Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Impozitul pe proprietate va fi recalculat în funcție de valoarea de piață, dar acest lucru nu va duce automat la o majorare a taxelor , a declarat premierul Ilie Bolojan, citat de TVR Info . Noua formulă urmează să fie aplicată de la finalul anului 2026 și are ca scop stabilirea unui sistem mai echitabil, bazat pe realitatea pieței imobiliare. Totuși, cuantumul concret al impozitului va depinde de deciziile fiecărei administrații locale, întrucât acestea vor putea ajusta cota procentuală aplicată. Potrivit premierului, anul 2026 este unul de tranziție , în care autoritățile vor analiza impactul noii metode de calcul și vor lua măsuri în funcție de problemele identificate. Sistemul actual nu mai poate fi menținut, spune Bolojan, întrucât este inechitabil și plin de excepții, unele introduse cu ani în urmă, care au permis multor proprietari să evite plata taxelor locale. Ce factori influențează noul impozit? Ilie Bolojan a subliniat că valoarea impozitului pe proprietate nu poate fi stabilită printr-o formulă unică. Există diferențe majore în funcție de: Rangul localității (municipiu, oraș, comună) Zona în care se află imobilul Tipul de imobil (casă, apartament etc.) Materialele din care este construită locuința Astfel, două imobile cu aceeași valoare de piață pot genera impozite diferite, în funcție de acești parametri. Excepțiile și efectele lor Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor create în timp de numeroase scutiri și reduceri, unele vizând imobile vechi sau din zone istorice . Acolo, impactul recalculării este mai mare, pentru că eliminarea facilităților fiscale s-a suprapus cu majorări locale ale impozitului. De asemenea, în unele localități, primăriile au aplicat taxe mai mari pe mașini decât limitele stabilite de Guvern, în speranța unor venituri suplimentare. Problema este că, deși legea permite majorarea acestor taxe, nu permite și revenirea la nivelul minim , fapt ce a generat nemulțumiri în rândul cetățenilor. Context european și probleme locale Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene, unde taxele locale acoperă de regulă toate cheltuielile primăriilor. În România, însă, acestea acoperă doar 25% din cheltuielile cu personalul. În legătură cu protestele din județele Harghita și Covasna, premierul consideră că acestea ar putea avea legături nu doar cu taxele, ci și cu probleme sociale sau chiar mize politice . Creșterile de impozite nu sunt niciodată populare, recunoaște Bolojan, însă subliniază că uneori sunt folosite în mod politic . Ce am aflat.. Deși recalcularea impozitului pe proprietate, în funcție de valoarea de piață, pare o măsură logică în direcția modernizării sistemului fiscal local, aplicarea sa necesită transparență, prudență și o analiză detaliată la nivel local . Guvernul nu impune majorări, ci oferă o metodologie, lăsând autorităților locale libertatea de a decide – ceea ce poate duce la diferențe importante între localități. [...]
ANAF spune că o firmă din Giurgiu a evitat plata TVA și a impozitului pe profit de 12,47 milioane lei , potrivit HotNews.ro , după verificări ale inspectorilor Antifraudă la un operator economic din domeniul extracției și comercializării agregatelor minerale. „A constatat că acesta se sustrăgea de la plata impozitului pe profit și TVA în valoare totală de 12.466.395 de lei.” Controlul a vizat activitatea societății din ultimii trei ani și a urmărit, în esență, două mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale: nedeclararea veniturilor din vânzări (cu efect direct asupra TVA colectate și a bazei de calcul a impozitului pe profit) și tranzacții cu active (vânzarea de imobile) fără declararea taxelor aferente. Pentru recuperarea sumelor, ANAF a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale firmei. În perioada august 2022 – mai 2024, inspectorii au constatat că operatorul ar fi exploatat și comercializat 500.692 metri cubi de agregate minerale (echivalentul a 811.121 tone) fără a le înregistra în contabilitate. Din aceste vânzări ar fi rezultat venituri totale de 32.406.372 lei nedeclarate, iar prejudiciul estimat pentru buget este de 11.342.231 lei, din care 6,15 milioane lei TVA de plată și 5,18 milioane lei impozit pe profit. Pe lângă fluxul principal de vânzări neînregistrate, ANAF indică și o situație separată în aprilie 2025, când aceeași societate ar fi vândut două imobile din patrimoniu fără să declare și să achite impozitul pe profit și TVA aferente, în sumă totală de 1.124.164 lei (670.741 lei impozit pe profit și 453.423 lei TVA). Constatările-cheie ale ANAF, relevante pentru evitarea plății TVA și a impozitului pe profit, sunt: vânzarea de agregate minerale fără înregistrare în evidența contabilă, ceea ce a dus la nedeclararea veniturilor și a TVA; neplata TVA și a impozitului pe profit aferente veniturilor obținute din comercializarea agregatelor; vânzarea a două imobile fără declararea și achitarea TVA și a impozitului pe profit aferente tranzacției; instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului fiscal. Separat de componenta fiscală (TVA și impozit pe profit), ANAF mai arată că firma ar fi exploatat agregate minerale fără permis valabil, expirat din 17.06.2023, motiv pentru care au fost inițiate demersuri pentru recuperarea redevențelor datorate. Redevența aferentă cantității exploatate (500.692 metri cubi) este estimată la 1.401.938 lei, iar autoritatea fiscală precizează că a luat măsuri pentru recuperarea acesteia, în paralel cu recuperarea prejudiciului fiscal. [...]
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID se mențin la niveluri ridicate, dar stabile , semnalând o piață monetară echilibrată la început de februarie 2026, potrivit BNR . ROBOR la 3 luni, indice de referință pentru creditele în lei, rămâne la 5,85%, iar cel la 6 luni la 5,92%. Pe partea de depozite atrase, ROBID variază de la 5,35% (overnight) la 5,74% (12 luni). De asemenea, IRCC aferent trimestrului III din 2025 este stabilit la 5,68%, în linie cu nivelul ROBOR, ceea ce înseamnă că și creditele calculate cu acest indicator continuă să aibă costuri ridicate. BNR a decis în ședința de politică monetară din 19 ianuarie 2026 să păstreze dobânda de referință la 6,50%, menținând totodată facilitatea de creditare la 7,50% și pe cea de depozit la 5,50%. Strategia actuală rămâne prudentă, într-un context în care inflația nu a fost complet domolită, iar reducerea dobânzilor nu pare iminentă. Evoluția lichidității și a operațiunilor interbancare Lichiditatea din piață rămâne într-un interval considerat normal. Pe 6 februarie, volumul mediu zilnic al depozitelor interbancare a fost de 2,29 miliarde lei, cu o dobândă medie de 5,68%. Totuși, volumul efectiv tranzacționat a fost modest – doar 266 milioane lei, la o rată medie de 5,53%. În luna ianuarie, valorile au fost ușor mai mari, cu o medie zilnică a depozitelor de 2,47 miliarde lei. Pe piața valutară interbancară, în ianuarie 2026, volumul mediu zilnic a atins 3,44 miliarde euro, în creștere față de decembrie 2025. Cu toate acestea, tranzacțiile efective între bănci s-au limitat la 238 milioane euro, un nivel constant, dar moderat. Titlurile de stat rămân atractive pentru investitori În 9 februarie, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații pe piața primară: Titluri scadente în aprilie 2027 : randament mediu de 5,92%, cu un cupon anual de 7,40%. Titluri scadente în februarie 2032 : randament mediu de 6,40%, cu un cupon de 6,70%. Aceste valori confirmă interesul investitorilor pentru instrumentele în lei, în ciuda faptului că randamentele reale (ajustate la inflație) rămân negative. O licitație de preschimbare desfășurată la 30 ianuarie 2026 a generat o sumă totală de peste 600 milioane lei. Obligațiunile cu scadență în iulie 2030 au fost adjudecate la un randament mediu de 6,22%, cu un preț mediu de 102,35%. Pentru celelalte scadențe (iunie și iulie 2026), BNR nu a publicat date privind randamentele. Rate de referință și piața secundară Ratele de referință pentru titlurile de stat, calculate de Thomson-Reuters la ora 12:00, sunt: Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 5,89 5,58 12 luni 6,03 5,72 3 ani 6,13 5,91 5 ani 6,27 6,06 10 ani 6,60 6,38 În piața secundară, tranzacțiile în lei s-au intensificat. Doar în ziua de 6 februarie s-au realizat 268 tranzacții în valoare de 4,29 miliarde lei , în timp ce tranzacțiile în euro au fost aproape inexistente, semn al concentrării pe instrumente în moneda națională. În ansamblu, piața financiară românească traversează o perioadă de stabilitate aparentă , cu dobânzi ridicate, dar constante, și cu interes susținut din partea investitorilor pentru titlurile de stat. BNR nu dă semne de relaxare a politicii monetare, iar costurile de finanțare pentru populație și stat rămân considerabile, în condițiile în care inflația continuă să exercite presiuni asupra economiei. [...]
Bulgaria a încheiat prima lună cu dublă circulație leva-euro, retrăgând 75% din leva din economie , potrivit Economedia . La finalul lunii ianuarie 2026, economia bulgară a intrat în februarie cu peste 6,1 miliarde de euro în circulație, iar suma este așteptată să crească la 9-10 miliarde de euro până la sfârșitul primei luni de plăți exclusiv în euro. Leva rămasă în circulație va continua să se reducă, dar nu va dispărea complet. Se estimează că aproximativ 2-3 miliarde de leva vor rămâne neschimbate pentru o perioadă mai lungă, incluzând o cantitate semnificativă de monede. Experiența Croației, unde bancnote și monede în valoare de miliarde de kuna au rămas în circulație ani de zile după adoptarea euro, sugerează că un fenomen similar ar putea avea loc și în Bulgaria. În ceea ce privește evoluția prețurilor, Institutul Național de Statistică din Bulgaria a raportat o inflație lunară de 0,7% în ianuarie 2026. Aceasta este mai mică decât inflația de 2% din ianuarie 2025, care a fost influențată de majorările TVA și de prețurile stabilite administrativ. Inflația anuală a încetinit la 3,6%, comparativ cu peste 5% la sfârșitul anului 2025. „Problema mai mare este presiunea asupra prețurilor, care vine prin extinderea bugetului, creșterea serioasă a salariilor și recorduri în ceea ce privește creditarea. Acestea sunt procesele pe care trebuie să le monitorizăm cu o atenție sporită.” Politica fiscală a Bulgariei este sub presiune, în ciuda menținerii deficitului bugetar în jurul a 3%. Există însă probleme cu veniturile din TVA, care nu au fost colectate conform așteptărilor. Proiectele de buget pentru 2026 includ prognoze optimiste privind veniturile din TVA, dar este necesară implementarea unor măsuri structurale pentru controlul deficitului. Parlamentul bulgar va trebui să abordeze problemele bugetare, având în vedere că actualul buget prelungit oferă un cadru temporar de stabilitate. Alegerile programate pentru aprilie 2026 ar putea influența deciziile privind bugetul, iar un nou vot ar putea fi necesar până la sfârșitul lunii martie. Este esențial ca acest proces să fie simplificat, fără a introduce cheltuieli suplimentare care ar putea împovăra contribuabilii pe termen lung. [...]
Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026 , în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale. „Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare. În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice. Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă. Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări. Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris: reducerea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la finalul anului; menținerea țintei de deficit de 6,2% din producția economică în 2026; evitarea unei retrogradări a ratingului și, eventual, îmbunătățirea perspectivei; stabilizarea datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, aspect considerat esențial pentru rating; ieșirea din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile. În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating. [...]
Veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în UE au crescut cu circa 7% față de perioada pre-pandemie , potrivit Euronews , însă diferențele între țări sunt mari, iar România se află printre economiile cu cele mai puternice avansuri atât după pandemie, cât și pe ultimul deceniu. Datele citate, pe baza statisticilor Eurostat, arată că între 2014 și 2024 veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor au urcat cu 17% la nivelul UE. Evoluția a fost însă întreruptă în 2020, când creșterea „a stagnat în mare parte” pe fondul pandemiei COVID-19, iar în unele state s-au consemnat chiar scăderi. Ulterior, trendul s-a reluat treptat, rezultând o creștere de aproximativ 7% între 2019 și 2024. „Venitul gospodăriei pe persoană este calculat prin împărțirea venitului disponibil brut ajustat al unei gospodării la populația totală.” În metodologia prezentată, „venitul disponibil brut ajustat” indică banii pe care gospodăriile îi au la dispoziție pentru consum sau economisire, după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii. În plus, include valoarea unor servicii primite gratuit de la stat și organizații non-profit, precum educația și sănătatea. Termenul „real” înseamnă că valorile sunt ajustate cu inflația, folosind un deflator al cheltuielilor efective de consum final ale gospodăriilor. În intervalul 2019–2024, cele mai mari creșteri ale veniturilor reale pe persoană au fost raportate în special în Europa Centrală și de Est, în timp ce țările nordice au avut avansuri reduse. Conform articolului, Croația a înregistrat cea mai puternică majorare (26%), urmată de Malta (24%), Ungaria (20%), România (19%) și Polonia (16%), toate peste pragul de 15%. Euronews notează că, în afara Maltei, aceste state nu sunt în zona euro, iar dinamica reflectă și evoluțiile monedelor naționale (o situație care „nu este cazul” pentru Suedia și Danemarca). La polul opus, cele trei țări nordice menționate sunt la finalul clasamentului pe 2019–2024: Suedia (1%), Finlanda (2%) și Danemarca (3%). Articolul invocă o explicație din OCDE, potrivit căreia, la vârful crizei COVID-19, ratele șomajului au crescut mai mult în țările nordice decât în multe alte economii europene. Și marile economii ale UE („Big Four”) au rămas sub media UE: Franța și Spania au avut câte 6%, iar Italia și Germania câte 4%. Pe ultimii 10 ani (2014–2024), diferențele sunt și mai pronunțate, iar România apare cu cea mai mare creștere dintre țările analizate, de 76%. În grupul statelor cu avansuri ridicate intră și Turcia (68%), Ungaria (55%), Malta (55%), Croația (51%), Bulgaria (45%) și Polonia (42%). Euronews consemnează și o observație Eurostat: creșterea reală a PIB-ului în zona euro a fost mai slabă decât în UE în ultimele două decenii. În același interval de 10 ani, Suedia a avut cea mai mică creștere, iar Finlanda (10%) și Danemarca (14%) au rămas sub media UE de 17%. Pentru nivelurile efective ale veniturilor (nu doar ritmul de creștere), comparația se face în standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care, „în teorie”, cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. În 2024, Luxemburg conduce clasamentul cu 41.552 PPS pe persoană, urmat de Germania (37.098), Austria (34.443), Țările de Jos (34.406) și Elveția (33.971). La coada clasamentului, Bulgaria are 7.802 PPS (pe baza datelor din 2022), iar România este menționată într-un grup de țări care „în mare parte” se situează între 20.000 și 25.000 PPS, alături de Grecia, Turcia, Slovacia și Ungaria. Principalele repere din datele prezentate în articol: Creștere UE 2014–2024: +17% (venituri reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor) Creștere UE 2019–2024: aproximativ +7% față de nivelurile pre-pandemie Cele mai mari creșteri 2019–2024: Croația (+26%), Malta (+24%), Ungaria (+20%), România (+19%), Polonia (+16%) Cea mai mare creștere 2014–2024: România (+76%) Venituri cele mai ridicate în PPS (2024): Luxemburg (41.552 PPS), urmat de Germania, Austria, Țările de Jos și Elveția Venituri cele mai scăzute în PPS: Bulgaria (7.802 PPS, date 2022) În termeni de poziționare, articolul mai arată că România a urcat în clasamentul PPS de pe locul 29 (2014) pe 24 (2024), în timp ce Suedia și Grecia au pierdut teren în perioada analizată, iar Țările de Jos au avansat de pe locul 7 pe 4. [...]
Potrivit StartupCafe.ro , ANAF va viza în 2026 industriile cu risc fiscal ridicat, începând cu sectorul firmelor de pază, unde s-au identificat mari neconcordanțe între numărul de salariați și orele facturate . Președintele instituției, Adrian Nicușor Nica , a explicat că aceste controale vor fi desfășurate în colaborare cu Inspecția Muncii, având în vedere frecvența muncii la negru și practicile fiscale evazive din acest domeniu. Exemplul oferit – firme cu doar doi angajați în Registrul general de evidență a salariaților (actualul Reges), dar care facturează aproape 5.000 de ore de muncă – indică probleme grave de raportare și angajare fictivă. În cadrul conferinței Tax EU la care a participat și StartupCafe.ro, șeful ANAF a declarat că își dorește mai multă transparență în procesele de control fiscal. Printre măsurile anunțate se află publicarea planurilor de control și a rezultatelor acestora, pentru a evita situațiile în care controalele par a fi realizate „pe ascuns”, fără avertisment, în defavoarea contribuabililor corecți. Această schimbare de atitudine ar însemna și o relație mai deschisă între contribuabil și autoritate , pe baza unor reguli clare și aplicate echitabil. Totodată, Nica a atras atenția asupra modului în care inspectorii fiscali tratează discuțiile finale cu contribuabilii. În ciuda documentației extinse oferite de firme – în unele cazuri sute de documente – inspectorii păstrează adesea aceeași opinie, fără o analiză reală sau o deschidere la dialog. „Parcă se copiază unii de la alții: nu se schimbă nimic, ne păstrăm opinia”, a spus Nica, subliniind că această practică trebuie schimbată. Începând din 2026, directorii de control vor fi evaluați și în funcție de implicarea lor în discuțiile finale, pentru a se asigura că punctul de vedere al contribuabilului este cu adevărat ascultat și luat în calcul. Un alt aspect relevant semnalat de președintele ANAF este absența specialiștilor în multe dintre interacțiunile dintre antreprenori și Fisc. Mulți dintre cei care vin în audiențe vin singuri, fără sprijinul unui jurist, economist sau consultant fiscal, ceea ce poate duce la interpretări greșite ale legislației. Nica încurajează implicarea profesioniștilor în aceste demersuri, atât pentru clarificarea situațiilor fiscale, cât și pentru o comunicare mai eficientă cu ANAF . În ansamblu, mesajul transmis este unul de reformare a relației Fisc-contribuabil, cu accent pe corectitudine, transparență și dialog real . Însă, pentru a produce efecte, aceste intenții trebuie susținute de o schimbare de comportament în rândul inspectorilor fiscali și de un sistem de control cu adevărat funcțional și imparțial. [...]
Cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 100 de milioane de lei în 2025 , ajungând la peste 2,3 miliarde de lei, potrivit Cotidianul . Această creștere semnificativă a cheltuielilor publice cu pensiile speciale ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea bugetului de stat și la impactul asupra economiei naționale. Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la 11.840, iar cheltuielile totale au crescut de la 2,23 miliarde de lei în 2024 la 2,34 miliarde de lei în 2025. Aceste pensii sunt finanțate în mare parte din bugetul de stat, doar o mică parte fiind acoperită de contribuțiile individuale ale beneficiarilor. „Mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri”, spune un pensionar, exprimându-și indignarea față de sumele mari cheltuite de stat pentru pensiile speciale. Pensiile speciale sunt compuse din două surse de finanțare: contribuțiile individuale ale beneficiarilor și fondurile alocate din bugetul de stat. Din cele 2,34 miliarde de lei cheltuite în 2025, doar 600 de milioane de lei provin din contribuțiile beneficiarilor, restul fiind acoperit de bugetul de stat. Acest lucru subliniază dependența majoră a acestor pensii de fondurile publice. Printre beneficiarii acestor pensii se numără diplomați, parlamentari, aviatori, procurori, judecători și foști angajați ai Curții de Conturi. Există cazuri în care pensiile speciale depășesc 10.000 de euro lunar, fără ca beneficiarii să fi contribuit la sistemul public de pensii. De exemplu, șase foști magistrați primesc pensii speciale de peste 50.000 de lei lunar, fără nicio bază contributivă. În contextul reformei pensiilor private, cheltuielile cu pensiile speciale sunt așteptate să continue să crească. Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra unei reforme care ar putea reduce componenta plătită de la bugetul de stat. Totuși, dacă reforma nu este implementată, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. [...]
Economia Rusiei intră într-o fază de stagnare , pe fondul diminuării veniturilor din petrol, iar această schimbare începe să apese pe bugetul federal și pe capacitatea Kremlinului de a susține efortul de război, potrivit The Guardian , care preia o analiză The Guardian. După ce sancțiunile occidentale impuse în 2022 nu au produs colapsul anticipat, economia rusă a fost susținută de creșterea cheltuielilor militare, însă semnalele din 2025–2026 indică o pierdere clară de viteză. Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și 0,8% în 2026, niveluri considerate printre cele mai reduse din ultimul deceniu, în afara anilor pandemici. Miza principală pentru finanțele publice este scăderea veniturilor din petrol și gaze, o sursă tradițională de alimentare a bugetului. În 2022, veniturile fiscale din combustibili fosili reprezentau aproximativ 40% din finanțarea bugetului federal, însă estimările preliminare pentru primele trei trimestre din 2025 arată o coborâre la 25%. În paralel, prețul petrolului Ural a scăzut de la circa 90 de dolari pe baril la începutul lui 2022 la aproximativ 50 de dolari pe baril la finalul lui 2025, pe fondul unei supraoferte globale, iar sancțiunile au continuat să limiteze opțiunile de export. „Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au fost cu 13% sub nivelurile dinainte de război, afectate de sancțiuni mai severe, de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de eforturile de a găsi noi piețe pentru exporturile sale de gaze și de scăderea prețurilor globale la petrol. Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul”, a declarat Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. Pe termen scurt, Rusia a încercat să compenseze pierderea pieței europene prin vânzări către China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia, însă articolul notează că, în 2026, volumul cumulat rămâne sub nivelurile din ajunul războiului. În plus, India și-ar fi redus achizițiile în ultimele luni, pe fondul amenințărilor cu tarife comerciale din partea președintelui SUA, Donald Trump, ceea ce adaugă incertitudine asupra fluxurilor viitoare de valută. Consecințele interne ale comprimării veniturilor petroliere se văd în presiunea pe buget și în transferul costurilor către populație: creșteri de impozite și reducerea fondurilor pentru asistență socială, educație și sănătate, într-un stat „reorganizat pentru război”. În acest context, stagnarea economică nu indică neapărat o prăbușire iminentă, dar sugerează o finanțare mai dificilă și mai scumpă a conflictului, mai ales dacă prețurile petrolului rămân joase și dacă restricțiile externe continuă să limiteze exporturile. [...]
Fondul de Garantare pentru IMM-uri este „uitat” și subutilizat , avertizează Florin Jianu , președintele IMM România, în contextul negocierilor dintre sindicate, patronate și Guvern din Consiliul Național Tripartit, potrivit Capital . În timp ce Executivul discută măsuri cu impact bugetar, mediul de afaceri cere folosirea mai eficientă a instrumentelor deja existente, care pot extinde rapid accesul firmelor la finanțare. În intervenția sa de vineri seară, Jianu a punctat că pachetul de măsuri prezentat ca „relansare economică” riscă să aibă o acoperire redusă în economie, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. În evaluarea sa, numărul firmelor care ar putea beneficia efectiv de programele anunțate ar fi „mult sub nivelul așteptat”, ceea ce pune sub semnul întrebării amploarea efectului economic. „Spre exemplu, am menționat Ministerului de Finanțe faptul că uităm de Fondul de Garantare pentru IMM-uri, pe care noi îl avem. În egala măsură, așa cum spuneam, măsuri privind simplificarea, debirocratizarea nu costă nimic, ba din contră, simplifică viața.” Mesajul central este că, dincolo de inițiative noi sau de ajustări punctuale, autoritățile ar putea obține rezultate mai rapide dacă ar activa mai bine mecanismele de garantare pentru IMM-uri. Un fond de garantare funcționează, pe scurt, ca un sprijin prin care statul (direct sau printr-o instituție dedicată) acoperă o parte din riscul de credit, astfel încât firmele să poată accesa mai ușor împrumuturi de la bănci. Jianu sugerează că acest instrument există, dar nu este folosit la potențialul său. În același timp, în discuțiile din Consiliul Național Tripartit a fost prezentată și o propunere a Ministerului Economiei privind reluarea voucherelor de vacanță, într-o formulă diferită față de anii anteriori. Concret, ar fi vorba despre vouchere de 800 de lei , fără obligația unei contribuții egale din partea beneficiarilor, ceea ce ar elimina cofinanțarea cerută până acum angajaților. Din perspectiva mediului de afaceri, problema nu este doar existența unor măsuri, ci dimensiunea lor și capacitatea de a ajunge la „zeci de mii de IMM-uri”, așa cum s-a întâmplat în trecut cu IMM Invest , program invocat ca reper de impact. În același registru, Jianu a menționat și „o susținere pentru Banca de Investiții și Dezvoltare”, fără a detalia însă forma acesteia. Pe lângă subutilizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, Jianu a indicat două direcții pe care le consideră urgente și cu efect rapid, inclusiv fără costuri bugetare directe: simplificare și debirocratizare (reforme administrative care „nu costă nimic” și pot reduce fricțiunile pentru firme); intervenții ferme ale statului împotriva concurenței neloiale, pe care o vede extinsă în mai multe sectoare (turism, construcții, service-uri). Contextul politic și social rămâne tensionat. Întâlnirea tripartită a avut loc la Palatul Victoria, după proteste ale sindicatelor și pe fondul unor greve anunțate, inclusiv în administrația locală. În acest cadru, discuția despre „relansare economică” este primită cu rezerve atât de sindicate, cât și de mediul de afaceri, care insistă că instrumentele existente — precum Fondul de Garantare pentru IMM-uri — ar trebui folosite mai eficient înainte de a promova pachete cu acoperire limitată. [...]
Peste 80% dintre întrebările adresate chatbot-ului ANAF în prima săptămână au vizat depunerea Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale , semn că formularul 212 continuă să ridice semne de întrebare în rândul contribuabililor persoane fizice. Declarația Unică este obligatorie pentru cei care, în 2025, au obținut venituri din surse precum chirii, activități independente, drepturi de autor, transferuri de titluri de valoare, instrumente financiare sau venituri agricole, atât din România, cât și din străinătate. De asemenea, poate fi depusă voluntar de persoanele fără venituri care doresc să se asigure în sistemul de sănătate sau de cei care aleg să plătească contribuții pentru persoane aflate în întreținere. Termen-limită și metode de depunere Formularul 212 trebuie depus până la data de 25 mai 2026 , pentru veniturile realizate în 2025. În cazul contribuției la sănătate pentru cei fără venituri, declarația se poate depune oricând în cursul anului. Există mai multe modalități de transmitere a declarației: Online , prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau platforma e-guvernare.ro; Pe suport de hârtie , direct la registratura ANAF; Prin poștă , cu confirmare de primire, la organul fiscal de domiciliu. În cazul transmiterii electronice, ANAF emite o recipisă de validare sau nevalidare a formularului. Cine poate depune declarația? Declarația poate fi depusă fie de către contribuabilul în cauză, fie de către un împuternicit legal , cu procură autentificată notarial sau sub semnătură privată. În plus, documentul poate fi modificat oricând printr-o declarație rectificativă. Dacă un contribuabil nu depune declarația, ANAF îl va notifica inițial prin SPV sau poștă. În lipsa conformării voluntare, instituția poate emite, în termenul legal de 5 ani, o decizie de impunere. Chatbotul ANA – punct de sprijin pentru contribuabili Pentru a facilita accesul la informații fiscale, ANAF a extins accesul la chatbot-ul ANA , care este acum disponibil direct pe site-ul instituției. În prima săptămână de la lansarea în SPV, chatbotul a fost consultat de peste 23.000 de contribuabili, fiind generate peste 156.000 de mesaje. Chatbotul ANA este încă în testare , dar oferă informații utile despre: închirierea bunurilor din patrimoniul personal; venituri din activități independente; formulare fiscale, inclusiv înregistrarea fiscală și depunerea declarației 212. ANAF încurajează contribuabilii să adreseze întrebări diverse pentru a sprijini dezvoltarea acestui instrument, parte a strategiei de digitalizare și creștere a conformării voluntare, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ghid și resurse utile Pentru cei care au nevoie de sprijin suplimentar, ANAF pune la dispoziție un ghid digital detaliat privind completarea Declarației Unice 212, disponibil pe site-ul instituției , la secțiunea „Asistență contribuabili”. [...]
IMM România avertizează că „relansarea” ar putea ajunge la doar 200–300 de firme , în condițiile în care pachetul discutat la Palatul Victoria este perceput ca având un impact limitat asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Euronews . Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, discuții cu sindicatele și patronatele despre noile măsuri incluse în proiectul de relansare economică. Mesajul transmis de liderii mediului de afaceri după întâlnire a fost însă prudent: măsurile, în forma prezentată, nu conving că pot produce rezultate vizibile la scară largă, mai ales pentru IMM-uri. Dan Șucu, președintele Confederației Concordia, a spus că, deși există „foarte multe proiecte” și „foarte multe declarații” privind reducerea poverii costurilor de funcționare ale statului, „momentan sunt extrem de puține rezultate”. „Despre micșorarea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român, vedem în clipa de față foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea, noi premiem întotdeauna reușita. Sperăm, din punctul nostru de vedere, să vedem niște pași serioși și în această direcție”. În aceeași cheie, Florin Jianu , președintele IMM România, a apreciat utilitatea dialogului, dar a pus sub semnul întrebării folosirea termenului de „relansare economică” pentru un pachet care, în opinia sa, nu are anvergura necesară. El a indicat că, raportat la un PIB de 375 de miliarde de euro, programele ar însuma 0,01% din PIB, adică 2,2 miliarde de euro cumulat, iar efectul ar fi, în practică, restrâns: „nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri”. Potrivit calculelor prezentate de Jianu, pentru microîntreprinderi și IMM-uri, ar putea fi atinse „200, 300 de IMM-uri” din programele prezentate de Ministerul de Finanțe. Jianu a mai susținut că pachetul ar fi trebuit să includă și măsuri fără impact bugetar, precum simplificarea birocrației, care „nu costă nimic” și ar reduce presiunea administrativă asupra firmelor. El a menționat și câteva ajustări preluate din propunerile IMM România, în special pentru microîntreprinderi, inclusiv extinderea termenului de la 30 la 90 de zile pentru angajarea unui salariat fără pierderea unui anumit statut fiscal, precum și clarificări legate de vânzarea unei imobilizări de peste 100.000 de euro. În final, organizația a cerut măsuri cu „impact, de numere mari”, comparabile cu programe anterioare precum IMM Invest, și a atras atenția asupra concurenței neloiale, despre care spune că „sufocă mediul de afaceri” și pentru care statul ar trebui să intervină cu instrumente mai eficiente. În lipsa unor ajustări care să lărgească aria de aplicare, semnalul transmis de mediul de afaceri rămâne că efectul măsurilor de relansare, cel puțin pentru IMM -uri, este limitat. [...]