Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf, pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg.
Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”.
Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear.
Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni.
Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale.
Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene.
Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului.
Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate.
În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice.
În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice.
Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Declarațiile președintelui Lula ridică presiunea politică și juridică în jurul familiei Bolsonaro , după ce a criticat plecarea din țară a lui Flávio Bolsonaro , pe fondul informațiilor că s-ar îndrepta spre SUA, potrivit Al Jazeera . Luiz Inacio Lula da Silva a descris ieșirea din Brazilia drept „rușinoasă”, în contextul în care, conform relatării, Flávio Bolsonaro ar fi părăsit țara în timp ce există rapoarte că destinația ar fi Statele Unite. Materialul notează că Jair Bolsonaro ar fi „fugit” după înfrângerea electorală și după un ordin al Curții Supreme de a-și preda pașapoartele, ordin legat de o anchetă privind spălarea de bani. Al Jazeera nu oferă, în fragmentul publicat, detalii suplimentare despre calendarul exact al plecărilor sau despre stadiul procedurilor judiciare. [...]
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze incertitudinea post-electorală din Brazilia, într-un moment în care piețele au reacționat deja la rezultatul scrutinului , potrivit HotNews . Președintele american a spus, fără să prezinte dovezi, că alegerile câștigate duminică de Luiz Inácio Lula da Silva „par” să fi fost fraudate. „Nu am ținut partea nimănui, dar mi s-a părut că a fost un alt scrutin fraudat. Alegerile trebuie să nu lase loc de îndoială, iar mie mi s-a părut că lucrurile au arătat foarte rău”, a spus Trump. Rezultatul strâns și refuzul înfrângerii, combustibil pentru tensiuni În turul al doilea, Lula a obținut 64.056.078 de voturi (52%), iar Bolsonaro 59.654.544 (48%), notează publicația, trimițând la un material separat despre rezultat: HotNews . Este a patra victorie a lui Lula într-un scrutin prezidențial, după mandatele 2003–2010 și revenirea la putere din ianuarie 2023. Pe fondul acestui rezultat, senatorul brazilian de dreapta Flávio Bolsonaro, învins în alegeri, a refuzat să-și recunoască înfrângerea. HotNews amintește că tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro, a fost un aliat apropiat al lui Trump în timpul mandatului acestuia. De ce contează pentru economie: piețele au fost deja „zguduite” Miza imediată este stabilitatea post-electorală și efectul asupra încrederii investitorilor. HotNews scrie că Bolsonaro a condus în primul tur, dar a pierdut în turul doi cu peste 4 milioane de voturi, „zguduind piețele financiare braziliene” care mizaseră pe victoria sa. În acest context, contestarea fără dovezi a rezultatului de către Trump poate amplifica percepția de risc politic, într-o perioadă în care tranziția de putere și acceptarea rezultatului sunt esențiale pentru calmarea piețelor. Context politic regional și precedentul din 2022 Administrația Trump a salutat recent victorii electorale ale candidaților de dreapta în alte țări din America Latină, mai notează HotNews. Publicația face și o paralelă cu reacția lui Jair Bolsonaro după alegerile din 2022, când a pierdut în fața lui Lula: acesta nu și-a acceptat niciodată înfrângerea și a fost ulterior condamnat de Curtea Supremă la 27 de ani de închisoare pentru că ar fi pus la cale o lovitură de stat pentru a rămâne la putere. [...]
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
