Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Noul program de relansare economică din România, destinat companiilor cu capacitate financiară ridicată, combină ajutorul de stat cu finanțarea pentru investiții strategice, informează Economedia, prin intermediul unui editorial semnat de Mihaela Mitroi - consultant fiscal și Managing Partner GTA Group. Acest program vine în contextul unei presiuni fiscale crescute asupra mediului de afaceri, după adoptarea unor măsuri fiscale care au afectat predictibilitatea și costurile companiilor.
În ultimele luni, companiile au resimțit efectele unor modificări fiscale semnificative, precum majorarea impozitului pe dividende și modificările în zona TVA. Acestea au dus la creșterea costurilor și la tensionarea fluxurilor de numerar. În acest context, noul program de relansare economică încearcă să echilibreze situația prin măsuri de sprijin pentru investiții și activități economice.
Programul include o componentă de ajutor de stat și finanțare pentru investiții strategice, adresată în special companiilor mari, cu capacitate financiară ridicată. Aceste măsuri sunt relevante pentru proiecte industriale majore, în sectoare precum apărare, energie și tehnologii avansate.
Pentru mediul antreprenorial mai larg, programul introduce noutăți fiscale importante. Una dintre acestea este creditul fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, care poate fi compensat cu alte obligații fiscale sau chiar restituit. Această măsură, aliniată practicilor europene, ar putea încuraja investițiile în inovație.
De asemenea, programul stimulează piața de capital printr-o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare pe o piață reglementată. Aceasta ar putea diversifica sursele de finanțare pentru companii.
O altă măsură importantă este amortizarea super-accelerată pentru anumite categorii de active achiziționate în 2026, care ar putea stimula retehnologizarea și investițiile.
Pentru microîntreprinderi, programul aduce ajustări favorabile, inclusiv flexibilizarea condițiilor privind existența unui salariat și majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Aceste modificări sunt menite să îmbunătățească fluxul de numerar și să reducă riscurile administrative.
„Antreprenorii nu cer facilități speciale, ci reguli clare, aplicate corect, stabilitate, predictibilitate și un stat care își respectă angajamentele.” – Mihaela Mitroi, Managing Partner GTA Group
Impactul bugetar al programului este estimat la aproximativ 2,2 miliarde de lei, iar autoritățile susțin că acesta va fi compensat prin reducerea cheltuielilor publice. Totuși, succesul programului depinde de capacitatea statului de a implementa reforma administrativă promisă și de a recâștiga încrederea mediului de afaceri.
Percepția antreprenorilor rămâne crucială, iar măsurile fiscale trebuie să fie introduse într-un context favorabil pentru a avea efectele dorite. Programul de relansare economică poate reprezenta un pas important spre o relație mai echilibrată între stat și mediul privat, dacă condițiile de stabilitate și predictibilitate sunt îndeplinite.
Recomandate
Guvernul mută stimulentele fiscale spre cheltuieli eligibile și credite fiscale , o schimbare care poate influența direct deciziile de investiții ale companiilor în perioada post-PNRR, potrivit unei analize din Economica . Miza: trecerea de la facilități bazate pe venituri (considerate mai expuse la abuzuri și mai puțin eficiente) la instrumente legate de cheltuieli, într-un context în care România încheie reformele din PNRR și implementează Pilonul 2 al OCDE privind impozitul minim global. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, explică faptul că facilitățile bazate pe venituri sunt utilizate frecvent în țările în dezvoltare, dar tind să aducă beneficii mai reduse decât cele bazate pe cheltuieli și sunt mai vulnerabile la utilizări neconforme. Ce s-a schimbat recent: OUG 8/2026 și accentul pe creditul fiscal Analiza notează că, după eliminarea unor facilități fiscale din sectoare precum IT, construcții, industria alimentară, agricultură și turism, au apărut instrumente noi, cele mai recente fiind introduse prin OUG 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică. Printre facilitățile menționate: credit fiscal de 10% aplicat la valoarea cheltuielilor eligibile de cercetare-dezvoltare ; amortizare superaccelerată (metodă de amortizare care permite recunoașterea mai rapidă a cheltuielii cu investiția); deduceri pentru companiile care se listează la bursă și pentru persoanele fizice care investesc la bursă. Potrivit Ioanei Lixandru, creditul fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare a fost introdus ca alternativă la reglementarea existentă (deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuieli eligibile), pentru a corela facilitățile cu normele Pilonului 2. Pentru cheltuielile de listare la bursă se acordă o deducere suplimentară de 50% pentru costuri precum consultanță și intermediere, taxe și tarife și alte cheltuieli. Schema pentru industria prelucrătoare: granturi sau credit fiscal, cu prag de 50 mil. lei OUG 8/2026 include și facilități pentru investiții cu impact semnificativ. În iunie 2026 a fost publicată o schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, care vizează realizarea de produse cu deficit comercial, prin granturi și/sau credite fiscale , în funcție de opțiunea companiei. Acordurile de finanțare urmează să fie emise în perioada 2026–2032 . Pentru varianta de credit fiscal , calculul se face pe o perioadă de 7 ani , începând cu trimestrul următor punerii în funcțiune a investiției; perioada se poate prelungi cu încă 2 ani dacă, în primii 2 ani, compania înregistrează pierdere fiscală. Sunt eligibile costuri fără TVA aferente investiției inițiale, inclusiv pentru: construcții; instalații tehnice, mașini și echipamente noi; brevete, licențe, know-how și alte drepturi de proprietate intelectuală. Investițiile trebuie să aibă o valoare de minimum 50 milioane de lei . Ce urmează: proiectul „ TechUp România ”, încă nepublicat Analiza mai menționează un proiect de schemă de ajutor de stat, încă nepublicat, denumit „ TechUp România ”, care ar urma să sprijine tehnologii cu „impact sistemic ridicat” prin ajutoare de stat pentru cercetare-dezvoltare și ajutor regional, în perioada 2026–2032 . Domeniile vizate includ, între altele: calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică, infrastructură digitală, biotehnologie, agri-tech, sănătate de precizie, energie verde, stocare, tehnologii climatice, mobilitate, spațiu, sisteme autonome, materiale avansate și producție industrială. Proiectele ar urma să fie împărțite în două componente (cercetare-dezvoltare și producție/prestare servicii), cu costuri eligibile fără TVA între 5 milioane de lei și 50 milioane de lei . Sprijinul ar fi sub formă de grant cumulat cu deducere fiscală de 200% a cheltuielilor eligibile cu active corporale și necorporale, care reduce baza de impozitare la calculul impozitului pe profit. De ce contează pentru companii: stimulentele vin cu condiții și birocrație Reprezentanta Crowe România atrage atenția că aceste facilități pot revigora segmente industriale cu impact în economie, dar impun și o monitorizare atentă a aplicării: compatibilitatea cu facilitățile deja existente și aspectele administrativ-procedurale care pot genera dificultăți birocratice în relația cu Ministerul Finanțelor și ANAF. În plus, în trecerea la acest tip de facilități ar trebui luate în calcul, potrivit analizei, capitalul necesar pentru accesarea lor, inflația și incertitudinea fiscală și politică. [...]
Sondajul APSAP indică o „factură dublă” pentru contribuabili , care plătesc taxe și contribuții, dar ajung să cumpere separat servicii esențiale, în special în sănătate, potrivit Economedia . În eșantion, 81,6% dintre respondenți consideră impozitarea excesivă, iar 65,6% spun că apelează de regulă la servicii medicale private, semn al unui deficit de încredere în randamentul serviciilor publice raportat la costul fiscal. De ce contează: presiune fiscală percepută, în paralel cu costuri private recurente Sondajul, la care au răspuns 3.591 de persoane din toată țara (cursanți ai programelor online APSAP), arată că percepția de „taxare excesivă” este ridicată atât în mediul privat (83,6%), cât și în sectorul public (77,9%). În același timp, 54,8% declară că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii sau au rămas fără ele, ceea ce sugerează o vulnerabilitate financiară mai mare la cheltuieli neprevăzute, inclusiv medicale. APSAP leagă cele două rezultate (taxare percepută ca excesivă și orientarea către privat) într-o singură explicație: contribuția este obligatorie, dar o parte dintre oameni ajung să plătească încă o dată pentru servicii pe care nu le consideră suficient de previzibile în sistemul public. „Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce.” Contextul fiscal: colectare mică în PIB, dar povară mare pe salarii În material sunt citate și repere Eurostat care conturează un paradox: în 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România (al doilea cel mai mic nivel din UE, față de media de 40,4%), dar povara pe muncă este ridicată. Tot Eurostat indică faptul că un angajat fără copii „cedează statului” 41,5% din salariul brut (față de media UE de 29,1%), iar pentru o familie cu un singur venit și doi copii ponderea este de 33,4% (media UE: 8%). În același timp, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB. Interpretarea avansată în analiză este că, deși statul colectează relativ puțin la nivel agregat, nota de plată ajunge disproporționat la contribuabilii ușor de urmărit și de controlat (salariați și firme conforme), ceea ce alimentează percepția de presiune fiscală „excesivă”. Sănătatea: migrarea către privat, inclusiv în rândul angajaților la stat Pe zona de sănătate, 65,6% dintre participanți spun că apelează de regulă la servicii medicale private. Procentul urcă la 72,3% în rândul angajaților din mediul privat și este 53,1% în rândul angajaților din sectorul public. Sondajul indică și diferențe pe venituri: chiar și respondenții cu venituri sub 3.000 de lei net pe lună aleg privatul în proporție de 60,1%, iar la venituri de peste 14.000 de lei procentul trece de 80%. În percepția respondenților, investițiile în sănătatea publică sunt greu de observat: doar 6,2% spun că au remarcat investiții semnificative în ultimii patru ani, în timp ce 93,8% vorbesc despre investiții insuficiente sau cu impact redus. Ce urmează: semnal pentru politici publice și pentru angajatori Concluzia operațională a analizei este că discuția despre fiscalitate nu mai poate fi separată de calitatea serviciilor publice, pentru că oamenii compară nu doar nivelul cotelor, ci și costul alternativelor private și timpul pierdut. Pentru angajatori, tabloul sugerează o presiune în creștere pentru beneficii care acoperă riscuri pe care sistemul public nu le gestionează, în percepția angajaților (de exemplu, acces mai rapid la servicii medicale), în timp ce pentru decidenți semnalul central rămâne „randamentul public” al taxelor și contribuțiilor, așa cum este el resimțit de contribuabili. [...]
Ilie Bolojan spune că o revenire a TVA la 19% ar pune presiune pe ratingul României , argumentând că majorarea de la 19% la 21% a fost parte dintr-un plan de creștere a veniturilor bugetare cerut „în două săptămâni” pentru a evita suspendarea fondurilor europene și riscul de incapacitate de plată, potrivit news.ro . Premierul interimar a declarat, duminică seară, la B1 TV , că nu regretă creșterea TVA, susținând că, la momentul deciziei, România trebuia să prezinte rapid un plan credibil de consolidare fiscală. În lipsa acestuia, a spus Bolojan, ar fi existat riscul suspendării fondurilor europene și intrarea „sigură” într-o zonă de incapacitate de plată, după ce timp de doi ani au fost făcute promisiuni fără a fi îndeplinite. „Nu regret creşterea TVA. La data respectivă, când România trebuia să se prezinte în două săptămâni cu un plan, pentru că altfel ne erau suspendate fondurile europene (...) singura formă pe care o puteam avea era să ne ducem cu un plan care să arate cât se poate de clar că trebuie să ne îmbunătăţim veniturile.” TVA și semnalul către agențiile de rating Bolojan a legat explicit discuția despre o eventuală reducere a TVA de evaluările de rating, afirmând că programul de guvernare al viitorului Executiv nu prevede revenirea la 19%. În opinia sa, dacă o astfel de reducere ar fi anunțată, „viitoarele evaluări de rating ar fi problematice”, cu excepția situației în care ar fi însoțită de reduceri de cheltuieli care să compenseze pierderea de venituri. „Dacă acea măsură a fost atât de proastă şi putea fi evitată, de ce nu aţi văzut în programul actualului guvern că va reduce TVA din nou la 19%? Nu există asemenea măsuri (...) pentru că, dacă ar anunţa aşa ceva, viitoarele evaluări de rating ar fi problematice.” Mesaj pentru politica fiscală pe termen scurt: fără noi creșteri de taxe Întrebat dacă va susține Guvernul Niculescu și dacă vor crește taxele, Bolojan a spus că orice guvern „are libertatea să își facă calcule”, dar a adăugat că, în contextul actual, „nu ar fi bine să mai crească taxe”. În schimb, a indicat ca direcție necesară restructurarea cheltuielilor publice. [...]
Confiscarea a 63.000 de euro arată riscul fiscal al transportului de numerar nedeclarat peste graniță , după ce agenți fiscali din Palmanova (Friuli-Venezia Giulia) au găsit peste 100.000 de euro într-un Rolls-Royce cu numere de România, potrivit HotNews . În mașina de lux se aflau doi cetățeni români care veneau din România, iar în timpul controlului au fost descoperite teancuri de bancnote de 50 și 100 de euro, cu o valoare totală de peste 100.000 de euro (aprox. peste 500.000 lei). Întrebați despre proveniența banilor, cei doi au spus că suma aparținea unui compatriot și urma să fie folosită pentru achiziția de opere de artă, însă nu au putut prezenta documentația cerută de legislația valutară. Ce obligație fiscală a fost invocată de autorități Conform regulilor menționate în articol, persoanele care trec frontierele naționale cu cel puțin 10.000 de euro în numerar trebuie să declare suma la Agenția Vamală și a Monopolurilor , fie prin procedura electronică, fie direct la birourile vamale. Consecința imediată: confiscare parțială Controlul s-a încheiat cu confiscarea a 63.000 de euro (aprox. 315.000 lei). HotNews notează că mașina nu era furată, însă lipsa documentelor și nedeclararea numerarului au dus la pierderea unei părți semnificative din sumă. [...]
Reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard rămâne în vigoare între 16 și 31 octombrie 2026 , decizie care menține sub control o componentă fiscală importantă din prețul carburantului, cu efect direct asupra costurilor din transport și logistică, potrivit Agerpres . Ministerul Finanțelor arată că măsura este luată în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 , într-un context de „presiuni pe piața carburanților”, mecanismul fiind calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă. Ce înseamnă, concret, reducerea de 25% Conform datelor transmise de minister, reducerea de 25% a accizei echivalează cu: 701,07 lei/1.000 litri; 829,69 lei/tonă. În intervalul 16–31 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne: 2.103,22 lei/1.000 litri; 2.489,05 lei/tonă. De ce se menține reducerea: indicatorii folosiți în evaluarea bilunară Analiza pentru segmentul 16–31 octombrie 2026 indică, potrivit Ministerului Finanțelor: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +47,78%; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,60%. Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru perioada menționată. Impactul economic urmărit: costuri în lanț în transport și prețuri la consum Ministerul Finanțelor susține că intervenția vizează limitarea „efectului de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Instituția precizează că va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. [...]
ANAF avertizează că achizițiile făcute pe firmă pot ajunge sub sechestru dacă societatea are datorii , pe fondul unei capacități mai mari de urmărire a tranzacțiilor după introducerea e-Factura , potrivit Mediafax . Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a spus că bunurile cumpărate pe firmă – inclusiv cadourile pentru „o persoană dragă” – devin proprietatea companiei și, în consecință, pot fi puse sub sechestru pentru datoriile acesteia. El le-a recomandat contribuabililor „să se gândească de zece ori” înainte să cumpere ceva pe firmă. „Noi de când avem e-factura vedem absolut totul, vedem viața fiecărui contribuabil.” Ce se schimbă în practică pentru firme și administratori Mesajul șefului ANAF indică o presiune mai mare pe disciplina fiscală și pe separarea cheltuielilor personale de cele ale companiei. În logica prezentată, riscul nu este doar unul de control, ci și unul patrimonial: dacă firma acumulează datorii, bunurile achiziționate pe societate pot intra în proceduri de executare/sechestru, indiferent de utilizarea lor „de fapt”. Cum spune ANAF că își alege țintele de control Nica a descris și mecanismul de selecție pentru controale: inspectorii construiesc profiluri de risc pentru contribuabilii care și-au creditat firma cu sume mari și analizează inclusiv date din aplicațiile contabile, pe lângă indicatori precum deținerea de case sau mașini de lux. El a mai afirmat că, după fiecare caz făcut public, instituția caută în bazele de date contribuabili cu comportament similar și poate extinde verificările către toți cei identificați. Rolul contabililor și documentele vizate Potrivit președintelui ANAF, în unele situații legătura dintre contribuabilii cu același tipar este un contabil care „lucrează în același fel”. În acest context, el a cerut firmelor să verifice de două ori ce depun contabilii la Fisc, indicând ca exemple declarațiile SAF-T și balanțele. Nica a susținut și că unii contabili depun documente doar pentru a respecta termenul, „din lipsă de timp”, iar publicarea unor cazuri pe site-ul ANAF ar urmări să transmită că e-Factura face vizibile aceste neconcordanțe. [...]
