Știri
Știri din categoria Energie verde
Schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să tragă investiții mari în solar, iar proiectul fotovoltaic Dama, de peste 1 GW, este prezentat de Actis drept un posibil „vârf de lance” al valului de proiecte care se pregătesc în România, potrivit Economedia. Investiția este dezvoltată prin Rezolv Energy și, dacă va fi construită conform planului, ar putea deveni cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană.
Proiectul Dama este amplasat în vestul României, aproape de granița cu Ungaria, și include și un sistem de stocare a energiei în baterii. Actis leagă dimensiunea proiectului de oportunitățile locale și de nevoia regională de a reduce dependența de combustibili fosili și de importurile de gaze naturale din Rusia.
„Are sens să construiești proiecte la scară mare. Iar acesta este avantajul de care am reușit să profităm.”
Modelul comercial anunțat pentru Dama combină contracte bilaterale de vânzare a energiei (PPA – acorduri pe termen lung între producător și cumpărător) cu contracte pentru diferență (CfD), schema de sprijin a statului român care oferă predictibilitate asupra veniturilor. Actis spune că a obținut deja peste 1 GW de contracte CfD în licitațiile organizate de autorități, pentru capacități din proiectele Dama, Vifor și Dunărea East.
Jaroslava Korpanec, partener și șef al operațiunilor Actis pentru Europa Centrală și de Est, susține că această vizibilitate a veniturilor reduce riscurile pentru finanțatori și poate duce la costuri mai mici de finanțare, cu efect direct asupra rentabilității proiectelor.
„România a organizat deja trei runde de licitații pentru contractele pentru diferență, ceea ce sprijină semnificativ comercializarea energiei regenerabile și face piața atractivă pentru investițiile străine, deoarece aceste contracte oferă predictibilitate asupra veniturilor.”
Pentru finanțarea proiectului Dama, Rezolv negociază în prezent cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), potrivit documentelor companiei.
Dacă va fi realizat conform planului, Dama ar depăși actualul lider din UE, proiectul Witznitz din Germania (aprox. 650 MW). La nivel european, incluzând țări din afara UE, Economedia notează exemplul Karapınar din Turcia, cu aprox. 1,3 GW instalați.
Actis afirmă că investiția ar urma să ajungă la închiderea financiară în următoarele luni, iar producția de energie este programată să înceapă în 2027.
Argumentul investitorilor este susținut și de datele de piață: SolarPower Europe indică pentru România instalări de aproximativ 2,5 GW de noi capacități fotovoltaice în 2025, cu 45% peste anul precedent, până la un total de 7,6 GW instalați. În paralel, analiștii S&P Global Energy Horizons estimează că piața românească ar putea depăși 19 GW până în 2030, potrivit articolului publicat de S&P Global, citat de Economedia.
Actis pune creșterea pe seama unui mix de factori, de la cadrul legislativ și accesul la finanțare internațională, până la disponibilitatea terenurilor și proceduri de autorizare considerate relativ rapide față de alte state europene.
Dama este parte dintr-un portofoliu regional de peste 2 GW (eolian, fotovoltaic și stocare) în România și Bulgaria, dezvoltat de Rezolv Energy, companie lansată în 2022 de Actis. În 2025, fondul suveran Mubadala Investment Company din Abu Dhabi a intrat în acționariat ca investitor.
În România, Rezolv se apropie de finalizarea parcului eolian Vifor (450 MW), cu energie vândută prin contracte pe termen lung către companii industriale, inclusiv:
În 2024, proiectul a semnat și contracte transfrontaliere de furnizare cu subsidiarele din Cehia și Slovacia ale Deutsche Telekom. Rezolv dezvoltă și proiectul eolian Dunărea East (300 MW).
Pe termen scurt, miza pentru Dama rămâne închiderea finanțării și trecerea la execuție, într-un moment în care schema CfD devine un instrument central pentru bancabilitatea (capacitatea de a atrage finanțare) proiectelor mari de energie verde din România.
Recomandate
OMV Petrom alocă peste 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pentru proiecte cu emisii reduse până în 2030 , adică circa un sfert din investițiile totale planificate în Strategia 2030 , potrivit Newsweek . Restul bugetului rămâne orientat către producția clasică de hidrocarburi, semnalând o tranziție graduală, nu o schimbare de model peste noapte. OMV Petrom anunță că a realizat deja investiții de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei) în cadrul Strategiei 2030, lansată în decembrie 2021, „aproape jumătate din valoarea prevăzută”. Compania își justifică ritmul și direcția printr-un context de piață „foarte dinamic”, cu cerere de energie în creștere și constrângeri de aprovizionare. Cum arată calendarul investițiilor până în 2030 În comunicatul citat, compania indică o scădere a investițiilor medii anuale după 2026, pe măsură ce proiectele strategice avansează: 2024–2026: investiții medii anuale estimate la circa 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) 2027–2030: alocări de circa 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) Ponderea proiectelor cu emisii reduse și zero este de aproximativ 25% din investițiile totale , conform Curs de guvernare , citat de Newsweek. Ce urmărește compania: diversificare și „reziliență” în tranziția energetică OMV Petrom spune că fondurile sunt direcționate către proiecte strategice care vizează: diversificarea activității , extinderea prezenței în Europa de Sud-Est , construirea unor noi piloni de creștere . Compania afirmă că își menține „direcția strategică, planurile de investiții și politica de dividende”, mizând pe flexibilitatea portofoliului pentru a răspunde ritmului tranziției energetice. „Transformarea noastră este în plină desfăşurare. De la lansarea Strategiei 2030 în decembrie 2021, am investit 5,4 miliarde de euro pentru a ne consolida şi diversifica activitatea, pentru a ne extinde prezenţa în Europa de Sud-Est şi pentru a construi noi piloni de creştere”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. În context, Newsweek trimite și la alte proiecte ale companiei, inclusiv despre stadiul Neptun Deep (împreună cu Romgaz) și despre investiții în biocombustibili: platforma Neptun Alpha și conducta spre țărm , respectiv instalația de biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație . De ce contează Pentru piața locală, mesajul cheie este că tranziția către energie cu emisii mai mici este finanțată, dar rămâne minoritară în buget : aproximativ 25% din investițiile până în 2030. În același timp, compania indică faptul că o parte semnificativă din plan (5,4 miliarde euro) este deja executată, ceea ce reduce riscul ca strategia să rămână doar la nivel de intenție. [...]
Retragerea Masdar lasă OMV fără un co-investitor așteptat, dar proiectul de hidrogen verde rămâne finanțat în mare parte , potrivit Profit . Compania arabă, cu capital de stat, era așteptată să vină cu „câteva sute de milioane de euro”, în baza unui acord angajant semnat în noiembrie anul trecut. OMV a declarat pentru Reuters că ieșirea Masdar din acordul privind construcția și operarea uzinei de electroliză nu afectează proiectul în sine, al cărui cost este estimat la aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei), și care „rămâne finanțat în mare parte”. Cum arată finanțarea după retragerea partenerului Din informațiile prezentate, proiectul are deja piloni de finanțare importanți: Banca Europeană de Investiții a aprobat un împrumut de 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei) pentru construcția uzinei; Austria a indicat că va oferi finanțare publică. OMV a precizat că decizia Masdar ar fi fost determinată de „schimbări strategice la Abu Dhabi”, potrivit presei austriece, fără alte detalii. Stadiul proiectului și calendar Uzina de electroliză de 140 MW este construită la Bruck an der Leitha, în Austria. Construcția a început în septembrie anul trecut, iar punerea în funcțiune este preconizată pentru 2027. Compania o descrie drept cea mai mare unitate de producție a hidrogenului verde din Austria și una dintre primele cinci la nivel european. Relația OMV–Abu Dhabi rămâne relevantă Chiar dacă Masdar se retrage din acest proiect, OMV își menține legături strânse cu Abu Dhabi: compania petrolieră de stat ADNOC deține 24,9% din grupul austriac, iar cele două grupuri și-au unit recent diviziile de produse chimice sub egida Borouge International, formând un jucător major în industria materialelor plastice, cu operațiuni inclusiv în România. În paralel, Masdar a semnat un acord de colaborare și cu Hidroelectrica pentru înființarea unui joint-venture în zona proiectelor de energie verde, conform Profit . [...]
Ministerul Mediului a repornit sistemul fotovoltaic de pe propria clădire, după ani în care a stat nefuncțional, iar miza imediată este reducerea consumului din rețea și a costurilor cu energia , potrivit Adevărul . Sistemul, instalat încă din 2014, a fost readus în funcțiune „astăzi”, reluând producția de electricitate din surse regenerabile. Sistemul are o putere instalată de 30 kWp, iar producția anuală estimată este de aproximativ 36.000 kWh. Ministerul susține că repornirea lui va contribui la reducerea consumului de energie din rețea și a amprentei de carbon a instituției. Ministra Mediului, Diana Buzoianu , a afirmat într-o postare pe Facebook că a descoperit „întâmplător” investiția și că, după intervenția unor experți, sistemul a devenit funcțional în câteva zile. „De câteva ore funcționează iar sistemul de fotovoltaice de pe acoperișul Ministerului Mediului! De ani de zile sistemul nu mai funcționa, ci doar aduna praf. L-am descoperit întâmplător, am chemat experții să vadă ce trebuie schimbat și în câteva zile de lucru e deja iar funcțional! Hai cu facturile mai mici la energie pentru minister.” Ce se întâmplă cu panourile nefuncționale Panourile care nu mai erau funcționale au fost predate pentru reciclare unei fabrici specializate din România. Ministerul indică faptul că materialele recuperabile pot fi reintroduse în circuitul economic, în linie cu principiile economiei circulare (recuperarea și reutilizarea resurselor). În acest context, instituția trimite și la explicații despre cum materialele din panouri pot fi reintegrate în economie, într-un material separat: „pot fi reintroduse în circuitul economic” . Următorul pas: date publice despre producția de energie Potrivit comunicatului citat, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor urmează să fie publicate date privind producția proprie de energie fotovoltaică, astfel încât aceasta să poată fi urmărită în timp real, după implementarea soluției tehnice necesare. Detalii despre publicarea acestor date sunt menționate de instituție și într-un articol asociat: „datele privind producția proprie de energie fotovoltaică” . [...]
Un parc eolian de 253,1 MW din Călărași primește o finanțare de 284 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei), un semnal relevant pentru ritmul investițiilor mari în energie regenerabilă și pentru capacitatea proiectelor din România de a atrage capital privat, potrivit HotNews . Proiectul este dezvoltat de grupul portughez Greenvolt , controlat integral de fondul american de investiții KKR. Finanțarea vizează construcția unui parc eolian cu o capacitate instalată de 253,1 MW în județul Călărași. Din punct de vedere operațional, parcul este proiectat cu 42 de turbine, iar calendarul indicat în material prevede punerea în funcțiune până la finalul anului 2027. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un articol publicat de StartupCafe . În lipsa altor detalii în textul disponibil, nu sunt precizate structura finanțării (credit, obligațiuni, aport de capital), băncile implicate sau condițiile comerciale. [...]
Ponderea uriașă a fotovoltaicului la prânz a împins restul producției în plan secund și a accentuat riscurile operaționale ale sistemului , într-un episod care arată cât de greu poate fi gestionată o producție solară dominantă fără suficiente surse flexibile și stocare , potrivit Economedia . Luni, 5 octombrie 2026, la ora 14:25:53, producția totală din Sistemul Energetic Național era de 4.702 MW, din care 3.000 MW proveneau din fotovoltaic, adică aproximativ două treimi din total. Publicația notează că un asemenea procent „nu s-a mai văzut”, însă vine „aproape pe baza suprimării celorlalte surse”, ceea ce ridică probleme de siguranță pentru sistem. Cum arăta mixul de producție la prânz Datele prezentate indică o concentrare puternică a producției în solar, cu contribuții mult diminuate din sursele clasice: fotovoltaic: 2.971 MW (63,24%) hidrocarburi: 985 MW (20,97%) cărbune: 387 MW (8,24%) hidro: 289 MW (6,15%) biomasă: 55 MW (1,17%) eolian: 7 MW (0,15%) stocare: 4 MW (0,09%) nuclear: 0 MW (0,00%) Efectul operațional: reducerea forțată a altor capacități Economedia arată că „explozia fotovoltaică diurnă” a obligat alte surse să își reducă drastic producția în orele însorite, în special termocentralele pe cărbune și hidrocentralele. În același context, publicația menționează că energia fotovoltaică este „cea mai ieftină” și are acces garantat la rețea, în timp ce alte surse sunt „șubrezite puternic”: nuclearul lipsește, hidro este „foarte puțin”, ambele pe fondul lipsei de apă, iar cărbunele își ajustează producția. Pe partea de sistem, surplusul din orele de vârf solar se traduce în exporturi către țările vecine, conform aceleiași surse. Problema de fond: după apus, dependența de importuri revine brusc Dezechilibrul este descris ca fiind limitat la câteva ore: odată cu apusul, producția solară coboară la zero, iar sistemul pierde rapid „marea majoritate a gigawaților”. În aceste condiții, rețeaua ajunge să depindă „masiv de importuri” pentru acoperirea consumului, Economedia susținând că dependența este atât de mare încât România ajunge să aducă „mai mulți MW decât se generează intern”. În ansamblu, episodul indică o provocare operațională: integrarea unei cantități foarte mari de energie solară în timpul zilei, urmată de o cădere abruptă seara, într-un sistem în care alte surse sunt fie indisponibile, fie împinse să funcționeze la niveluri reduse. [...]
România ar urma să ajungă la minimum 4 GW putere în stocarea de energie până la finalul lui 2027 , un nivel care ar putea reduce diferența dintre prețurile din orele de consum redus („gol”) și cele de vârf, potrivit Economica , care citează declarațiile lui Liviu Gavrilă (RWEA), consemnate de Agerpres . Estimarea vine în contextul în care, potrivit lui Gavrilă, România ar urma să încheie anul acesta cu o capacitate de stocare de 2 GW, la 4 GW putere instalată. De ce contează: efect potențial asupra prețurilor și stabilității sistemului În viziunea reprezentantului RWEA, creșterea stocării către 6–7 GW, cu o durată minimă de 3–4 ore, ar aduce un plus de stabilitate sistemului energetic și ar contribui la diminuarea „ecartului mare” dintre prețurile din orele de gol și cele din orele de vârf. Tot el a argumentat că dimensionarea stocării ar trebui făcută în funcție de nevoile României, luând în calcul mixul energetic, perspectivele economice și climatice, precum și evoluția consumului și a proiectelor din piață, nu prin comparații punctuale cu țări vecine. Context regional și evenimentul în care a fost făcut anunțul Ca reper regional, Gavrilă a indicat că Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de stocare între 6 și 8 GW putere, iar capacitatea instalată ar fi între 12 și 15 GW. Declarațiile au fost făcute la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România , inițiativă lansată de Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), joi, 1 octombrie. [...]
