Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf, pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg.
Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”.
Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear.
Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni.
Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale.
Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene.
Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului.
Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate.
În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice.
În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice.
Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material.
Recomandate
SUA avertizează că va lua „măsurile necesare” dacă Iranul nu își schimbă poziția , pe fondul escaladării tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, rută critică pentru comerțul global și transportul de petrol, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută miercuri de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), desfășurată la Manila, în Filipine. Rubio a spus că Iranul „nu este serios în privința negocierilor” de pace și a condiționat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții de o schimbare de atitudine la Teheran. „Statele Unite sunt întotdeauna angajate în diplomație. Suntem deschiși și întotdeauna dispuși să discutăm, să negociem și să rezolvăm diferendele. Problema pe care o avem acum este că Iranul nu este serios în privința negocierilor. Dacă ei sunt serioși, și noi suntem. Dacă nu, vom face ceea ce este necesar pentru a ne proteja interesele și interesele aliaților noștri.” Strâmtoarea Ormuz , miza cu impact economic global Șeful diplomației americane a avertizat că Iranul nu are dreptul, potrivit normelor internaționale, să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și a spus că o astfel de situație ar crea „un precedent periculos”. Rubio a legat explicit libertatea de navigație de funcționarea economiei globale și de regulile comerțului internațional. „Principiul fundamental al libertății de navigație este în joc. Dacă acesta este amenințat, atunci este amenințată și economia globală, precum și regulile care au stat la baza comerțului internațional timp de aproximativ 150 de ani.” Context: atacuri consecutive și escaladare în zonă Potrivit informațiilor din articol, declarațiile vin după ce SUA au încheiat a 11-a noapte consecutivă de atacuri asupra unor obiective militare din Iran, în timp ce tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să crească. Mediafax notează că Iranul consideră controlul asupra acestei rute maritime unul dintre principalele sale atuuri în negocieri și că, în ultimele săptămâni, a deschis în repetate rânduri focul asupra unor nave despre care susține că au tranzitat zona fără coordonare cu autoritățile iraniene. [...]
Donald Trump a indicat că SUA ar putea lovi în curând un obiectiv nuclear subteran iranian , ceea ce ridică miza operațională a campaniei de bombardamente și readuce în prim-plan limita tehnică a distrugerii unor instalații fortificate la mare adâncime, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută la Casa Albă, în timpul unei întâlniri cu președintele libanez Joseph Aoun, după „a zecea noapte la rând” de bombardamente asupra infrastructurilor iraniene. Trump a spus că SUA „nu au terminat deloc” cu Iranul și a indicat drept posibilă țintă un complex nuclear fortificat în subteran, cunoscut public doar sub numele de „Muntele Târnăcopului” („Pickaxe Mountain”). „Probabil vom ataca acea zonă foarte curând. Și ei (iranienii) nu pot face nimic pentru a se opune (...) Vom ataca acea zonă foarte curând și cu foarte multă forță.” Ce se știe despre „Muntele Târnăcopului” și de ce contează operațional Complexul este descris ca o instalație militară subterană puternic fortificată, situată la sud de uzina nucleară de la Natanz , principala uzină iraniană de îmbogățire a uraniului. La Natanz funcționează mii de centrifuge (echipamente care separă izotopi pentru a crește concentrația de uraniu), iar uzina a fost deja atacată de SUA în bombardamentele din iunie anul trecut și din nou anul acesta, în războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie. Accesul inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile de sub „Muntele Târnăcopului” nu a fost permis până în prezent, deși Natanz a fost ani la rând sub supraveghere internațională. Șeful AIEA, Rafael Grossi, a confirmat inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire, după ce, în iulie 2020, o explozie și incendiul care a urmat au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor de la Natanz (Teheranul a susținut atunci că a fost sabotaj). Adâncimea și muniția: dificultatea lovirii unei ținte îngropate Imagini din satelit publicate de presa americană arată intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului. Analiza acestor imagini sugerează că unele părți ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime de 80–100 de metri, ceea ce ar face dificilă distrugerea inclusiv cu bombele penetrante GBU-57 , cea mai puternică bombă anti-buncăr din arsenalul SUA. Agerpres notează că acest tip de muniție a fost folosit anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Ce spune Trump despre capacitatea Iranului de a relua îmbogățirea uraniului Întrebat dacă Iranul a mutat centrifuge nucleare în infrastructura subterană, Trump a spus că nu are cunoștință, dar a susținut că acest lucru „nu este important”, afirmând că, în urma bombardamentelor, Iranul „nu mai are materialul” necesar pentru a îmbogăți uraniul și că ar avea nevoie de „20, 25 de ani” pentru a reconstrui instalațiile. Separat, potrivit CNN (citat de Agerpres), Israelul estimează că, după atacurile aeriene americane și israeliene din 2025 asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, Teheranul ar fi mutat centrifuge avansate și o parte din stocul de uraniu puternic îmbogățit în complexul din „Muntele Târnăcopului”. În lipsa accesului AIEA la această instalație, rămâne neclar ce capacități sunt efectiv operaționale în subteran și cât de rapid ar putea fi afectate de o lovitură, însă declarația lui Trump indică o posibilă escaladare către ținte mai greu de neutralizat militar. [...]
SUA spun că loviturile din Iran urmăresc protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Washingtonul invocă atacuri iraniene asupra navelor comerciale și încearcă să mențină deschisă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că Statele Unite au încheiat miercuri a 11-a noapte consecutivă de lovituri aeriene asupra unor obiective militare din Iran. Armata americană susține că operațiunile au ca obiectiv diminuarea capacității Teheranului de a amenința transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit comunicatului CENTCOM, au fost vizate centre de operațiuni militare iraniene, capacități maritime, hangare pentru aeronave, depozite de drone și infrastructură logistică militară. „Aceste atacuri neprovocate au pus în pericol sute de marinari nevinovați și au subminat libertatea de navigație”, a transmis CENTCOM. Miza: Ormuz rămâne deschis, dar tensiunile cresc Armata americană afirmă că, în ultimele trei luni, Iranul a atacat peste 30 de nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. În același timp, CENTCOM susține că strâmtoarea rămâne deschisă traficului comercial și că, de la începutul lunii mai, forțele SUA au contribuit la tranzitul în siguranță a aproximativ 900 de nave comerciale și a circa 450 de milioane de barili de țiței. Unde au fost raportate atacuri și reacții în Iran Presa iraniană a relatat că unul dintre atacurile americane a vizat un obiectiv militar în apropierea orașului Tabriz (nord-vest), agenția Fars indicând că lovitura ar fi avut loc în jurul orei locale 02:40 și că orașul propriu-zis nu ar fi fost atacat. Alte bombardamente cu rachete au fost raportate în apropierea orașelor Behbahan și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest). Televiziunea de stat IRIB a anunțat activarea sistemelor de apărare antiaeriană în vestul, estul și nord-estul Teheranului. Garda Revoluționară iraniană (IRGC) a transmis, prin televiziunea de stat, că o „operațiune disciplinară împotriva agresorilor” este în desfășurare, fără detalii suplimentare. Qatar cere revenirea la dialog Pe fondul escaladării, premierul și ministrul de Externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a discutat telefonic cu ministrul saudit de Externe despre intensificarea eforturilor diplomatice și coordonarea pentru reducerea tensiunilor și consolidarea securității regionale. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe al Qatarului, oficialul a cerut ca toate părțile să respecte Memorandumul de Înțelegere convenit anterior între SUA și Iran și să revină la dialog, subliniind și importanța garantării libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Iran a inițiat un armistițiu de 10 zile cu SUA, semnalând presiunea de a debloca navigația prin Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Washingtonul cere o pauză mai lungă și condiționează orice încetare a focului de garanții privind libertatea de navigație, potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu negocierile. Propunerea ar fi fost lansată de Teheran și este avansată acum de mediatori – oficiali de rang înalt din Qatar, Egipt, Oman și Pakistan – pe fondul extinderii loviturilor americane și în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump , ar lua în calcul revenirea la o campanie militară la scară largă împotriva Iranului. Miza: Strâmtoarea Hormuz și libertatea de navigație Conform celor două surse citate, scopul armistițiului de 10 zile este găsirea unei soluții pentru Strâmtoarea Hormuz, subiectul care a declanșat criza legată de un memorandum de înțelegere semnat luna trecută, după care atât Teheranul, cât și Washingtonul au declarat, în esență, că acordul nu mai este în vigoare. Între ideile discutate se află crearea unui „coridor de mijloc” prin Strâmtoarea Hormuz, situat între apele controlate de Oman și cele controlate de Iran, astfel încât navele comerciale să poată tranzita în siguranță. Poziția SUA: pauză mai lungă și condiții înainte de încetarea focului Aceleași surse afirmă că, în acest stadiu, SUA cer un armistițiu mai lung. În plus, Washingtonul ar insista să existe cel puțin înțelegeri parțiale privind libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca orice încetare a focului să intre în vigoare, urmând ca restul detaliilor să fie finalizate în timpul pauzei propuse de 10 zile. Unul dintre interlocutorii citați susține că unii oficiali din administrația Trump ar fi descris propunerea iraniană drept „absurdă” și „ilogică”. Trump: „Iranul să plătească un preț” și continuarea loviturilor Un oficial american a declarat pentru publicație că Trump este concentrat pe a se asigura că Iranul „plătește un preț” pentru încălcarea memorandumului și pentru moartea unor militari americani. „Președintele se va asigura, de asemenea, că Iranul plătește pentru decesele recente ale soldaților americani. Aceste lovituri devastatoare vor continua până când președintele decide altfel, dar discuțiile dintre țările noastre continuă.” Potrivit articolului, Trump este așteptat să participe marți la o ceremonie care marchează repatrierea în SUA a corpurilor militarilor americani uciși în atacuri iraniene cu rachete și drone în Iordania și Irak. Context regional: Israelul își exprimă reticența de a intra în conflict În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat luni o consultare de securitate care a durat peste cinci ore și jumătate, încheiată la 1:30 a.m. marți. După discuție, ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a spus că Israelul „nu are niciun interes să se alăture conflictului dintre Iran și SUA”, iar „menținerea status quo-ului este cea mai bună opțiune”. În lipsa unui acord asupra duratei armistițiului și a condițiilor privind navigația, negocierile rămân deschise, iar propunerea de 10 zile pare, deocamdată, un punct de plecare mai degrabă decât o înțelegere iminentă. [...]
Libanul încearcă să obțină sprijin politic de la Washington, după luni de confruntări cu implicații regionale , pe fondul luptelor dintre Israel și Hezbollah, într-un context în care președintele american Donald Trump a promis ajutor, fără să ofere detalii, relatează Focus . Președintele Libanului, Joseph Aoun , s-a întâlnit marți cu Trump la Casa Albă, în cadrul unei vizite de stat de patru zile. Aoun l-a numit pe Trump „un președinte grozav”, iar liderul american a răspuns în glumă că omologul libanez „poate avea acum totul” de la el. Promisiune de ajutor, fără angajamente concrete În timpul vizitei, Trump a spus că vrea să ajute Libanul, însă nu a prezentat măsuri sau termene. În lipsa unor detalii, rămâne neclar dacă sprijinul ar urma să fie politic, financiar sau de securitate și ce condiții ar putea fi atașate. Miza Beirutului: calm pe termen lung și control în sud Potrivit agenției Associated Press, citată de publicație, Libanul speră într-o „calmare pe termen lung” a situației, după luni de lupte între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran. Un obiectiv menționat este recâștigarea „controlului deplin” asupra zonelor ocupate din sudul Libanului, despre care articolul afirmă că sunt în prezent controlate de combatanți Hezbollah. Ce pași concreți ar urma să fie făcuți pentru acest obiectiv nu sunt precizați. [...]
Libanul își leagă agenda diplomatică de Washington de un obiectiv de securitate pe termen lung, cerând sprijinul SUA pentru retragerea Israelului din sudul țării , potrivit Al Jazeera . Președintele libanez Joseph Aoun i-a transmis președintelui american Donald Trump că „obiectivul final” al Beirutului este să pună capăt ostilităților cu Israelul „pentru totdeauna”, în contextul unui acord-cadru susținut de SUA. Miza imediată a demersului este obținerea sprijinului american pentru o retragere israeliană din sudul Libanului. Aoun se află la Washington pentru discuții în această direcție, pe fondul cadrului negociat cu implicare americană, care ar urma să reducă riscul de escaladare și să creeze condiții pentru o încetare durabilă a confruntărilor. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 21 iulie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul acordului-cadru sau despre un calendar al unei eventuale retrageri. [...]
