Știri
Știri din categoria Energie verde
Programul AFM pentru baterii de stocare va fi deschis tuturor prosumatorilor, nu doar celor care și-au montat panouri prin Casa Verde, iar miza este reducerea presiunii asupra rețelei și a importurilor la orele de vârf, potrivit HotNews.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că în 2026 va exista un program al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru achiziția de baterii de stocare, „similar cu programul Casa Verde Fotovoltaice” din anii trecuți. Bugetul total al proiectului este de 400 de milioane de lei, iar obiectivul declarat este ca energia produsă de prosumatori să poată fi folosită mai eficient, inclusiv prin stocare.
În România sunt „peste 312.000 de prosumatori”, cu o putere instalată totală de 3.616 MW, conform datelor citate în articol.
Buzoianu a respins informația vehiculată în spațiul public potrivit căreia ar putea aplica doar prosumatorii care și-au instalat panouri cu finanțare de la stat.
„Am văzut și eu această informație, dar nu este adevărată, nu știu de unde s-a propagat.”
Ministra a spus că nu vor exista „criterii discriminatorii” care să excludă persoanele ce și-au montat panouri fotovoltaice din fonduri proprii.
Programul va funcționa pe bază de vouchere pentru achiziția de baterii, după modelul finanțărilor anterioare pentru panouri. Valoarea voucherelor urmează să fie stabilită, însă Buzoianu a indicat că va fi mai mică decât în anii trecuți, pe fondul ieftinirii echipamentelor.
Ministerul Mediului analizează introducerea unui criteriu de tip „fabricat sau asamblat în Europa” și pentru baterii, similar cu cel dorit la programul Rabla. Potrivit declarațiilor citate, Consiliul Concurenței a avizat pozitiv introducerea acestui criteriu în Rabla, însă pentru baterii implementarea este „mai dificilă”.
În context, articolul amintește că peste 90% din echipamentele fotovoltaice instalate la nivel global provin din China și face trimitere la avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie privind riscurile dependenței de un singur furnizor (detalii în materialul HotNews). Totodată, Comisia Europeană ar pregăti orientări care să restricționeze utilizarea fondurilor UE pentru proiecte cu invertoare de la furnizori considerați cu risc ridicat, pe fondul preocupărilor de securitate cibernetică, potrivit PV Magazine.
Pentru prosumatori, implicația practică este că viitorul program de baterii ar putea veni cu condiții suplimentare legate de proveniența echipamentelor, însă ministerul spune că încă „se uită” la modul de aplicare, iar lansarea este anunțată „cât mai curând posibil”.
Recomandate
Eliminarea „ Casa Verde Fotovoltaice ” din bugetul AFM pe 2026 mută 1,5 miliarde lei către apă-canal , iar Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) avertizează că Administrația Fondului pentru Mediu riscă să ajungă să finanțeze un „Anghel Saligny 2”, potrivit Mediafax . Decizia este semnalată într-un comunicat de presă al APCE, citat de publicație, în care președintele asociației, Dan Pîrșan, spune că programul „Casa Verde Fotovoltaice” a fost eliminat din bugetul AFM pentru anul 2026, pentru al doilea an consecutiv. Reorientarea banilor: de la prosumatori la infrastructură locală APCE susține că întregul buget al proiectului, de 1,5 miliarde de lei , a fost transferat către programul de sprijin al primarilor pentru proiecte de apă-canal . Asociația apreciază însă că suma este „nesemnificativă” pentru un astfel de proiect și avertizează că AFM ar putea ajunge să finanțeze „Anghel Saligny 2” (o referire la un program de investiții locale). În același comunicat, APCE afirmă că „Casa Verde Fotovoltaice” a fost singurul program care „a redus efectiv facturile la energie ale românilor” și că eliminarea lui taie un instrument care a încurajat producerea de energie pe acoperișurile locuințelor. Ce spune APCE despre efectele în energie: stocare insuficientă și dependență la vârfuri Asociația leagă eliminarea programului de probleme mai largi din sistemul energetic: România ar fi „codașa Europei” la stocarea energiei, ar fi dependentă energetic dimineața și seara și nu ar avea suficiente capacități moderne de producție și stocare. În acest context, APCE indică și bugetul alocat bateriilor pentru prosumatori, de 400 milioane de lei , pe care îl consideră insuficient. Solicitările APCE: revenirea programului și schimbarea regulilor APCE cere, potrivit comunicatului citat de Mediafax: reintroducerea programului Casa Verde Fotovoltaic ; majorarea bugetului pentru baterii cu minimum 50% ; schimbarea sistemului de atribuire pentru ambele programe; creșterea gradului de participare al beneficiarilor la 30% , pentru ca programele să poată fi accesate de mai mulți români. Asociația mai afirmă că, la nivel european, „soluția imediată” pentru reducerea facturilor și creșterea independenței energetice este un mix de fotovoltaice, prosumatori, stocare și comunități de energie și susține că vânzarea panourilor fotovoltaice s-a dublat în Europa odată cu începerea „războiului din Golf” (formulare din comunicatul citat). [...]
Parcul fotovoltaic Văcărești intră în operare comercială, cu venituri parțial securizate printr-un contract pe termen lung. Potrivit Profit , proiectul dezvoltat de DRI (divizia de energie regenerabilă a grupului ucrainean DTEK) a primit avizul de exploatare prin firma CIC GREEN ENERGY BETA, iar compania spune că parcul este deja pus în funcțiune și produce energie. Ce înseamnă pentru piață: cash-flow mai previzibil, risc comercial mai mic Elementul cu impact direct este structura de vânzare a energiei: începând din ianuarie 2027, 50% din energia produsă la Văcărești va fi vândută către OMV Petrom S.A. în baza unui acord de achiziție de energie de tip PPA fizic (contract bilateral pe termen lung, cu livrare efectivă), descris de companie drept cel mai mare astfel de PPA solar semnat în România. În practică, o astfel de înțelegere oferă vizibilitate asupra veniturilor și poate reduce expunerea proiectului la volatilitatea prețurilor din piață. Dimensiunea proiectului și efectul asupra portofoliului DRI din România Odată cu punerea în funcțiune a parcului de la Văcărești, capacitatea totală instalată și operațională a DRI în România ajunge la 299 MW , conform datelor transmise publicației. Proiectul este în județul Dâmbovița, iar compania estimează că parcul va genera suficientă energie pentru a alimenta 50.000 de gospodării și va preveni emisia a 48.600 de tone de carbon pe an . Portofoliul local menționat include: parcurile fotovoltaice Glodeni I (53 MWp / 49,05 MW AC) și Glodeni II (60 MWp / 49,9 MW AC); parcul eolian onshore Ruginoasa (60 MW AC); parcul fotovoltaic Văcărești (126 MWp). Finanțare: până la 60 milioane euro pentru construcție și operare Proiectul Văcărești a beneficiat de un pachet de finanțare de până la 60 milioane euro din partea UniCredit și Garanti BBVA , iar compania precizează că este vorba despre finanțare „fără regres” (în care creditorii se bazează în principal pe fluxurile de numerar ale proiectului, nu pe bilanțul sponsorului) pentru construcția și operarea parcului. Construcția a început în ianuarie 2025, iar DTEK a finalizat lucrările la finele anului trecut, conform informațiilor din articol. În continuare, prioritatea declarată a DRI în România este maximizarea valorii activelor aflate în operare și identificarea de oportunități de îmbunătățire a randamentelor în lunile următoare. [...]
Vârful de producție solară din Bulgaria arată cât de mult contează stocarea pentru a evita „exportul ieftin ziua și importul scump seara”. Pe 15 mai, într-o fereastră scurtă la prânz, producția fotovoltaică din Bulgaria a ajuns la un nivel care, teoretic, putea acoperi singură cererea instantanee de electricitate a țării, potrivit Economedia , care citează date ale operatorului bulgăresc de sistem și o relatare Novinite . În jurul prânzului, centralele solare livrau peste 3.700 MW, în timp ce consumul sistemului era de aproximativ 3.200 MW. Totuși, asta nu a însemnat că Bulgaria a fost alimentată exclusiv din solar: nuclearul, cărbunele și hidroenergia au continuat să funcționeze simultan. Exporturi mari, în paralel cu încărcarea bateriilor În aceeași perioadă, Bulgaria a rămas exportator net de energie electrică, trimițând în jur de 1.600 MW către țările vecine, inclusiv România. Un element-cheie a fost rolul stocării: o parte tot mai mare din surplusul solar este absorbită de baterii. La prânz, acestea se încărcau cu peste 1.400 MW, funcționând practic ca o „cerere flexibilă” în rețea. Fără această capacitate, ar fi fost necesară reducerea producției din regenerabile, fie din cauza consumului intern insuficient, fie din cauza limitărilor la export. Comparația cu România: stocare redusă, dezechilibru zi–seară Economedia notează că România are instalate în baterii aproximativ 500 MW, nivel considerat insuficient pentru a stoca o cantitate substanțială din producția fotovoltaică locală. În condițiile unor producții instantanee de peste 2.200 MW într-o zi senină, posibilitatea de a stoca doar 400 MW „nu înseamnă mare lucru”, ceea ce menține un model de piață cu exporturi mari de energie ieftină în timpul zilei și importuri mai scumpe seara, la vârful de consum. Ca ordin de mărime, în Sistemul Energetic Național (SEN) din România sunt aproape 5.000 MW instalați în fotovoltaic, inclusiv la prosumatori, însă Bulgaria – deși are o suprafață mai mică – are o capacitate totală instalată în fotovoltaic mai mare decât România. Sursa primară menționează și relatarea Novinite , care a publicat informația inițială. [...]
China mizează pe turbine eoliene „zburătoare” pentru a accesa vânturi mai puternice și mai constante decât cele de la sol , o direcție care ar putea schimba economia proiectelor eoliene dacă tehnologia se dovedește scalabilă și fiabilă, potrivit BGR . Sistemele fac parte din inițiativa Stratospheric Airborne Wind Energy Systems (SAWES), dezvoltată de Universitatea Tsinghua și startup-ul SAWES Energy Technology Co., Ltd ., ambele din Beijing. Inginerii au prezentat primul design la finalul lui 2024, iar cea mai recentă variantă, SAWES Type S2000, a fost anunțată la începutul lui 2026. Ce promite SAWES S2000, pe scurt Conceptul folosește aerostate ancorate (balon dirijabil legat de sol), umplute cu heliu, care ridică turbinele la altitudini unde vântul este mai puternic și mai stabil decât la nivelul solului. Electricitatea produsă este transmisă către o stație la sol printr-un cablu. Conform datelor prezentate în material: altitudine de operare: până la 2.000 de metri; dimensiuni aerostat S2000: 60 m lungime și 40 m înălțime/lățime; număr de turbine: 12; capacitate totală: 3 megawați; comparație: o turbină medie din SUA ar avea 2,75 megawați capacitate; afirmație de performanță: SAWES susține că producția orară ar putea încărca „aproximativ 30 de vehicule electrice” de la 0 la 100%. De ce contează economic și operațional Avantajul principal invocat este că aerostatele pot evita limitările de înălțime de la sol și pot reduce presiunea pe utilizarea terenurilor, extinzând totodată zonele unde pot fi instalate. În plus, accesul la vânturi mai „fiabile” ar putea îmbunătăți constanța producției, un element critic pentru rentabilitatea proiectelor eoliene (în contextul în care turbinele clasice pot avea perioade lungi de recuperare a investiției, după cum notează publicația într-un material separat). BGR mai arată că dimensiunea Chinei și existența unor regiuni vaste, slab populate, ar facilita amplasarea unor astfel de sisteme ancorate. Riscuri și limitări: vremea, uzura și siguranța aeriană Materialul indică și câteva vulnerabilități care pot afecta direct disponibilitatea și costurile de operare: vreme severă: furtunile pot forța aerostatul să coboare până la îmbunătățirea condițiilor; uzura cablului de ancorare: poate necesita reparații care întrerup producția; risc pentru aviația la joasă altitudine: pot apărea probleme pentru elicoptere și aeronave de intervenție care operează la altitudini similare. Context: parte din strategia mai largă de energie verde a Chinei Interesul pentru vânturile de mare altitudine este prezentat ca parte a unei strategii mai ample, care include investiții în energie solară, producția de vehicule electrice și infrastructură pentru hidrogen „verde” (hidrogen produs cu energie din surse regenerabile). Miza, dacă tehnologia poate fi extinsă „fiabil și accesibil”, este accesul la o resursă de vânt pe care turbinele convenționale nu o pot exploata fizic. În paralel, articolul notează că SUA rămâne concentrată pe parcuri eoliene terestre și offshore, în timp ce soluțiile aeropurtate similare sunt încă, în mare parte, în faza de cercetare și dezvoltare. [...]
Parcul fotovoltaic Văcărești a primit licența ANRE care îi permite să vândă energie în piață , un pas de reglementare care marchează intrarea efectivă în exploatare comercială a unei capacități noi de producție regenerabilă lângă București, potrivit G4Media . Licența de exploatare comercială este „ultimul aviz” necesar înainte ca producătorul să poată vinde energia electrică produsă, după înscrierea la piață. Decizia a fost luată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în ședința Comitetului de Reglementare din ultima săptămână, iar informația este atribuită de publicație Economedia. Ce proiect a fost licențiat Parcul fotovoltaic Văcărești are o capacitate de 126 MWp, este finalizat și deja pus în funcțiune. Licența obținută este valabilă 25 de ani. Cine operează și ce urmează pentru producție Licența a fost obținută de DRI, parte a grupului DTEK. Materialul notează că este a patra centrală regenerabilă finalizată de companie în România și că grupul este controlat de Rinat Ahmetov, descris drept cel mai bogat ucrainean. Din ianuarie 2027, jumătate din producția parcului ar urma să fie vândută către OMV Petrom , în baza unui acord semnat în decembrie 2024. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu primul său parc fotovoltaic plutitor, după ce proiectul „Nufărul” urmează să primească autorizația de înființare de la ANRE , un pas de reglementare fără de care investiția nu poate avansa către execuție, potrivit Libertatea . Proiectul-pilot va fi implementat în județul Olt, pe lacul de acumulare al Centralei Hidroelectrice Ipotești, și reprezintă o premieră pentru compania de stat listată la bursă: primul sistem de panouri fotovoltaice flotante din portofoliul Hidroelectrica. Informația privind autorizarea ANRE este relatată de Profit.ro, citat de Libertatea. Ce înseamnă autorizarea ANRE și de ce contează Autorizația de înființare emisă de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) este etapa care permite trecerea proiectului din zona de planificare în cea de implementare. Conform articolului, după emiterea autorizației, dezvoltatorul trebuie să facă dovada finanțării pentru construcția capacității energetice. În termeni practici, proiectul intră într-o fază în care condițiile de conformare și finanțare devin decisive pentru calendarul de livrare. Datele tehnice și calendarul proiectului „Nufărul” „Proiectul Pilot Nufărul”, lansat în vara lui 2025, are ca obiectiv diversificarea surselor regenerabile și valorificarea infrastructurii existente, prin folosirea luciului de apă al lacurilor de acumulare. Principalele repere din material: capacitate instalată: 10 MW ; producție estimată: aproximativ 13,4 GWh/an ; echipamente: panouri de 620 Wp , invertoare de 100 kW și optimizoare de energie; conectare la Sistemul Energetic Național: prin patru posturi de transformare existente la CHE Ipotești; termen contractual: 14 luni , din care 10 luni pentru execuție; finalizare: centrala ar urma să fie gata în toamna acestui an , potrivit sursei. Contractul și dimensiunea investiției Valoarea estimată inițial a proiectului a fost de 47,2 milioane de lei fără TVA , însă contractul a fost atribuit companiei WALDEVAR Energy pentru 39,25 milioane de lei fără TVA , în urma unei licitații deschise pe criteriul „cel mai bun raport calitate/preț”. Hidroelectrica operează în prezent 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică totală de 6,4 GW, și deține și un parc eolian de 108 MW la Crucea (județul Constanța), iar proiectul „Nufărul” este prezentat ca o extensie a strategiei de diversificare a producției din surse regenerabile. În paralel, compania a raportat o capitalizare bursieră de 76,5 miliarde de lei, la un preț maxim de 170 de lei/acțiune, cu închiderea la 169,8 lei/acțiune, conform articolului. [...]
