Știri din categoria Fiscalitate

România a primit aviz formal în procesul de aderare la OCDE - etapă dificilă în evaluarea afacerilor fiscale conform standardelor internaționale

10 februarie 2026, 15:22

România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale, una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro. Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației.

Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare.

Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE).

Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025, care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE, inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile.

Tag-uri:codul de procedura fiscala comitetul pentru afaceri fiscale anaf ministerul finantelor ocde ordonanta guvernului 11/2025 romania

AutorClaudia Gheorghe

Sursătermene.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Mașină ANAF parcată, simbol al controalelor fiscale în România.

Fiscalitate10 feb. 2026

„Gaură” fiscală de 12.466.395 lei la un operator de agregate minerale - Suma include TVA și impozit pe profit, potrivit ANAF

ANAF spune că o firmă din Giurgiu a evitat plata TVA și a impozitului pe profit de 12,47 milioane lei , potrivit HotNews.ro , după verificări ale inspectorilor Antifraudă la un operator economic din domeniul extracției și comercializării agregatelor minerale. „A constatat că acesta se sustrăgea de la plata impozitului pe profit și TVA în valoare totală de 12.466.395 de lei.” Controlul a vizat activitatea societății din ultimii trei ani și a urmărit, în esență, două mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale: nedeclararea veniturilor din vânzări (cu efect direct asupra TVA colectate și a bazei de calcul a impozitului pe profit) și tranzacții cu active (vânzarea de imobile) fără declararea taxelor aferente. Pentru recuperarea sumelor, ANAF a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale firmei. În perioada august 2022 – mai 2024, inspectorii au constatat că operatorul ar fi exploatat și comercializat 500.692 metri cubi de agregate minerale (echivalentul a 811.121 tone) fără a le înregistra în contabilitate. Din aceste vânzări ar fi rezultat venituri totale de 32.406.372 lei nedeclarate, iar prejudiciul estimat pentru buget este de 11.342.231 lei, din care 6,15 milioane lei TVA de plată și 5,18 milioane lei impozit pe profit. Pe lângă fluxul principal de vânzări neînregistrate, ANAF indică și o situație separată în aprilie 2025, când aceeași societate ar fi vândut două imobile din patrimoniu fără să declare și să achite impozitul pe profit și TVA aferente, în sumă totală de 1.124.164 lei (670.741 lei impozit pe profit și 453.423 lei TVA). Constatările-cheie ale ANAF, relevante pentru evitarea plății TVA și a impozitului pe profit, sunt: vânzarea de agregate minerale fără înregistrare în evidența contabilă, ceea ce a dus la nedeclararea veniturilor și a TVA; neplata TVA și a impozitului pe profit aferente veniturilor obținute din comercializarea agregatelor; vânzarea a două imobile fără declararea și achitarea TVA și a impozitului pe profit aferente tranzacției; instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului fiscal. Separat de componenta fiscală (TVA și impozit pe profit), ANAF mai arată că firma ar fi exploatat agregate minerale fără permis valabil, expirat din 17.06.2023, motiv pentru care au fost inițiate demersuri pentru recuperarea redevențelor datorate. Redevența aferentă cantității exploatate (500.692 metri cubi) este estimată la 1.401.938 lei, iar autoritatea fiscală precizează că a luat măsuri pentru recuperarea acesteia, în paralel cu recuperarea prejudiciului fiscal. [...]

Adrian Nicușor Nica discută despre controalele fiscale din 2026.

Fiscalitate08 feb. 2026

Șeful ANAF anunță direcțiile de control în 2026 - Prioritate pentru industriile cu risc fiscal ridicat

Potrivit StartupCafe.ro , ANAF va viza în 2026 industriile cu risc fiscal ridicat, începând cu sectorul firmelor de pază, unde s-au identificat mari neconcordanțe între numărul de salariați și orele facturate . Președintele instituției, Adrian Nicușor Nica , a explicat că aceste controale vor fi desfășurate în colaborare cu Inspecția Muncii, având în vedere frecvența muncii la negru și practicile fiscale evazive din acest domeniu. Exemplul oferit – firme cu doar doi angajați în Registrul general de evidență a salariaților (actualul Reges), dar care facturează aproape 5.000 de ore de muncă – indică probleme grave de raportare și angajare fictivă. În cadrul conferinței Tax EU la care a participat și StartupCafe.ro, șeful ANAF a declarat că își dorește mai multă transparență în procesele de control fiscal. Printre măsurile anunțate se află publicarea planurilor de control și a rezultatelor acestora, pentru a evita situațiile în care controalele par a fi realizate „pe ascuns”, fără avertisment, în defavoarea contribuabililor corecți. Această schimbare de atitudine ar însemna și o relație mai deschisă între contribuabil și autoritate , pe baza unor reguli clare și aplicate echitabil. Totodată, Nica a atras atenția asupra modului în care inspectorii fiscali tratează discuțiile finale cu contribuabilii. În ciuda documentației extinse oferite de firme – în unele cazuri sute de documente – inspectorii păstrează adesea aceeași opinie, fără o analiză reală sau o deschidere la dialog. „Parcă se copiază unii de la alții: nu se schimbă nimic, ne păstrăm opinia”, a spus Nica, subliniind că această practică trebuie schimbată. Începând din 2026, directorii de control vor fi evaluați și în funcție de implicarea lor în discuțiile finale, pentru a se asigura că punctul de vedere al contribuabilului este cu adevărat ascultat și luat în calcul. Un alt aspect relevant semnalat de președintele ANAF este absența specialiștilor în multe dintre interacțiunile dintre antreprenori și Fisc. Mulți dintre cei care vin în audiențe vin singuri, fără sprijinul unui jurist, economist sau consultant fiscal, ceea ce poate duce la interpretări greșite ale legislației. Nica încurajează implicarea profesioniștilor în aceste demersuri, atât pentru clarificarea situațiilor fiscale, cât și pentru o comunicare mai eficientă cu ANAF . În ansamblu, mesajul transmis este unul de reformare a relației Fisc-contribuabil, cu accent pe corectitudine, transparență și dialog real . Însă, pentru a produce efecte, aceste intenții trebuie susținute de o schimbare de comportament în rândul inspectorilor fiscali și de un sistem de control cu adevărat funcțional și imparțial. [...]

Document oficial ANAF despre depunerea Declarației Unice și termenele fiscale.

Fiscalitate06 feb. 2026

ANAF explică depunerea Declarației Unice – Peste 80% dintre întrebările către chatbotul ANA vizează formularul 212

Peste 80% dintre întrebările adresate chatbot-ului ANAF în prima săptămână au vizat depunerea Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale , semn că formularul 212 continuă să ridice semne de întrebare în rândul contribuabililor persoane fizice. Declarația Unică este obligatorie pentru cei care, în 2025, au obținut venituri din surse precum chirii, activități independente, drepturi de autor, transferuri de titluri de valoare, instrumente financiare sau venituri agricole, atât din România, cât și din străinătate. De asemenea, poate fi depusă voluntar de persoanele fără venituri care doresc să se asigure în sistemul de sănătate sau de cei care aleg să plătească contribuții pentru persoane aflate în întreținere. Termen-limită și metode de depunere Formularul 212 trebuie depus până la data de 25 mai 2026 , pentru veniturile realizate în 2025. În cazul contribuției la sănătate pentru cei fără venituri, declarația se poate depune oricând în cursul anului. Există mai multe modalități de transmitere a declarației: Online , prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau platforma e-guvernare.ro; Pe suport de hârtie , direct la registratura ANAF; Prin poștă , cu confirmare de primire, la organul fiscal de domiciliu. În cazul transmiterii electronice, ANAF emite o recipisă de validare sau nevalidare a formularului. Cine poate depune declarația? Declarația poate fi depusă fie de către contribuabilul în cauză, fie de către un împuternicit legal , cu procură autentificată notarial sau sub semnătură privată. În plus, documentul poate fi modificat oricând printr-o declarație rectificativă. Dacă un contribuabil nu depune declarația, ANAF îl va notifica inițial prin SPV sau poștă. În lipsa conformării voluntare, instituția poate emite, în termenul legal de 5 ani, o decizie de impunere. Chatbotul ANA – punct de sprijin pentru contribuabili Pentru a facilita accesul la informații fiscale, ANAF a extins accesul la chatbot-ul ANA , care este acum disponibil direct pe site-ul instituției. În prima săptămână de la lansarea în SPV, chatbotul a fost consultat de peste 23.000 de contribuabili, fiind generate peste 156.000 de mesaje. Chatbotul ANA este încă în testare , dar oferă informații utile despre: închirierea bunurilor din patrimoniul personal; venituri din activități independente; formulare fiscale, inclusiv înregistrarea fiscală și depunerea declarației 212. ANAF încurajează contribuabilii să adreseze întrebări diverse pentru a sprijini dezvoltarea acestui instrument, parte a strategiei de digitalizare și creștere a conformării voluntare, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ghid și resurse utile Pentru cei care au nevoie de sprijin suplimentar, ANAF pune la dispoziție un ghid digital detaliat privind completarea Declarației Unice 212, disponibil pe site-ul instituției , la secțiunea „Asistență contribuabili”. [...]

Persoane discutând despre impozitul pe venit la ghișeu.

Fiscalitate06 feb. 2026

Proiect de lege pentru bonificație de 3% la impozitul pe venit - Plata până la 15 aprilie 2026, încurajată fiscal

Un proiect de lege propune o bonificație de 3% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice care își achită anticipat obligațiile fiscale. Măsura vizează impozitul datorat pentru veniturile realizate în 2025 și condiționează reducerea de plata integrală până la 15 aprilie 2026, precum și de depunerea la timp a Declarației unice. Inițiativa apare într-un proiect de „Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică”, publicat de Ministerul Finanțelor , și urmărește creșterea conformării voluntare, adică stimularea declarării și plății la termen fără intervenții coercitive. În esență, statul oferă o reducere procentuală din impozitul pe venit pentru cei care închid mai devreme obligațiile aferente anului fiscal 2025. „Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificaţii de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice”. Conform Ministerului Finanțelor, bonificația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: impozitul pe venit și contribuțiile sociale (pensii și sănătate) aferente veniturilor din 2025 sunt stinse integral prin plată și/sau compensare până la 15 aprilie 2026 inclusiv, iar Declarația unică (Formularul 212) este depusă până la aceeași dată. Reducerea de 3% se aplică numai asupra impozitului pe venit stabilit prin Declarația unică, nu asupra contribuțiilor sociale. Un element important pentru contribuabili este că dreptul la bonificație poate fi păstrat și dacă, după 15 aprilie 2026, se modifică nivelul obligațiilor fiscale pentru 2025, atât timp cât declarația a fost depusă până la termen și plata obligațiilor stabilite prin aceasta a fost făcută până la aceeași dată. De asemenea, cei care au depus Declarația unică fără bonificație până la intrarea în vigoare a actului normativ (sau ulterior, dar până la 15 aprilie 2026) ar putea beneficia prin depunerea unei declarații rectificative. Proiectul introduce, practic, un termen mai devreme decât cel din Codul fiscal: în mod obișnuit, Declarația unică pentru veniturile din 2025 se depune până la 26 mai 2026, însă pentru a obține bonificația de 3% ar urma să fie necesară depunerea și plata până la 15 aprilie 2026. Inițiatorii subliniază caracterul limitat al măsurii, arătând că după acest termen bonificația nu ar mai fi posibilă, tocmai pentru a împinge contribuabilii spre declarare și plată anticipată. [...]

Reprezentant al Ministerului Finanțelor explicând noua taxă pentru colete.

Fiscalitate03 feb. 2026

Ministerul Finanțelor clarifică taxa de 25 lei la colete extra-UE - aplicare din 1 ianuarie 2026, sub pragul de 150 euro

Ministerul Finanțelor spune că taxa fixă de 25 de lei pentru colete nu este vamală , ci o obligație fiscală internă, aplicată de la 1 ianuarie 2026 pentru trimiterile din afara UE către persoane fizice, potrivit Digi24 . Măsura vizează coletele cu valoare sub 150 de euro și este introdusă prin Legea nr. 239/2025 , în contextul creșterii importurilor extracomunitare din comerțul electronic. Taxa se aplică indirect, prin curieri, vânzători și platforme de comerț online, și are legătură cu bunurile pentru care TVA este datorată în România. Ministerul subliniază că, indiferent de statul prin care bunurile intră în spațiul comunitar, pentru coletele sub 150 de euro trimise din afara UE către persoane fizice din România, TVA rămâne datorată în România. „Nu e taxă vamală, ci o obligație fiscală internă” În ceea ce privește cine plătește efectiv, obligația revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, nu destinatarului final. Coletele sunt identificate și raportate de operatorii poștali și de firmele de curierat autorizate, în baza cadrului legal existent, conform explicațiilor Ministerului Finanțelor. Ministerul argumentează și de ce nu poate fi vorba de o taxă vamală introdusă unilateral: potrivit legislației europene privind piața unică și politica comercială comună, statele membre nu pot introduce taxe vamale pe cont propriu. În această logică, taxa de 25 de lei este încadrată ca obligație fiscală internă, aplicată pe teritoriul României, în conformitate cu normele europene privind procedurile de import. Autoritățile susțin că măsura urmărește, în esență, un tratament fiscal mai echitabil între comercianții din UE și cei din afara Uniunii, inclusiv prin reducerea subevaluării mărfurilor și a evitării obligațiilor fiscale, precum și prin crearea unui cadru concurențial „corect și predictibil”. Concret, din informațiile prezentate în articol, taxa este legată de următoarele elemente-cheie: se aplică de la 1 ianuarie 2026; vizează coletele sub 150 de euro expediate din afara UE către persoane fizice; nu este plătită de destinatar, ci de furnizor/expeditor/platformă; este justificată ca obligație fiscală internă, nu ca taxă vamală; se bazează pe raportarea și identificarea coletelor de către operatori poștali și curieri autorizați. Pe fondul discuțiilor publice despre posibila redirecționare a coletelor prin alte state membre (cu efecte de pierderi fiscale pentru România), Ministerul respinge concluziile și afirmă că rutele logistice se pot schimba din multiple motive, nu din cauza unei singure măsuri fiscale. După anunțarea prevederii, numărul coletelor extracomunitare intrate în România ar fi crescut constant în a doua parte a lui 2025, iar în ianuarie 2026 au fost livrate 713.083 colete extracomunitare, la un nivel similar cu cel din august 2025, potrivit datelor citate. În privința încasărilor bugetare, Ministerul precizează că primul termen de declarare și plată este în februarie 2026, pentru luna ianuarie, iar în acest moment nu există date fiscale consolidate, astfel că orice concluzie privind eventuale neîncasări este considerată speculativă. Separat, la nivelul UE, de la 1 iulie 2026 ar urma să intre în vigoare o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele sub 150 de euro importate din afara Uniunii, decizie agreată de Consiliul Uniunii Europene. [...]

Discuție despre facturarea drepturilor de autor și obligațiile fiscale în 2026.

Fiscalitate03 feb. 2026

Factura pentru drepturi de autor - Când se emite și ce obligații apar în 2026

În 2026, veniturile din drepturi de autor rămân impozitate cu 10% și pot implica CASS/CAS , iar emiterea facturii devine un punct-cheie de conformare, potrivit Digi24 . Materialul trece în revistă atât logica fiscală din spatele facturării (în special în relație cu TVA), cât și principalele repere pentru contribuțiile sociale și declarare în 2026. În esență, drepturile de autor acoperă protecția legală a creațiilor intelectuale (texte, muzică, fotografii, programe software etc.), iar veniturile obținute din exploatarea lor sunt venituri impozabile. Conform sursei, aceste venituri sunt supuse impozitului pe venit de 10% și pot beneficia de deducerea forfetară de 40%, iar respectarea obligațiilor de facturare și raportare este relevantă atât pentru conformarea fiscală, cât și pentru optimizarea venitului net. Un punct de interes pentru 2026 este legătura dintre drepturile de autor și regulile de TVA: cesiunea drepturilor de autor este tratată ca prestare de servicii atunci când persoana fizică acționează independent (nu într-o relație de tip angajator–angajat). Din perspectiva TVA, legislația consideră „persoană impozabilă” orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent, iar această abordare este aliniată la Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, menționează Digi24. De aici decurge și obligația de a emite factură: nu ca „taxă în plus”, ci ca regulă de bază pentru evidența operațiunilor economice și pentru monitorizarea plafonului de scutire de TVA. Sursa subliniază explicit că factura nu înseamnă automat TVA de plată, inclusiv atunci când persoana se află sub plafonul de scutire de TVA (395.000 lei/an), însă documentul rămâne necesar pentru a putea urmări depășirea plafonului și momentul apariției obligației de înregistrare în scopuri de TVA. Principalele repere fiscale și administrative evidențiate în articolul Digi24 pentru veniturile din drepturi de autor în 2026 includ: Impozit pe venit de 10% pentru veniturile din drepturi de autor, cu posibilitatea aplicării deducerii forfetare de 40% (în condițiile legii). Factura este obligatorie ca document justificativ și instrument de evidență fiscală, chiar și sub plafonul de scutire de TVA; emiterea ei nu echivalează automat cu TVA de plată. Plafonul de scutire de TVA menționat este 395.000 lei/an, iar facturarea ajută la monitorizarea depășirii acestuia. Pentru RO e-Factura, Guvernul a aprobat un termen de tranziție până la 1 iunie 2026 pentru persoanele fizice impozabile identificate fiscal prin CNP (nu CIF); cei deja înregistrați pot solicita ieșirea temporară, iar cei neînregistrați trebuie să se înscrie cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie 2026, urmând ca ANAF să actualizeze procedura registrului în 30 de zile. La contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), sursa indică schimbarea plafonului începând cu veniturile obținute în 2026 la 72 de salarii minime brute (după ce, pentru 2025, plafonul menționat era de 60 de salarii minime brute). În zona contribuțiilor, Digi24 reamintește mecanismul general pentru CASS la persoanele fizice cu venituri din activități independente (baza anuală de calcul raportată la venitul net/brut sau norma de venit, cu plafonare), oferind și un exemplu de calcul pentru plafonul de 6 salarii minime în 2025. Pentru 2026, elementul nou reținut în textul disponibil este majorarea plafonului la 72 de salarii minime brute, ceea ce poate influența nivelul maxim al bazei de calcul pentru CASS, în funcție de veniturile realizate. [...]