Știri
Știri din categoria Energie verde

HELLENiQ Renewables își concentrează 60% din bugetul regional în România, cu investiții de 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) până în 2030, mizând pe proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu doar autorizate pe hârtie, potrivit Economedia. Compania spune că a investit deja aproximativ 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pe piața locală.
România este a doua cea mai mare piață a grupului din Europa de Sud-Est, alături de Grecia, iar direcția de dezvoltare vizează noi capacități de producție, proiecte hibride (producție regenerabilă plus baterii) și sisteme de stocare a energiei.
Planul de expansiune vine cu o condiție operațională majoră: racordarea la rețea și autorizarea sunt indicate de companie drept două dintre principalele blocaje în România. Reprezentanții HELLENiQ Renewables spun că, deși autorizarea este mai predictibilă decât în Grecia, au apărut dificultăți legate de capacitatea rețelelor și de lucrări suplimentare necesare pentru întărirea infrastructurii electrice.
Aceste lucrări pot aduce costuri suplimentare și întârzieri după investiția inițială în parcurile fotovoltaice. În unele cazuri, producția nu a putut fi injectată din start la capacitate maximă, fiind nevoie de finalizarea infrastructurii de transport și racordare. Compania afirmă că include aceste costuri în estimările financiare pentru proiectele viitoare.
HELLENiQ Renewables, divizia de energie regenerabilă a grupului grec HELLENiQ ENERGY, afirmă că are în România un portofoliu apropiat de un gigawatt, care include proiecte deja construite și operaționale, aflate în construcție sau în pregătire pentru realizare până în 2030.
George Alexopoulos, Deputy CEO al HELLENiQ ENERGY, a spus că grupul urmărește proiecte care pot fi efectiv construite și exploatate, nu acumularea de autorizații și capacități teoretice. În acest context, el a comparat situația cu Grecia, unde există peste 100 GW de proiecte autorizate la nivelul întregii piețe, dar doar o parte ar urma să fie construite.
„România este acolo, alături de Grecia, ca o piață foarte importantă pentru noi”, a declarat George Alexopoulos.
Compania pune accent pe integrarea stocării în proiectele noi, pe fondul creșterii producției fotovoltaice și al apariției intervalelor cu ofertă concentrată în timpul zilei, când prețurile pot deveni foarte mici sau chiar negative. Stocarea ar permite mutarea unei părți din producție către orele de seară și noapte, când cererea și prețurile pot fi mai ridicate.
Reprezentanții companiei afirmă că toate proiectele viitoare sunt hibride și analizează inclusiv adăugarea de capacități de stocare la unele proiecte deja operaționale. În România, HELLENiQ Renewables are deja proiecte hibride fotovoltaice cu sisteme de stocare care pot asigura o fereastră de stocare de aproximativ patru ore și evaluează instalarea bateriilor și la portofoliul existent de aproximativ 211 MW de capacități fotovoltaice operaționale.
Compania consideră că România are mai mult spațiu de creștere decât Grecia, inclusiv pentru că penetrarea energiei regenerabile este mai redusă. Cele două piețe au consum anual de electricitate relativ apropiat, de aproximativ 50 TWh fiecare, însă Grecia este mai avansată în integrarea surselor regenerabile.
Reprezentanții HELLENiQ Renewables mai susțin că energia regenerabilă contribuie la reducerea costurilor față de un scenariu dominat de centrale pe gaze, dar că în perioadele cu producție redusă din regenerabile gazul continuă să influențeze puternic prețul electricității. Alexopoulos a spus că se așteaptă la o temperare a prețurilor până în vara anului viitor, cu precizarea că estimările depind de ritmul punerii în funcțiune a noilor capacități regenerabile și de evoluția pieței gazelor.
Recomandate

Programul Casa Verde Baterii schimbă regulile de eligibilitate și punctaj , astfel încât persoanele care au mai primit bani publici pentru stocare să poată aplica din nou, dar să fie dezavantajate la evaluare, potrivit Profit . Miza este una de reglementare: Ministerul Mediului propune modificări ale ghidului de finanțare pentru a evita interpretările neunitare și pentru a „îmbunătăți mecanismul de selecție”. Ce se schimbă: finanțările anterioare nu mai scot automat din joc, dar taie din punctaj Ministerul Mediului a discutat cu Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România condițiile de accesare și evaluare, iar în urma întâlnirii a rezultat o propunere de modificare și completare a ghidului. Elementul central: finanțarea unui sistem de stocare nou, distinct de cel finanțat anterior, nu ar mai fi considerată „dublă finanțare”. În plus, solicitanții care au beneficiat anterior de sprijin public (inclusiv fonduri europene) pentru un sistem de stocare rămân eligibili, cu respectarea regulilor de evitare a dublei finanțări, însă istoricul de finanțare ar urma să conteze la punctaj. Concret, se propune un criteriu suplimentar de evaluare (maximum 25 de puncte) care să prioritizeze persoanele fără finanțări publice anterioare pentru stocare: 25 de puncte pentru cei care nu au beneficiat anterior de finanțare publică (inclusiv europeană); 0 puncte pentru cei care au beneficiat anterior de o astfel de finanțare. Noua grilă de evaluare și pragul de capacitate pentru punctaj maxim Propunerea include și actualizarea mecanismului de calcul al punctajului, cu un total maxim de 100 de puncte, distribuite astfel: contribuția proprie: maximum 35 de puncte; capacitatea sistemului de stocare: maximum 40 de puncte; finanțările anterioare din fonduri publice: maximum 25 de puncte. Tot la capitolul evaluare, pragul pentru care se acordă punctajul maxim la capacitatea de stocare ar urma să scadă de la 20 kWh la 15 kWh (o reducere cu 5 kWh). În plus, se propun ajustări ale formulei pentru contribuția proprie și completarea criteriilor de departajare la egalitate de punctaj, prin introducerea criteriului privind finanțările publice anterioare. Calendar: validarea instalatorilor începe pe 16 noiembrie, înscrierile persoanelor fizice pe 20 noiembrie Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță că deschide sesiunea de validare a instalatorilor în perioada 16 noiembrie 2026, ora 10:00 – 20 noiembrie 2026, ora 23:59 . Înscrierile pentru persoanele fizice sunt programate între 20 noiembrie 2026, ora 10:00 – 25 noiembrie 2026, ora 23:59 . Potrivit legislației în vigoare, finanțarea pentru persoane fizice este de maximum 15.000 de lei , într-un program cu buget de 400 de milioane de lei . Sprijinul acoperă cel mult 75% din valoarea totală a proiectului , fără a depăși plafonul de 15.000 de lei (TVA inclus), pentru cheltuieli eligibile, în limita unui standard maxim de cost eligibil de 1.500 lei/kWh capacitate instalată (TVA inclus). Ce documente sunt cerute la înscriere (persoane fizice) În comunicatul citat, AFM precizează că înscrierea se face prin completarea cererii de finanțare descărcate din aplicație și încărcarea documentelor, inclusiv: cererea de finanțare (încărcată fără semnătură); act de identitate; certificate fiscale (ANAF, primăria de domiciliu și, dacă e cazul, primăria unde se implementează proiectul); contract de prosumator și certificat de racordare pe numele solicitantului; o factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni. Președintele AFM, Florin Bănică, afirmă că programul urmărește utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile, creșterea autonomiei energetice și reducerea presiunii asupra rețelei electrice. [...]

OMV Petrom alocă peste 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pentru proiecte cu emisii reduse până în 2030 , adică circa un sfert din investițiile totale planificate în Strategia 2030 , potrivit Newsweek . Restul bugetului rămâne orientat către producția clasică de hidrocarburi, semnalând o tranziție graduală, nu o schimbare de model peste noapte. OMV Petrom anunță că a realizat deja investiții de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei) în cadrul Strategiei 2030, lansată în decembrie 2021, „aproape jumătate din valoarea prevăzută”. Compania își justifică ritmul și direcția printr-un context de piață „foarte dinamic”, cu cerere de energie în creștere și constrângeri de aprovizionare. Cum arată calendarul investițiilor până în 2030 În comunicatul citat, compania indică o scădere a investițiilor medii anuale după 2026, pe măsură ce proiectele strategice avansează: 2024–2026: investiții medii anuale estimate la circa 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) 2027–2030: alocări de circa 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) Ponderea proiectelor cu emisii reduse și zero este de aproximativ 25% din investițiile totale , conform Curs de guvernare , citat de Newsweek. Ce urmărește compania: diversificare și „reziliență” în tranziția energetică OMV Petrom spune că fondurile sunt direcționate către proiecte strategice care vizează: diversificarea activității , extinderea prezenței în Europa de Sud-Est , construirea unor noi piloni de creștere . Compania afirmă că își menține „direcția strategică, planurile de investiții și politica de dividende”, mizând pe flexibilitatea portofoliului pentru a răspunde ritmului tranziției energetice. „Transformarea noastră este în plină desfăşurare. De la lansarea Strategiei 2030 în decembrie 2021, am investit 5,4 miliarde de euro pentru a ne consolida şi diversifica activitatea, pentru a ne extinde prezenţa în Europa de Sud-Est şi pentru a construi noi piloni de creştere”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. În context, Newsweek trimite și la alte proiecte ale companiei, inclusiv despre stadiul Neptun Deep (împreună cu Romgaz) și despre investiții în biocombustibili: platforma Neptun Alpha și conducta spre țărm , respectiv instalația de biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație . De ce contează Pentru piața locală, mesajul cheie este că tranziția către energie cu emisii mai mici este finanțată, dar rămâne minoritară în buget : aproximativ 25% din investițiile până în 2030. În același timp, compania indică faptul că o parte semnificativă din plan (5,4 miliarde euro) este deja executată, ceea ce reduce riscul ca strategia să rămână doar la nivel de intenție. [...]

Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]

AFM deschide în noiembrie un program de 400 mil. lei pentru baterii la prosumatori , cu finanțare de până la 15.000 lei per proiect, într-o încercare de a reduce consumul din rețea și costurile cu energia pentru gospodăriile care au deja fotovoltaice, potrivit AGRO TV . Programul este lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) , prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) , și vizează instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice pentru persoanele fizice care au calitatea de prosumator. Calendarul înscrierilor: instalatori întâi, persoane fizice după Conform anunțului citat, programul începe pe 16 noiembrie 2026 cu etapa de validare a instalatorilor. Sesiunea pentru instalatori se desfășoară între 16 și 20 noiembrie. Persoanele fizice pot solicita finanțare începând cu 20 noiembrie 2026, ora 10:00, iar înscrierile sunt programate între 20 și 25 noiembrie 2026. Ambele sesiuni se încheie la ora 23:59 în ultima zi de înscriere. Cum se calculează sprijinul: 75% din proiect, cu plafon și cost eligibil pe kWh Finanțarea poate acoperi maximum 75% din valoarea totală a proiectului, fără a depăși 15.000 de lei (TVA inclusă). Standardul maxim de cost eligibil este de 1.500 lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare instalată. Bugetul total al programului este de 400 de milioane de lei. Documente și depunere: cerere în aplicația AFM Pentru accesarea fondurilor, solicitarea se depune prin aplicația informatică AFM, împreună cu documentele cerute. În lista menționată în articol intră: actul de identitate; certificatele fiscale; contractul de prosumator; certificatul de racordare; o factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni. De ce contează: stocarea poate reduce dependența de rețea Obiectivul programului este ca prosumatorii să utilizeze mai eficient energia produsă din surse regenerabile, prin stocarea energiei generate în timpul zilei pentru utilizare ulterioară, inclusiv când panourile nu produc. În consecință, beneficiarii își pot reduce consumul din rețeaua națională, costurile cu electricitatea și dependența de furnizorii de energie. [...]

Băncile vor proiecte de energie verde cu ipoteze de preț prudente, pe fondul așteptărilor de scădere a marjelor , iar asta poate face diferența între un proiect care ajunge la finanțare și unul care rămâne pe hârtie, potrivit Ziarul Financiar , care o citează pe Andreea Paraschiv, membră a Future Energy Leaders România (FEL România) . În discuția despre „bancabilitatea” proiectelor (adică șansa lor de a fi finanțate de o bancă), Paraschiv indică trei condiții care revin constant în dialogul cu finanțatorii: o abordare juridică solidă, soluția potrivită de racordare la rețea și un plan de business pentru energia produsă, construit fără optimism excesiv privind prețurile pe termen lung. De ce se schimbă miza: prețuri volatile acum, presiune pe marje mai târziu Un punct cheie pentru finanțare este modelarea conservatoare a veniturilor. Paraschiv atrage atenția că, deși prețurile din piață sunt ridicate și volatilitatea intrazilnică este mare, pe termen lung este de așteptat o scădere a prețurilor și o comprimare a marjelor, pe măsură ce se dezvoltă piața de stocare. „Doar că odată cu dezvoltarea pieţei de stocare o să ajungem la canibalizare şi o să vedem o reducere substanţială a marjelor.” În această logică, un proiect care nu include aceste riscuri în modelul financiar „nu va rezista analizei unei bănci”, spune ea. Cele trei elemente care fac un proiect „bancabil” Din perspectiva consultanței pentru companii din sectorul energetic, Paraschiv punctează că proiectele trebuie să treacă de o verificare riguroasă înainte de a ajunge la finanțare, în special pe zona de conectare la rețea și pe partea juridică a terenurilor. Elementele menționate ca obligatorii în discuția cu un bancher sunt: abordare juridică solidă (inclusiv drepturi pe teren „securizate într-un mod sigur”); soluția potrivită de racordare la rețea , susținută de analiză tehnică; plan de business realist pentru energia produsă, cu ipoteze prudente de preț. România rămâne atractivă, inclusiv pe tema rețelei Deși piața de energie verde este descrisă ca având multe proiecte, nu toate ajung să securizeze finanțarea necesară pentru a intra în șantier. În acest context, Paraschiv susține că România „în ultimii ani” a devenit o piață foarte atractivă pentru investițiile în energie și că, în pofida discuțiilor despre congestia rețelei, situația este „mai bună față de vest” pe acest plan. Ce urmează: biometanul și rolul garanțiilor de origine Ca direcție de dezvoltare, Paraschiv indică biometanul drept o piață „foarte interesantă” în următorii cinci ani. Argumentul ține de aderarea României la sistemul garanțiilor de origine (mecanism care certifică proveniența „verde” a energiei), despre care spune că ar urma să ajute la semnarea contractelor și, implicit, la creșterea bancabilității proiectelor. [...]

Simtel Team a câștigat un contract EPC la cheie de 17,50 milioane euro (aprox. 87 milioane lei), fără TVA, pentru dezvoltarea unei noi centrale fotovoltaice în Alba Iulia , potrivit Profit . Proiectul întărește prezența capitalului austriac în regenerabilele din România și aduce un nou contract semnificativ pentru compania listată la Bursa de Valori București. Beneficiarul este Vienna Energy Forța Naturală, companie românească din domeniul energiei regenerabile, deținută integral de Wien Energie International GmbH și parte a grupului energetic austriac Wien Energie GmbH , principal furnizor de electricitate al Austriei. Ce include contractul și unde va fi construit proiectul Contractul are o durată de 16 luni și vizează dezvoltarea unei centrale fotovoltaice, inclusiv a stației de înaltă tensiune aferente, amplasată în zona Bărăbanț, Alba Iulia (județul Alba). Simtel Team va derula activitățile specifice unui proiect EPC (inginerie, achiziții și construcții) „la cheie”, care includ: proiectarea; furnizarea echipamentelor; construcția și instalarea; punerea în funcțiune și testarea centralei fotovoltaice și a stației aferente. Context: Simtel Team pe bursă Simtel Team (simbol SMTL) este listată din 2021 la Bursa de Valori București. La ultimul preț menționat, de 37,90 lei/acțiune, compania are o capitalizare de 308,57 milioane lei (57,78 milioane euro). Fondatorii Iulian Nedea, Radu Vilău și Sergiu Bazarciuc păstrează fiecare participații apropiate de reperul de 20% din titluri. [...]