Știri
Știri din categoria Politică
În lipsa unei majorități parlamentare funcționale după căderea Guvernului Bolojan, Diana Buzoianu spune că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a debloca formarea unui executiv cu legitimitate și capacitate de reformă, potrivit Euronews.
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură, iar discuția s-a mutat acum pe aritmetica parlamentară necesară pentru o nouă majoritate. În intervenția la Euronews, ministra Mediului (USR) a susținut că „nu ies calculele” indiferent de poziționarea partidelor, motiv pentru care un nou scrutin ar „elucida” raportul de forțe.
Buzoianu respinge ideea unui guvern tehnocrat ca răspuns la criza politică, argumentând că un astfel de executiv ar fi „mult mai slab” în fața partidelor și a intereselor care ar încerca să-și păstreze influența. În schimb, ea spune că, dacă nu se poate construi o majoritate politică stabilă, soluția este întoarcerea la electorat.
„Eu nu cred în teoria de a ne întoarce la masă cu un tehnocrat care va fi mult mai slab în fața partidelor care și-au dorit păstrarea grupurilor de interese. Cred că, în acest caz, dacă admitem că nu există o astfel de majoritate politică, trebuie să ne reîntoarcem la cetățeni, adică alegeri anticipate.”
În aceeași logică, ministra avertizează că „ignorând cu totul politica” într-o criză politică s-ar putea ajunge la creșterea extremismului și la „probleme uriașe” în 2028, în condițiile în care stabilitatea instituțiilor depinde de existența unei majorități politice stabile.
Buzoianu afirmă că USR ar intra într-un guvern „care poate să împingă reforme” și să finalizeze PNRR și SAFE (menționate ca obiective), și vorbește despre ideea unui „pol reformator”. Ea indică drept variantă de lucru o formulă cu USR, PNL, UDMR și Minorități, dar admite că, dacă Parlamentul susține o altă majoritate, „Parlamentul este suveran”.
Totodată, Buzoianu spune că USR continuă să îl susțină pe Ilie Bolojan și că măsurile negociate anterior în coaliție „rămân valabile”, inclusiv cele legate de „redresare economică” și de combaterea corupției.
„Coaliția nu mai există, PSD nu mai este partener de guvernare, iar linia roșie pe care USR a dat-o este în vigore. Am văzut că PNL a luat aceeași poziționare de neîntoarcere la guvernare alături de PSD.”
Președintele Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele politice pentru luni, 18 mai. Întrebată despre mandatul cu care ar trebui să meargă USR la discuții, Buzoianu a spus că România are nevoie de „un guvern care să livreze reforme” și că participarea USR ar fi „o garanție” pentru acest obiectiv.
Recomandate
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
Negocierile pentru o majoritate care să învestească rapid un guvern, fără sprijinul AUR, devin miza imediată , după ce Kelemen Hunor a transmis că Alexandru Nazare este „una dintre variante” pentru funcția de premier, dar că decizia nu aparține UDMR, potrivit G4Media . Liderul UDMR a spus, la Parlament, că nu are „nicio problemă” cu Alexandru Nazare ca opțiune de prim-ministru, însă a insistat că discuția despre nume și despre rotația premierilor nu ar trebui să fie prioritară în acest moment. Declarațiile sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație. Prioritatea, în viziunea UDMR: majoritate parlamentară, nu rotația premierilor Kelemen Hunor a susținut că partidele ar trebui să se concentreze pe obținerea unei majorități parlamentare și pe învestirea unui guvern, nu pe „detalii” precum rotația premierilor. În același timp, el a afirmat că alegerile anticipate „nu vor fi” și că, în logica negocierilor, „nimeni nu vrea voturi de la AUR”, ceea ce restrânge opțiunile la un acord între partidele parlamentare. „În primul rând, trebuie să cădem de acord că alegerile anticipate nu vor fi. Nimeni nu vrea voturi de la AUR și atunci nu rămâne altă soluție decât să găsim împreună o posibilitate de a investi un guvern (...)” În acest context, liderul UDMR a cerut reducerea tensiunilor dintre partide și o abordare „pas cu pas”, invocând un „conflict foarte, foarte dur” între unele formațiuni și lideri. PNRR: consens pe majoritatea actelor, blocaj la legea salarizării unitare Pe agenda legislativă legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Kelemen Hunor a indicat existența unui consens între partide pentru adoptarea majorității actelor normative, inclusiv într-o posibilă sesiune extraordinară a Parlamentului. Singura temă unde nu există „o apropiere a punctelor de vedere”, potrivit lui, este legea salarizării unitare. UDMR își menține poziția că reforma salarizării nu trebuie să ducă la scăderea veniturilor în sectorul public și că ierarhizarea salariilor în administrație (centrală și locală), inclusiv în sănătate, educație, justiție și structurile de apărare și ordine publică, ar trebui refăcută pentru a reveni la „o piramidă corectă”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că UDMR încearcă să mute centrul negocierilor de la disputa pe nume și formule (precum rotația) către construirea unei majorități funcționale și adoptarea rapidă a pachetului legislativ asociat PNRR, cu legea salarizării unitare rămasă principalul punct sensibil. [...]
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță , în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns. După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide. În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. „Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.” Fereastra de timp pentru învestire, tot mai îngustă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației. În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”. Aritmetica parlamentară: niciuna dintre tabere nu are majoritate Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233. Scenariul „Guvern Grindeanu” : PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE ar ajunge la „în jur de 190 de voturi”. Cu posibile voturi de la 16 parlamentari PNL disidenți și eventual din zona SOS România, totalul ar urca la „cel mult 218–220”. Majoritatea ar putea fi obținută doar dacă ar vota și UDMR. Scenariul „Guvern Mureșan” : PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați ar aduna „în jur de 180–190”, sub pragul de 233. Fără voturile celor 16 parlamentari PNL disidenți, numărul ar fi și mai mic. Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori). Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați. [...]
Atacul lui Siegfried Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu readuce în prim-plan tema credibilității României în UE și a implementării PNRR , într-un moment în care negocierile politice pentru viitorul guvern se poartă și pe terenul „încrederii” externe, potrivit HotNews . Eurodeputatul Siegfried Mureșan, propus de PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, a publicat luni dimineață un mesaj pe Facebook în care susține că „încrederea la nivel european se câștigă doar prin fapte” și că Uniunea Europeană „nu va uita” tentativa PSD, „sub conducerea premierului Sorin Grindeanu”, de a „legaliza corupția politică” prin OUG 13. Mureșan face trimitere la Ordonanța 13 , adoptată pe 31 ianuarie 2017 în mandatul lui Grindeanu, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu. În mesaj, eurodeputatul invocă și protestele masive de atunci, despre care afirmă că au rămas „întipărite” în memoria partenerilor europeni. PNRR și deficitul, folosite ca argument de „încredere” în negocierile politice În aceeași postare, Mureșan aduce în discuție și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , susținând că un „alt moment de neîncredere” a fost „întârzierea la implementarea PNRR”, „fuga de reforme” și „deficitul de 9.3% al lui Marcel Ciolacu”, în perioada în care Grindeanu era membru al Guvernului. El afirmă, totodată, că încrederea ar fi fost „recâștigată în ultimul an prin rezultate”, invocând drept „dovadă” faptul că „cererea de plată 4 din PNRR a fost adoptată imediat și integral”. În final, Mureșan conchide că Sorin Grindeanu „va fi întotdeauna premierul OUG 13”, pe care îl descrie drept „incapabil să câștige încrederea pentru România”. [...]
Demisia Silviei Uscov nu indică o ruptură în AUR , iar linia partidului privind alegerile anticipate și votul pe viitorul Executiv rămâne neschimbată, potrivit declarațiilor făcute de Dan Dungaciu la Antena 3 . Mesajul central: deciziile se iau în forurile de conducere, iar membrii trebuie să le asume, altfel partidul nu poate funcționa „ca o armată” în care fiecare comandant acționează după propria idee. Dungaciu a respins ideea că plecarea avocatei ar reflecta „diferențe de valori” în interiorul formațiunii, sugerând că ar fi vorba mai degrabă de „diferențe tactice”. În acest context, el a insistat că, odată adoptată o decizie, aceasta devine obligatorie pentru toți membrii. „Ce s-ar întâmpla dacă, într-o armată, fiecare șef de pluton sau comandant de divizie, după luptă, ar face așa cum îi trece lui prin minte?” Anticipatele, poziție asumată; AUR spune că există „50% șanse” În intervenția sa, prim-vicepreședintele AUR a reafirmat că partidul susține organizarea de alegeri anticipate și a spus că invita „membrii partidelor și Președinția” la discuții rapide pe această temă, prezentând-o drept poziția AUR. Dungaciu a afirmat că există „50% șanse” de anticipate și că este o decizie „asumată de câteva săptămâni sau luni”. El a motivat demersul prin lipsa „voinței politice” pentru ca un guvern nu doar să se formeze, ci și să funcționeze după învestire. Totodată, a susținut că „termenul de noiembrie” ar fi o strategie politică menită să descurajeze alegerile anticipate. Votul pe „Guvernul Veștea” și opțiunea suspendării Dungaciu a mai spus că decizia AUR de a nu vota „Guvernul Veștea” a fost luată „cu o săptămână înainte”, „în unanimitate”, și apoi transmisă tuturor, prezentând-o ca exemplu de disciplină internă. În aceeași logică, a calificat drept „absurd” ca AUR să fie cerut acum să voteze o propunere de guvern, pe motiv că ar contrazice pozițiile anterioare ale partidului. În plus, el a menționat că suspendarea este un demers „avut în minte” dacă opoziția față de anticipate persistă, dar a precizat că nu este un proiect în care partidul s-ar angaja fără „șanse cel puțin minime” de reușită. Context: de ce a plecat Silvia Uscov Silvia Uscov și-a anunțat demisia din AUR după ce l-a criticat dur pe George Simion pentru solicitarea declanșării alegerilor anticipate. Ea a invocat lipsa unor valori comune cu partidul condus de Simion, potrivit informațiilor prezentate în material. [...]
Demisia avocatei Silvia Uscov din AUR slăbește capacitatea juridică publică a partidului într-un moment de criză politică , după ce aceasta a fost implicată în litigii ale formațiunii și a susținut în spațiul public pozițiile AUR pe teme juridice și constituționale, potrivit Adevărul . Silvia Uscov și-a anunțat luni, 29 iunie, demisia din AUR printr-un mesaj publicat pe Facebook, motivând că a ajuns la concluzia că nu împărtășește aceleași valori cu partidul. „Îmi anunț public demisia din partidul AUR. Am intrat în acest partid cu bună credință, pentru a lupta pentru democrație, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și a interesului național. Din păcate, am descoperit că nu suntem animați de aceleași valori (...)” Ce rol a avut în AUR și de ce contează plecarea Deși nu a ocupat o funcție de conducere, Uscov a fost una dintre persoanele implicate în activitatea juridică a AUR, reprezentând partidul condus de George Simion „în mai multe litigii” aflate pe rolul instanțelor, în calitate de avocat. În paralel, a susținut public pozițiile AUR pe subiecte de natură juridică și constituțională. În acest context, plecarea ei are o miză operațională: reduce vizibilitatea și continuitatea unei voci care a articulat și apărat în spațiul public argumentația juridică a partidului, într-o perioadă în care formațiunea este implicată în dispute și decizii cu potențial impact instituțional. Momentul demisiei: tensiuni și discuții despre anticipate Demisia intervine într-un moment tensionat, în care George Simion afirmă că urmează să întocmească listele cu parlamentari în vederea declanșării de alegeri anticipate, pe fondul crizei politice și al blocajului în formarea unui guvern. Potrivit aceleiași surse, de miercuri parlamentarii intră în vacanță. Uscov mai spune că a mai avut o tentativă de a părăsi partidul la 1 martie 2026, dar a revenit, invocând respectul pentru „câteva persoane deosebite” din AUR. [...]
