Renewable Diesel – motorină regenerabilă), din materii prime prevăzute în Anexa IX a Directivei (UE) 2018/2001.
Bugetul estimat este structurat astfel:
Ajutorul de stat ar urma să fie acordat ca finanțare nerambursabilă, prin rambursarea cheltuielilor eligibile, în limita a maximum 70% din costurile eligibile ale fiecărui proiect.
Plafoanele maxime menționate:
Selecția beneficiarilor este prevăzută prin procedură de ofertare concurențială, iar un criteriu central de evaluare va fi raportul dintre ajutorul solicitat și capacitatea nou instalată, pentru a favoriza proiecte eficiente și a reduce riscul de supracompensare.
Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să fie:
Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în maximum 48 de luni de la acordarea ajutorului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2030. Beneficiarii au și obligații de ramp-up (atingerea treptată a capacității asumate): minimum 50% în primul an de funcționare, minimum 75% (medie) în al doilea și 100% până la finalul celui de-al treilea an.
Cheltuielile eligibile includ, între altele, investiția de bază, construcții și instalații, montaj, utilaje și echipamente, dotări și active necorporale; cheltuielile de operare nu sunt eligibile.
Consultarea publică este de 15 zile lucrătoare de la publicarea documentelor pe site-ul Ministerului Energiei, în platforma Fondului pentru modernizare. Schema produce efecte juridice doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: aprobarea Comisiei Europene și recomandarea la finanțare din partea Comitetului pentru Investiții al Fondului pentru modernizare.
În context, la nivelul UE, în 2023, sursele regenerabile și biocombustibilii au avut o pondere de 6,7% în transportul rutier, potrivit datelor citate în material.
Recomandate
Zece clădiri și obiective publice din Sibiu vor fi alimentate cu energie produsă local , după o investiție de 4,61 milioane lei care vizează reducerea costurilor cu electricitatea și creșterea independenței energetice a municipalității, potrivit Ziarul Financiar . Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Fondul pentru Modernizare al Ministerului Energiei. Din totalul de 4,61 milioane lei, 3,36 milioane lei reprezintă finanțare europeană, iar diferența este acoperită din bugetul local, ca contribuție proprie și pentru cheltuieli neeligibile. Ce se instalează și ce producție este estimată În cadrul proiectului vor fi montate 919 panouri fotovoltaice cu microcristalin, împreună cu sistemele tehnice necesare funcționării. Producția estimată este de circa 602 MWh/an, nivel considerat suficient pentru acoperirea necesarului de energie al obiectivelor incluse. Contractantul va furniza și un sistem/aplicație de monitorizare a funcționării instalațiilor. Municipalitatea estimează și un efect de mediu: reducerea emisiilor cu 180 tone echivalent CO2 anual. Unde vor fi montate panourile Panourile fotovoltaice vor fi instalate pe următoarele clădiri și obiective publice: Cantina Municipiului (Calea Gușteriței) sediul Primăriei Sibiu (b-dul Victoriei) sediul Direcției Fiscale și al Poliției Locale (str. Turismului) Cimitirul Municipal Grădina Zoologică unele adăposturi de animale Colegiul Tehnic Energetic Școala Gimnazială nr. 18 Școala Gimnazială nr. 20 Școala Gimnazială nr. 8 (str. Lupeni) Colegiul Economic „George Barițiu” (str. Oituz) Ce urmează: stocare și statut de prosumator Separat de acest proiect, Primăria Sibiu intenționează să depună o cerere de finanțare europeană pentru achiziția de baterii de stocare, după deschiderea liniilor de finanțare. Scopul este ca surplusul de energie neconsumat imediat să poată fi păstrat, pentru o independență mai mare inclusiv în perioadele fără soare. În același timp, clădirile ar putea deveni prosumatori – adică ar putea livra în rețeaua electrică centralizată surplusul de energie produs de instalații. Context: investiții mai mari în producție locală pentru consum public În paralel, municipalitatea are în derulare sau a finalizat proiecte de eficiență energetică pentru 19 clădiri publice și 24 de blocuri. Totodată, a fost inițiată și urmează să se implementeze o investiție pentru un parc fotovoltaic în Dealul Dăii, cu o capacitate instalată de 4,8312 MW și o producție anuală de 6.468,574 MWh, proiect evaluat la peste 40 de milioane lei, destinat alimentării iluminatului public din oraș, modernizat în proporție de peste 65% cu corpuri eco-eficiente, comandate și monitorizate prin telegestiune. [...]
AFIR a deschis o sesiune de finanțare de 265 milioane euro (aprox. 1,33 mld. lei) pentru capacități fotovoltaice destinate autoconsumului , o măsură care poate reduce direct costurile cu energia pentru ferme și unități din industria alimentară, potrivit Agronet . Cererile se depun online între 15 iunie și 14 august 2026. Schema vizează întreprinderile din sectorul agricol și din industria alimentară care vor să construiască noi capacități de producere a energiei electrice din surse solare , cu energia folosită pentru consumul propriu. Este a treia sesiune din cadrul „Schemei de energie”, iar sprijinul este 100% nerambursabil , în limitele stabilite în funcție de puterea instalată. Cum se împarte bugetul și care sunt plafoanele de sprijin Bugetul total este împărțit pe două categorii de proiecte, cu plafoane diferite ale ajutorului maxim: Capacitatea instalată Ajutorul maxim Buget alocat ≤ 1 MW 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 mil. lei/MW) 145 mil. euro (aprox. 725 mil. lei) > 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 mil. lei/MW) 120 mil. euro (aprox. 600 mil. lei) Solicitanții trebuie să își stabilească dinainte categoria proiectului, deoarece aceasta determină plafonul finanțării. Condiții-cheie: doar capacități noi și energie pentru consum propriu Investiția trebuie să vizeze o capacitate nouă de producere a energiei electrice. Nu sunt vizate extinderile sau finanțarea retroactivă a unor instalații deja realizate. În plus, energia produsă trebuie utilizată pentru autoconsumul întreprinderii beneficiare. Depunere și calendar: sesiunea rămâne deschisă până la termen Cererile se transmit exclusiv online , prin platforma AFIR, iar sesiunea rămâne deschisă până la 14 august 2026 chiar dacă valoarea proiectelor depuse depășește bugetul . Asta permite depunerea documentației până la termen, însă finanțarea efectivă depinde de îndeplinirea condițiilor și de evaluarea și selecția proiectelor. Documentația (ghid, cerere de finanțare și lista actelor) este disponibilă în Ghidul solicitantului și pe portalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale . Programul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar schema de ajutor de stat este administrată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR. [...]
Intrarea în producție a parcului fotovoltaic de 146 MW de la Ghimpați ridică la 315 MW capacitatea solară conectată a Nofar în România , într-un moment în care ritmul de racordare la rețea rămâne un factor care poate influența direct calendarul și costurile proiectelor, potrivit Economica . Proiectul a fost „pus sub tensiune”, iar „injectarea treptată de energie în rețea a început oficial”, conform mesajului publicat de companie pe o rețea de socializare. Urmează, însă, pașii standard până la operarea comercială: o perioadă de probe, certificatul de conformitate de la operatorul de rețea, recepția finală, certificatul de racordare, apoi licența de operare de la ANRE, după care unitatea se poate înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Ce înseamnă proiectul de la Ghimpați în portofoliul Nofar Parcul din Ghimpați (județul Giurgiu, în apropiere de București) este a treia mare centrală fotovoltaică din România a dezvoltatorului israelian. Odată cu energizarea acestuia, Nofar indică un portofoliu total în dezvoltare în România de 849 MW în proiecte solare și 2,24 GWh în stocare (capacitate de stocare exprimată în energie, nu în putere). Compania spune că este în „etape avansate” de integrare a unui sistem de stocare de mare capacitate lângă instalația fotovoltaică, cu obiectivul de a crește utilizarea energiei și randamentul proiectului. Finanțare și calendar: miza se mută pe execuție și racordare În contextul extinderii portofoliului, Economica amintește că la finalul lui 2024 BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpați, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru centralele solare Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II (extindere a proiectului energizat în iunie), cu o capacitate totală de 531 MW și o producție estimată de 676 GWh pe an. Pe partea de livrări, Andreea Gilicel, chief commercial officer al Nofar, a declarat în primăvară că firma este avansată cu portofoliul și că „în 2026” ar urma să livreze 400 MW, iar următorii în 2027. În același timp, oficialul a indicat întârzieri în derularea proiectelor, atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”. „Există, din păcate, diferenţe foarte mari între termenele teoretice şi cele reale, care în final afectează modelul de business al proiectelor.” „Din punctul nostru de vedere, ar trebui mai multă predictibilitate în raportare şi o comunicare mai eficientă cu autorităţile, un calendar mai clar şi de înţeles pentru toţi dezvoltatorii.” Context: cum se poziționează în „topul” proiectelor mari Economica notează că, în iunie, parcul de la Iepurești (Giurgiu) a fost energizat și urma să primească licența, fiind prezentat ca viitorul cel mai mare parc fotovoltaic din România, cu 169 MW și plan de extindere la 400 MW. În prezent, publicația indică drept record parcul de la Rătești (Argeș), de 155 MW, pus în funcțiune la finalul lui 2023 de Nofar împreună cu Econergy și deținut integral de Econergy în acest moment. Nofar Energy (OY Nofar Energy) este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]
China a urcat la un nivel-record finanțarea proiectelor de energie verde în „Belt and Road” , într-un moment în care scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Iran, face mai atractive alternativele precum solarul, bateriile și transportul electric, potrivit Mediafax . În primele șase luni din 2026, valoarea proiectelor chinezești de energie verde din cadrul Inițiativei „Belt and Road” („Noul Drum al Mătăsii”) a ajuns la 20,1 miliarde de dolari (aprox. 92,5 miliarde lei), depășind totalul întregului an trecut. Din această sumă, circa 11,8 miliarde de dolari (aprox. 54,3 miliarde lei) au fost contracte de construcție, iar 8,3 miliarde de dolari (aprox. 38,2 miliarde lei) investiții directe, conform unui studiu realizat de cercetători de la University of Queensland și Green Finance & Development Center din Shanghai. Miza economică: tranziția energetică devine „asigurare” contra șocurilor petroliere Contextul imediat este criza energetică declanșată după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, la 28 februarie, care a afectat producția și exporturile din Golful Persic. Strâmtoarea Ormuz – pe unde trecea înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial – a fost în mare parte blocată sau supusă restricțiilor, iar reluarea ostilităților după o scurtă acalmie a împins din nou prețurile în sus. Petrolul Brent a crescut cu aproximativ 28% doar în luna iulie, conform aceleiași surse. În acest context, economiile asiatice dependente de importuri sunt cele mai expuse, iar China era cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Scumpirea combustibililor face însă ca energia solară, bateriile și electrificarea transportului să devină mai atractive, iar statele care cumpără tehnologie energetică din China își pot reduce atât costurile, cât și riscurile asociate volatilității petrolului și gazelor. Investițiile totale „Belt and Road” accelerează, cu o pondere mai mare a sectorului privat Dincolo de energia verde, investițiile și contractele Chinei în cadrul Belt and Road au totalizat 126,3 miliarde de dolari (aprox. 581 miliarde lei) în prima jumătate a anului 2026, cel mai ridicat nivel pentru un semestru de la lansarea programului, în 2013. Suma include 49,8 miliarde de dolari (aprox. 229 miliarde lei) investiții și 76,5 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei) contracte de construcție. Finanțările au crescut și în alte sectoare – industrie prelucrătoare, tehnologie, minerit și infrastructură pentru centre de date și dezvoltarea inteligenței artificiale – iar un element important este rolul tot mai mare al companiilor private chineze. Acestea au reprezentat 48% din implicarea Beijingului în proiectele Belt and Road în S1 2026, față de 13% în 2022, semnalând o mutare de la proiecte dominate de companii de stat și bănci controlate de Beijing către investiții mai puternic motivate comercial. Cererea de petrol a Chinei: revizuiri în jos pe fondul electrificării În paralel cu expansiunea externă, electrificarea transportului și înlocuirea combustibililor fosili reduc estimările privind cererea de petrol a Chinei. HSBC și-a diminuat prognoza pentru consumul chinez cu aproximativ 780.000 de barili pe zi în 2026 și cu 550.000 de barili pe zi în 2027, comparativ cu estimările de dinaintea războiului. Analiștii se așteaptă ca piața globală a petrolului, aflată în deficit în 2026, să revină la un excedent de aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în 2027, inclusiv pe fondul cererii mai slabe din China. Unde se duc banii: Africa crește, Rusia și Pakistan lipsesc Africa a fost una dintre principalele destinații ale noilor investiții: valoarea proiectelor chinezești pe continent aproape s-a triplat față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproximativ 33,5 miliarde de dolari (aprox. 154 miliarde lei). În schimb, în prima jumătate a anului nu au fost anunțate proiecte noi Belt and Road în Rusia sau Pakistan. Reducerea implicării în Rusia este pusă pe seama dificultății de a transforma cooperarea politică în proiecte comerciale private, iar Pakistanul încearcă să-și diversifice relațiile externe și să se apropie din nou de Statele Unite. În ansamblu, criza petrolului provocată de războiul din Iran creează pentru China o fereastră de oportunitate: să-și consolideze poziția nu doar ca finanțator al infrastructurii globale, ci și ca furnizor dominant al tehnologiilor de tranziție către energie verde. [...]
Cercetătorii suedezi vor să reducă dependența de China la magneți cu pământuri rare printr-o abordare care pornește de la resursele locale și urmărește o producție mai curată, potrivit Science Daily . Miza este dublă pentru tranziția energetică: securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii „verzi” și limitarea costurilor de mediu ale rafinării. În centrul proiectului se află Martin Sahlberg , profesor de chimia materialelor la Universitatea din Uppsala , care analizează dacă depozitele din Suedia pot deveni baza unei industrii mai sustenabile de magneți. În prezent, magneții pe bază de pământuri rare sunt fabricați în mare parte în China, unde regulile de mediu și standardele industriale diferă de cele suedeze, notează publicația. Riscul geopolitic din lanțul de aprovizionare Sahlberg descrie situația ca pe o problemă geopolitică, invocând episoade recente în care China a oprit exporturile de elemente din pământuri rare, pe fondul tensiunilor comerciale și al tarifelor americane. În același context, el menționează și alte fricțiuni geopolitice legate de resurse minerale, precum interesul SUA pentru Groenlanda și acordul privind resursele minerale dintre Ucraina și Statele Unite. „Este o problemă geopolitică.” De ce „pământurile rare” nu sunt neapărat rare, dar sunt greu de exploatat Deși sunt esențiale pentru ecrane, magneți și alte materiale funcționale folosite în tehnologii avansate și în tranziția către o economie mai sustenabilă, elementele din pământuri rare nu sunt, în sine, deosebit de rare. Problema practică este găsirea unor zăcăminte cu concentrații suficient de mari încât extracția să fie fezabilă economic. În Suedia, „posibilitățile” de extracție sunt „relativ bune” chiar și în comparație internațională, spune Sahlberg. Sunt menționate depozite cunoscute în Kiruna, Bergslagen și Norra Kärr (în afara localității Gränna). O schimbare de abordare: „rețete” de magneți adaptate la resursa locală O direcție-cheie a cercetării este să nu forțeze mineralele suedeze să se potrivească „rețetelor” industriale existente, ci să proiecteze magneți a căror compoziție chimică se apropie de materialele prezente natural în depozitele locale. Ideea este că astfel ar putea scădea nevoia de procesare, cu efecte potențiale asupra amprentei de mediu atât la purificare, cât și la fabricație. Sahlberg argumentează că Suedia are nu doar zăcăminte, ci și acces bun la apă și energie relativ ieftină, plus un interes de a conduce tranziția verde. Ce urmează: inventarierea detaliată a resurselor Efortul este interdisciplinar și este așteptat să continue mulți ani. Un prim pas este realizarea unei imagini detaliate a mineralelor cu pământuri rare disponibile în Suedia, printr-o inventariere mai largă decât practica istorică de a mina pentru un singur metal (fier, cupru sau aur). „Facem un inventar al «ce avem în frigider»… creăm noi «rețete de magneți» pe baza elementelor pe care le avem disponibile.” Echipe de fizicieni teoreticieni, geologi și ingineri de materiale lucrează împreună pentru a identifica „cea mai sustenabilă rută” de la rocă la produsul final, evaluând etapele de la geologie până la proiectare și fabricație. Sahlberg descrie demersul ca cercetare fundamentală inspirată de aplicații, într-o zonă „incredibil de importantă” tehnologic. [...]
Electro-Alfa International a început lucrările la un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei (fără TVA) pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect care mută o zonă cu istoric industrial spre producție de energie regenerabilă și care va injecta energie în Sistemul Energetic Național, potrivit Economedia . Investiția este derulată pentru Primăria Iași și este prezentată ca cel mai mare parc fotovoltaic construit de o administrație publică din România. Proiectul urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni, Electro-Alfa International fiind liderul execuției prin Divizia de Business Energie Verde, în asociere cu CRC Energy, conform contractului semnat cu municipalitatea. Ce se construiește la Holboca și ce capacitate va avea Conform datelor tehnice din proiect, centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie estimată este de 9.849 MWh/an, iar amplasamentul ocupă circa 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca. În configurația descrisă, proiectul include și infrastructura necesară racordării și operării: invertoare on-grid (echipamente care convertesc energia produsă de panouri pentru a putea fi livrată în rețea), echipamente de protecție și măsură, trei posturi de transformare, lucrări în stația de înaltă tensiune, precum și sistem de monitorizare și control (SCADA). Context: investiții mai largi în modernizarea sistemului energetic local Primarul Mihai Chirica a indicat că parcul va produce și injecta energie în sistemul energetic național pe tot parcursul anului. În paralel, Primăria Iași a lansat o licitație pentru modernizarea CET I Iași și CET II Holboca, o investiție cu fonduri europene de peste 200 de milioane de lei, iar edilul a mai menționat și intenția de a construi o instalație de stocare a energiei electrice cu o capacitate de cel puțin 20 MW, în cadrul etapelor viitoare descrise. Miza pentru Electro-Alfa: extinderea segmentului EPC și portofoliul de parcuri în execuție Pentru Electro-Alfa International, proiectul se înscrie în dezvoltarea serviciilor EPC (inginerie, achiziții și execuție) prin diviziile operaționale dedicate. CEO-ul companiei, Ștefan Petrea, a legat explicit parcurile fotovoltaice de strategia de diversificare pentru stabilitatea pe termen lung. Compania este listată la Bursa de Valori București din 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. Potrivit informațiilor citate, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO. În prezent, Electro-Alfa International are în execuție 5 parcuri fotovoltaice, în București și în județele Alba, Bihor, Hunedoara și Iași. Ce urmează În următoarele luni, principalul reper operațional este termenul de 9 luni pentru finalizarea parcului de la CET 2 Holboca. Separat, pentru componenta de modernizare a CET-urilor și pentru stocarea de energie, următorii pași depind de derularea licitațiilor și de implementarea etapelor anunțate de municipalitate. Pentru context suplimentar despre pachetul de modernizare CET I și CET II, Economedia a relatat anterior despre reluarea licitațiilor și evoluția costurilor, în materialul dedicat: Economedia . [...]
