Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Noul program de relansare economică din România, destinat companiilor cu capacitate financiară ridicată, combină ajutorul de stat cu finanțarea pentru investiții strategice, informează Economedia, prin intermediul unui editorial semnat de Mihaela Mitroi - consultant fiscal și Managing Partner GTA Group. Acest program vine în contextul unei presiuni fiscale crescute asupra mediului de afaceri, după adoptarea unor măsuri fiscale care au afectat predictibilitatea și costurile companiilor.
În ultimele luni, companiile au resimțit efectele unor modificări fiscale semnificative, precum majorarea impozitului pe dividende și modificările în zona TVA. Acestea au dus la creșterea costurilor și la tensionarea fluxurilor de numerar. În acest context, noul program de relansare economică încearcă să echilibreze situația prin măsuri de sprijin pentru investiții și activități economice.
Programul include o componentă de ajutor de stat și finanțare pentru investiții strategice, adresată în special companiilor mari, cu capacitate financiară ridicată. Aceste măsuri sunt relevante pentru proiecte industriale majore, în sectoare precum apărare, energie și tehnologii avansate.
Pentru mediul antreprenorial mai larg, programul introduce noutăți fiscale importante. Una dintre acestea este creditul fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, care poate fi compensat cu alte obligații fiscale sau chiar restituit. Această măsură, aliniată practicilor europene, ar putea încuraja investițiile în inovație.
De asemenea, programul stimulează piața de capital printr-o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare pe o piață reglementată. Aceasta ar putea diversifica sursele de finanțare pentru companii.
O altă măsură importantă este amortizarea super-accelerată pentru anumite categorii de active achiziționate în 2026, care ar putea stimula retehnologizarea și investițiile.
Pentru microîntreprinderi, programul aduce ajustări favorabile, inclusiv flexibilizarea condițiilor privind existența unui salariat și majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Aceste modificări sunt menite să îmbunătățească fluxul de numerar și să reducă riscurile administrative.
„Antreprenorii nu cer facilități speciale, ci reguli clare, aplicate corect, stabilitate, predictibilitate și un stat care își respectă angajamentele.” – Mihaela Mitroi, Managing Partner GTA Group
Impactul bugetar al programului este estimat la aproximativ 2,2 miliarde de lei, iar autoritățile susțin că acesta va fi compensat prin reducerea cheltuielilor publice. Totuși, succesul programului depinde de capacitatea statului de a implementa reforma administrativă promisă și de a recâștiga încrederea mediului de afaceri.
Percepția antreprenorilor rămâne crucială, iar măsurile fiscale trebuie să fie introduse într-un context favorabil pentru a avea efectele dorite. Programul de relansare economică poate reprezenta un pas important spre o relație mai echilibrată între stat și mediul privat, dacă condițiile de stabilitate și predictibilitate sunt îndeplinite.
Recomandate
AUR vrea să ridice de cinci ori plafonul de încadrare la microîntreprinderi , printr-un proiect de lege depus în Parlament care modifică Codul fiscal , potrivit news . Inițiativa ar majora pragul de venituri de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei), ceea ce ar permite mai multor firme mici să rămână în regimul fiscal al microîntreprinderilor, în loc să treacă la un regim „mai împovărător și mai complex”, conform expunerii de motive. Ce schimbare fiscală propune AUR Proiectul, inițiat de deputatul AUR Lucian Mușat , vizează majorarea plafonului de venituri pentru încadrarea în regimul de impozitare al microîntreprinderilor: de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei). AUR susține că măsura ar urmări „restabilirea predictibilității fiscale”, reducerea presiunii administrative asupra întreprinderilor mici și sprijinirea mediului de afaceri într-o perioadă cu dificultăți economice. Contextul invocat: reducerea succesivă a plafonului În expunerea de motive, formațiunea arată că plafonul a fost redus în timp de la 1.000.000 de euro la 100.000 de euro, iar această scădere ar fi afectat „grav mii de firme românești”, obligate să treacă la un regim fiscal mai complex. Deputatul Lucian Mușat a descris actualul prag drept insuficient pentru nevoile antreprenorilor: „Plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori.” De ce contează pentru firme și ce urmează Miza practică a proiectului este extinderea numărului de companii care pot rămâne în regimul de microîntreprindere, pe care AUR îl prezintă ca fiind mai predictibil și cu sarcini administrative mai reduse. Mușat afirmă că, dacă va fi votată, măsura „ar putea salva de la faliment” „câteva zeci de mii de firme”. În acest moment, inițiativa este la nivel de proiect depus în Parlament; adoptarea depinde de parcursul legislativ și de votul parlamentar. [...]
ANAF a sesizat Parchetul după ce a identificat o schemă de facturare fictivă în construcții, cu un prejudiciu estimat la circa 4,6 milioane de lei , potrivit Mediafax . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) spun că mecanismul ar fi fost folosit de mai mulți operatori economici din zona construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale. Investigația vizează un „circuit de facturare fictivă” construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, care nu aveau capacitate operațională reală sau prezentau un comportament fiscal considerat inadecvat. În urma verificărilor, ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate. Cum ar fi funcționat mecanismul și ce efecte fiscale are Conform inspectorilor antifraudă, firmele implicate ar fi emis facturi pentru servicii care nu reflectau operațiuni economice reale. Documentele ar fi fost folosite ulterior pentru: înregistrarea unor cheltuieli fictive în contabilitate; deducerea nelegală a TVA, cu scopul reducerii obligațiilor fiscale către stat. ANAF mai arată că, pe parcursul controalelor, inspectorii s-au confruntat cu dificultăți după ce o parte dintre reprezentanții legali ai societăților implicate nu au pus la dispoziție documentele și informațiile solicitate. Impact dincolo de buget: efecte asupra drepturilor sociale Potrivit ANAF, efectele presupusului mecanism nu s-ar fi limitat la prejudicierea bugetului de stat. Instituția susține că persoane care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de drepturile aferente sistemului public de asigurări sociale , inclusiv de asigurările de sănătate și pensie. Separat, inspectorii afirmă că persoana considerată coordonatorul mecanismului evazionist își afișa pe rețelele sociale un stil de viață opulent, cu bunuri și accesorii de lux, proprietăți exclusiviste, vacanțe în destinații exotice și sume importante de bani în numerar. În acest stadiu, ANAF indică un prejudiciu „estimat” la aproximativ 4,6 milioane de lei, iar cazul a fost trimis către organele de urmărire penală, care urmează să stabilească eventualele responsabilități și încadrarea faptelor. [...]
Un circuit de facturare fictivă din construcții a generat un prejudiciu estimat la 4,6 milioane de lei , iar cazul arată miza fiscală a controalelor ANAF pe lanțuri de firme fără activitate reală și pe deduceri nelegale de TVA, potrivit Economica . Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat un mecanism „complex” de fraudă fiscală, construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, descrise ca având fie lipsă de capacitate operațională reală, fie un comportament fiscal inadecvat. Aceste entități au emis în principal facturi pentru prestări de servicii care nu reflectau operațiuni economice reale, arată instituția. Documentele au fost folosite pentru două efecte fiscale directe: înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive și deducerea nelegală a TVA, cu scopul diminuării obligațiilor fiscale către bugetul de stat. În timpul controalelor, o parte dintre reprezentanții legali ai firmelor implicate s-au sustras verificărilor, neprezentând documentele și informațiile solicitate de inspectori. Impactul depășește bugetul: efecte asupra angajaților ANAF indică și o consecință socială a mecanismului: persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de protecția sistemului public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile privind asigurările sociale de sănătate și pensie. Ce semnal transmite ANAF și ce urmează Instituția spune că își intensifică acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin monitorizarea și corelarea informațiilor din mediul online, și că va continua identificarea persoanelor care folosesc societăți fără activitate economică reală pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. În același caz, investigațiile ANAF menționează că persoana identificată ca având un rol de coordonare își promova în mediul online un stil de viață extravagant, afișând bunuri de lux, proprietăți, vacanțe exotice și sume importante de bani în numerar, în timp ce mecanismul producea prejudiciul estimat. [...]
ANAF pregătește trecerea certificatelor fiscale pe format tipărit simplu, renunțând la hârtia specială , o schimbare care ar reduce birocrația și costurile administrative pentru emiterea documentelor, potrivit HotNews . Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF și vizează atât certificatele de înregistrare fiscală, cât și certificatele de înregistrare în scopuri de TVA. Ce se schimbă, concret Conform proiectului, documentele: nu vor mai fi tipărite pe hârtie specială ; pentru contribuabilii fără acces la SPV ( Spațiul Privat Virtual , platforma online a ANAF), vor fi emise pe hârtie simplă . De ce contează pentru firme și PFA Schimbarea are un impact operațional direct: simplifică modul de emitere și distribuire a certificatelor, în special pentru contribuabilii care nu folosesc SPV, unde interacțiunea cu ANAF rămâne mai mult pe suport fizic. Ce urmează Este vorba despre un proiect de ordin , deci forma finală și calendarul de aplicare depind de adoptarea documentului în procedura ANAF. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ detalii despre data exactă de intrare în vigoare. [...]
DNA face percheziții la firme de reciclare a deșeurilor metalice într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 15 milioane de lei , potrivit G4Media . Miza economică este recuperarea unei sume considerabile din venituri bugetare, într-un sector cu fluxuri mari de marfă și tranzacții frecvente. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați investighează suspiciuni de evaziune fiscală comise în perioada 2023–2025 de mai multe societăți comerciale cu activitate de colectare și reciclare a deșeurilor metalice, precum și de reprezentanți ai acestora. Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat, „la acest moment”, la aproximativ 15 milioane de lei. Unde au loc perchezițiile În 16 iulie 2026, pe baza autorizațiilor emise de instanța competentă, au loc percheziții domiciliare în 30 de locații din municipiul București și din județele: Galați Bacău Giurgiu Călărași Vrancea Dâmbovița Olt Dolj Constanța Ilfov Verificările vizează atât domicilii ale unor persoane fizice, cât și sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale. Ce urmează și de ce contează pentru companii Acțiunea are loc cu sprijinul structurii centrale a DNA, al mai multor servicii teritoriale (Bacău, Craiova, Pitești și Constanța), al Brigăzii de Operațiuni Speciale Galați, al structurilor de investigare a criminalității economice din IPJ Galați și IPJ Vrancea, precum și al Jandarmeriei Române. Din informațiile disponibile în material nu rezultă, deocamdată, ce firme sunt vizate nominal sau ce măsuri vor fi dispuse după percheziții. În astfel de dosare, următorul pas este, de regulă, analiza documentelor și a probelor ridicate, care poate duce la punerea sub acuzare a persoanelor implicate și la măsuri pentru recuperarea prejudiciului. [...]
Firmele au termen 20 iulie 2026 pentru notificările privind TVA la încasare , un pas administrativ care poate influența direct modul de declarare și momentul exigibilității TVA, potrivit HotNews . Reamintirea vine dintr-un comunicat al ANAF , publicat marți, 14 iulie, de o unitate județeană, și vizează depunerea declarațiilor „în scopul notificării” privind aplicarea sau încetarea aplicării sistemului TVA la încasare. Ce trebuie să facă firmele până la 20 iulie Până luni, 20 iulie 2026, companiile vizate trebuie să depună la ANAF declarațiile fiscale prin care notifică: aplicarea sistemului TVA la încasare; sau încetarea aplicării acestui sistem. De ce contează termenul Din perspectivă operațională și de conformare fiscală, notificarea la timp este esențială pentru ca statutul firmei privind TVA la încasare să fie reflectat corect în relația cu Fiscul și în obligațiile de declarare, în condițiile stabilite de reglementările fiscale aplicabile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul integral publicat de StartupCafe . [...]
