Știri
Știri din categoria Politică
În lipsa unei majorități parlamentare funcționale după căderea Guvernului Bolojan, Diana Buzoianu spune că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a debloca formarea unui executiv cu legitimitate și capacitate de reformă, potrivit Euronews.
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură, iar discuția s-a mutat acum pe aritmetica parlamentară necesară pentru o nouă majoritate. În intervenția la Euronews, ministra Mediului (USR) a susținut că „nu ies calculele” indiferent de poziționarea partidelor, motiv pentru care un nou scrutin ar „elucida” raportul de forțe.
Buzoianu respinge ideea unui guvern tehnocrat ca răspuns la criza politică, argumentând că un astfel de executiv ar fi „mult mai slab” în fața partidelor și a intereselor care ar încerca să-și păstreze influența. În schimb, ea spune că, dacă nu se poate construi o majoritate politică stabilă, soluția este întoarcerea la electorat.
„Eu nu cred în teoria de a ne întoarce la masă cu un tehnocrat care va fi mult mai slab în fața partidelor care și-au dorit păstrarea grupurilor de interese. Cred că, în acest caz, dacă admitem că nu există o astfel de majoritate politică, trebuie să ne reîntoarcem la cetățeni, adică alegeri anticipate.”
În aceeași logică, ministra avertizează că „ignorând cu totul politica” într-o criză politică s-ar putea ajunge la creșterea extremismului și la „probleme uriașe” în 2028, în condițiile în care stabilitatea instituțiilor depinde de existența unei majorități politice stabile.
Buzoianu afirmă că USR ar intra într-un guvern „care poate să împingă reforme” și să finalizeze PNRR și SAFE (menționate ca obiective), și vorbește despre ideea unui „pol reformator”. Ea indică drept variantă de lucru o formulă cu USR, PNL, UDMR și Minorități, dar admite că, dacă Parlamentul susține o altă majoritate, „Parlamentul este suveran”.
Totodată, Buzoianu spune că USR continuă să îl susțină pe Ilie Bolojan și că măsurile negociate anterior în coaliție „rămân valabile”, inclusiv cele legate de „redresare economică” și de combaterea corupției.
„Coaliția nu mai există, PSD nu mai este partener de guvernare, iar linia roșie pe care USR a dat-o este în vigore. Am văzut că PNL a luat aceeași poziționare de neîntoarcere la guvernare alături de PSD.”
Președintele Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele politice pentru luni, 18 mai. Întrebată despre mandatul cu care ar trebui să meargă USR la discuții, Buzoianu a spus că România are nevoie de „un guvern care să livreze reforme” și că participarea USR ar fi „o garanție” pentru acest obiectiv.
Recomandate
PNL își închide oficial opțiunea de coaliție cu PSD , iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni pentru găsirea unei majorități funcționale într-un Parlament fragmentat, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că PNL nu mai poate guverna „cu un partener care a încălcat toate regulile” și că, dacă PSD intră la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. Poziția PNL înainte de consultările cu președintele Cu trei zile înaintea consultărilor pe care președintele Nicușor Dan le va avea luni, 18 mai, cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului guvern, Bolojan a explicat, într-o intervenție la HotNews , care sunt deciziile asumate de PNL. El a indicat două linii roșii: PNL nu va mai intra într-o coaliție cu PSD; dacă PSD va face parte dintr-o formulă de guvernare, PNL va fi în opoziție. Bolojan a susținut că aceste decizii vin din experiența ultimelor zece luni și a acuzat PSD că a generat criza politică, fără să vină cu soluții în ultimele zece zile. Miza: majoritatea parlamentară și riscul unui nou blocaj În același context, premierul interimar a afirmat că PSD ar fi trebuit „să-și asume responsabilitatea”, inclusiv în privința măsurilor care ar fi redus cheltuielile statului și ar fi vizat administrarea unor companii. În opinia sa, „nu mai e cale de întors” în relația de guvernare cu PSD, invocând lipsa de asumare și încălcarea înțelegerilor. Întrebat despre un posibil guvern condus de un tehnocrat, Bolojan a spus că PNL ar analiza o astfel de propunere, însă a insistat că, dacă PSD ar fi în interiorul unui asemenea executiv, „nu poți să funcționezi”. Ce cere președintele Nicușor Dan la consultări Președintele a transmis că nu își dorește un executiv „care să nască o altă criză” și că întrebarea-cheie pentru partidele chemate la consultări va fi „care este majoritatea” pe care o propun, indiferent dacă se discută despre guvern complet, minoritar sau tehnocrat. Nicușor Dan a mai spus că viitorul guvern trebuie să se sprijine pe o majoritate „prooccidentală”, a exclus sprijinul AUR pentru un guvern minoritar și a repetat că „chestiunea fundamentală este majoritatea parlamentară”. [...]
Refuzul USR de a susține un guvern minoritar cu PSD în centru complică formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică , într-un moment în care partidele sunt chemate la consultări pentru conturarea unei formule de guvernare, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a spus că nu ar vota un guvern minoritar format în jurul PSD, invocând lipsa șanselor pentru „reforme reale” dacă PSD ar avea „toată puterea” în guvern. „Eu nu aş vota. Pentru că nu cred că România are vreo şansă vreodată să iasă din toată această caracatiţă de clientelism care a acaparat-o. (...) Dacă ei vor avea toată puterea într-un guvern, vă dau în scris, garantat, nu există nicio schimbare în bine care va fi resimţită de români. (...) Dar ceva consistent, o reformă reală nu va exista.” Ce formule de guvernare indică Buzoianu și unde vede „șanse” mai mari Întrebată la TVR Info despre varianta unui guvern minoritar în jurul PSD, Buzoianu a respins explicit această soluție. În schimb, ea a afirmat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „mai mari șanse” să livreze măsuri bune decât variantele care includ PSD, conform aceleiași surse. Context: Guvernul Bolojan a căzut, urmează consultări la Cotroceni Buzoianu a acuzat PSD că a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar „fuge de responsabilitate” în privința guvernării. „Deci un parlament a reuşit să creeze o majoritate şi să dea guvernul jos, dar care fuge de guvernare. Acum nu mai vrea să guverneze cu majoritatea pe care a creat-o.” Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi. Luni, președintele Nicușor Dan a chemat partidele parlamentare la consultări, mai notează Știrile Pro TV. [...]
PNL exclude susținerea unui guvern tehnocrat sprijinit de PSD, ceea ce ridică riscul unei instabilități guvernamentale pe termen scurt , potrivit Digi24 . Dan Motreanu , europarlamentar și secretar general al partidului, a spus că un astfel de Executiv „nu va rezista” și a avertizat că România ar putea intra „din nou” într-o criză politică în septembrie. De ce contează: blocajul politic poate reapărea rapid Motreanu susține că un premier tehnocrat ar avea o problemă structurală de funcționare: lipsa unei legitimități politice și a unei susțineri parlamentare stabile, ceea ce ar transforma guvernarea într-o negociere permanentă între partide. În acest context, spune el, coerența deciziilor ar fi greu de menținut, iar partidele ar încerca să-și impună propriile proiecte „făcând jocuri peste guvern” prin aritmetica parlamentară. În evaluarea liderului liberal, chiar dacă un guvern ar fi numit „săptămâna viitoare”, acesta ar putea fi atacat și destabilizat în „trei luni, patru luni”, cu perspectiva unei noi crize politice în septembrie. Argumentul invocat: exemplul Mario Draghi Pentru a-și susține poziția, Motreanu a invocat cazul fostului premier italian Mario Draghi, despre care afirmă că nu a rezistat politic atunci când a încercat să impună reforme economice, pierzând sprijinul Parlamentului. „În momentul în care a încercat să impună anumite reforme economice, evident, Parlamentul nu l-a mai susținut.” Mandatul PNL la consultări: fără PSD și fără tehnocrat susținut de PSD Motreanu a afirmat că PNL exclude „în nicio formă” intrarea într-un guvern cu PSD și, implicit, susținerea unui premier tehnocrat care ar avea sprijinul social-democraților. „Noi am spus foarte clar că noi nu mergem cu PSD-ul într-un guvern în nicio formă.” Totodată, el a precizat că PNL nu va merge „în prima fază” la consultările de la Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier. Ce urmează Din declarațiile lui Motreanu reiese că PNL intră la consultări cu o linie roșie: respingerea oricărei formule care ar implica PSD, inclusiv prin susținerea unui premier tehnocrat. În lipsa unei soluții politice care să adune o majoritate stabilă, scenariul unei instabilități guvernamentale în următoarele luni rămâne, în această evaluare, un risc ridicat. [...]
Guvernul pregătește o obligație de transparență pentru RA-APPS , care ar urma să publice periodic lista completă a imobilelor administrate și a beneficiarilor, cu detalii despre tipul contractelor și costuri, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în vigoare, accesul public la informații despre patrimoniul de protocol al statului devine regulă, nu excepție. Propunerea este inițiată de Secretariatul General al Guvernului , conform unui comunicat transmis de USR. Conform Agerpres, RA-APPS ar urma să publice lista completă a imobilelor aflate în administrarea sa și modul în care acestea sunt folosite. „Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiaţi. Vile, apartamente, spaţii de protocol şi terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte şi aranjamente despre care românii au aflat prea puţin sau deloc” Ce ar trebui să publice RA-APPS și cât de des Proiectul prevede că RA-APPS va publica pe propria pagină de internet, la datele de 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, și va menține publicată lista tuturor imobilelor (proprietate publică și privată a statului) aflate în administrarea regiei. Publicul ar urma să poată vedea, între altele, cine folosește imobilele, prin ce tip de contract, dacă au fost atribuite direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce durată au fost încheiate, potrivit informațiilor citate de Agerpres. Cum vor fi identificați beneficiarii: persoane fizice vs. persoane juridice Pentru persoanele fizice care utilizează un imobil, proiectul prevede publicarea categoriei funcției , fără menționarea titulaturii explicite (de exemplu: „demnitar”, „înalt funcționar public”, „funcționar public”, „personal cu statut special”), precum și a categoriei instituției unde își desfășoară activitatea, fără a indica denumirea explicită (de exemplu: „birou parlamentar”, „minister”, „agenție”, „autoritate”, „oficiu”, „consiliu”). Pentru persoanele juridice , ar urma să fie precizată denumirea entității (de la autorități și instituții publice centrale sau locale, până la organizații sindicale, partide politice, fundații, asociații, cabinete de avocatură, birouri notariale, unități ale cultelor religioase, unități din domeniul presei sau edituri, misiuni diplomatice, oficii consulare și reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România). Context: presiune politică și litigii pe accesul la informații Proiectul vine după demersuri publice și juridice ale USR pentru deschiderea informațiilor despre patrimoniul RA-APPS. În acest context, deputatul Ionuț Moșteanu a cerut desecretizarea contractului privind renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86 și a depus o cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție. Totodată, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste, câștigând în primă instanță; RA-APPS a formulat recurs. „Ce nu s-a putut obţine prin acţiuni individuale ani la rând, din opoziţie, se obţine astăzi prin decizia Guvernului” Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea viitorului guvern de o majoritate parlamentară funcțională , evitând să se pronunțe punctual asupra unei eventuale renominalizări a lui Ilie Bolojan ca premier, pe motiv că nu vrea să numească „un guvern care să nască o altă criză”, potrivit news.ro . Într-o declarație de vineri, întrebat dacă o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ar fi „un experiment”, șeful statului a spus că nu va da „răspunsuri particulare”, ci doar „răspunsuri generale”, iar criteriul enunțat este evitarea unui executiv care ar putea genera instabilitate. „Întrebarea fundamentală” pentru partide: cine face majoritatea Nicușor Dan a indicat că miza discuțiilor politice este conturarea unei majorități care să susțină guvernul, indiferent de formula acestuia (majoritar, minoritar sau tehnocrat). El a descris această întrebare drept „destul de dificilă” în acest moment și a plasat responsabilitatea răspunsului la partide, invocând obligația comună de a guverna. „Indiferent de componenţa guvernului, (...) care este majoritatea parlamentară care susţine acest guvern.” În același registru, președintele a respins abordările bazate pe preferințe declarative, argumentând că orice opțiune trebuie să țină cont de „realitatea parlamentară”. Poziționare față de tensiunile din coaliție și de guvernarea Bolojan Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu privind o refacere a coaliției cu PNL, dar fără USR, Nicușor Dan a spus că va asculta toate partidele, „cu condiționările fiecăruia dintre ele”, menținând accentul pe aritmetica parlamentară. Pe tema guvernării din ultimele luni, întrebat dacă PSD ar fi blocat reforme pentru protejarea unor „rețele de sinecuri” și grupuri de interese, președintele a refuzat un răspuns „da sau nu”, motivând că nu vrea să se implice în tensiunile deja existente. A reluat ideea că discuția relevantă este despre „viitor” și despre majoritatea care va susține următorul guvern. Totodată, întrebat de ce ar fi omis să îi mulțumească premierului Bolojan după moțiune, Nicușor Dan a precizat că acesta este încă în funcție și i-a mulțumit pentru activitate. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate parlamentară și amână decizia cel puțin până pe 19 mai , pe fondul unei crize politice care prelungește incertitudinea asupra direcției guvernării și a stabilității legislative, potrivit Libertatea . Într-o conferință de presă susținută vineri, 15 mai, după vizitarea expoziției Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) la București, șeful statului a spus că nu va exista „un anunț luni seara sau marți dimineața”, indicând că o decizie privind viitorul premier nu va fi luată înainte de 19 mai, la o zi după consultările programate la Palatul Cotroceni. „Suntem cumva în cursul procesului. Nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața.” Miza: majoritatea din Parlament, nu numele premierului Întrebat despre scenariile vehiculate – de la un premier tehnocrat la variante politice precum Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu – Nicușor Dan a refuzat să ofere răspunsuri „particulare” și a mutat discuția pe criteriul pe care spune că îl va folosi la consultări: existența unei majorități parlamentare care să susțină viitorul executiv. „Solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări, primul lucru pe care o să-l întreb va fi: Care va fi majoritatea?” Președintele a enumerat explicit opțiunile posibile – guvern „complet”, guvern minoritar sau guvern tehnocrat – dar a insistat că, indiferent de formulă, întrebarea rămâne aceeași: cine asigură sprijinul în Parlament. El a adăugat că este o întrebare „destul de dificilă” în acest moment și a cerut partidelor să își asume răspunsul. Ce a spus despre Bolojan și Grindeanu În cazul ipotezei unei renominalizări a lui Ilie Bolojan (premier demis), Nicușor Dan a răspuns în termeni generali, afirmând că nu își dorește să numească un guvern care să genereze „o altă criză”. „Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un Guvern care să nască o altă criză.” Despre posibilitatea ca PSD să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, președintele a spus că este „o ipoteză”, dar că „nu pare probabilă” în acest moment. În privința unei formule cu premier tehnocrat și miniștri PSD-UDMR, Nicușor Dan a indicat, din nou, că există „multe variante” și că filtrul rămâne majoritatea parlamentară. Context: criza politică și calendarul consultărilor România se află într-o criză politică declanșată pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut în Parlament, iar Guvernul Bolojan a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021, notează Libertatea. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR sunt programate pentru 18 mai, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea unui nou premier care să formeze guvernul. În acest context, Nicușor Dan a reiterat că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, însă fără a avansa un nume sau un calendar mai strâns decât pragul de după 19 mai. [...]
