Știri
Știri din categoria Economie
Guvernul României pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro, destinat investițiilor mari, alături de câteva sute de milioane de lei pentru proiecte mai mici, informează Știri pe Surse. Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că acest pachet economic are ca scop transformarea economiei românești dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre producție și investiții strategice.
Conform declarațiilor vicepremierului, pachetul economic este în curs de elaborare la Ministerul Finanțelor și urmează să fie prezentat în ședința de guvern pentru aprobare în săptămânile următoare. Acesta va include măsuri de sprijin pentru industria prelucrătoare și cea de extracție de minereuri, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le capital necesar pentru investiții.
Un element central al pachetului este alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru investițiile mari și câteva sute de milioane de lei pentru proiectele mai mici. Vor fi disponibile credite cu garanții de stat și subvenții pentru dobânzi, precum și granturi menite să atragă companii mari în România. Tánczos Barna a subliniat că această abordare este una nouă și diferită, menită să stimuleze relansarea economică a țării.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Petrești, județul Dâmbovița, unde Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici pentru producția de obuziere autopropulsate K9 și vehicule de realimentare cu muniție K10. Vicepremierul a menționat că susținerea industriei de apărare va face parte din pachetul de relansare economică, subliniind importanța ca România să devină un jucător activ pe piața echipamentelor militare și de apărare.
Recomandate
Ministerul Finanțelor pregătește măsuri pentru un cadru fiscal „predictibil și competitiv” dedicat industriei festivalurilor , pe fondul argumentului că marile evenimente de muzică aduc consum, turiști și venituri suplimentare la buget, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro. În viziunea sa, efectele se văd în lanțul de servicii locale – de la cazare și restaurante la transport, cumpărături și alte servicii – cu venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. „Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat.” De ce contează: fiscalitatea devine un factor de investiții în „turismul de evenimente” Nazare afirmă că beneficiile depășesc impactul economic direct, prin promovarea imaginii României în străinătate și prin poziționarea țării ca destinație europeană pentru evenimente mari, cu efect asupra interesului investitorilor și al organizatorilor internaționali. „O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.” Ce urmează: grupuri de lucru și „echitate fiscală” pentru sector Ministrul spune că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri pentru a asigura un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din domeniu și că, în ultimul an, au fost demarate grupuri de lucru „pentru a aduce mai multă echitate fiscală” acestui sector. În evaluarea sa, România ar putea deveni una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă obiectivul depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung. (Aceeași informație este relatată și de Adevărul.) [...]
Adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul anului este prezentată ca un test de predictibilitate pentru piețe , în condițiile în care incertitudinea politică a pus pe pauză o parte dintre investiții, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan susține că situația macrofinanciară este mai bună decât în urmă cu una sau trei luni, dar avertizează că lipsa unui guvern cu mandat deplin a blocat decizii economice și investiții private. Investițiile, afectate de perioada de guvern interimar Șeful statului afirmă că, în perioada cu guvern interimar, „foarte multe lucruri au fost puse în așteptare”, pe fondul lipsei de claritate privind următorul executiv. În acest context, Nicușor Dan spune că a discutat cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România, inclusiv instituții care au finanțat statul român. Mesajul transmis, potrivit relatării, a fost că există „acord politic” pe teme considerate esențiale, chiar dacă „predictibilitatea guvernamentală” ar fi preferabilă. „Cu Guvern interimar, foarte multe lucruri au fost puse în așteptare, că nimeni nu vine să investească într-o țară în care nu știi care va fi următorul Guvern.” „Țară recomandată investițiilor” și semnalul către piețele financiare Nicușor Dan afirmă că România trebuie să își păstreze statutul de „țară recomandată investițiilor”, invocând „cifrele financiare” disponibile în prezent. Totodată, el susține că situația macrofinanciară este „mult mai bună” decât la momentul instalării Guvernului Bolojan. „Din perspectiva României, cu cifrele financiare pe care le avem astăzi, România este o țară care trebuie să își păstreze statutul de țară recomandată investițiilor.” Rectificare bugetară și ținta: bugetul pe 2027 votat în acest an Președintele spune că, în acest moment, nu mai este vorba despre „măsuri financiare imediate” de amploarea celor luate la instalarea Guvernului Bolojan, însă indică două urgențe: o rectificare bugetară, motivată de existența unor instituții „care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a transmite un semnal de predictibilitate către piețele financiare. „Pentru a da predictibilitate în relația cu piețele financiare, trebuie să reușim să negociem, să votăm bugetul pe anul 2027 până la sfârșitul acestui an.” În paralel, Nicușor Dan a menționat și evoluția unor dosare considerate relevante pentru funcționarea statului: finalizarea PNRR în proporție de 92% și continuarea programului SAFE într-un ritm „destul de bun”, alături de adoptarea unor legi în sesiuni extraordinare ale Parlamentului. [...]
România a coborât pe locul 61 în clasamentul competitivității, un semnal direct pentru capacitatea de a atrage investiții , după ce a pierdut 12 poziții în 2026, potrivit Ziarul Financiar , care citează raportul IMD – World Competitiveness Center . În același timp, Polonia a urcat 11 locuri și a ajuns pe poziția 41, ceea ce accentuează diferența de atractivitate regională pentru capital și proiecte noi. România este evaluată într-un eșantion de 70 de țări, iar poziția 61 o plasează aproape de coada clasamentului, în condițiile în care raportul urmărește anual cât de „interesante și atrăgătoare” sunt economiile pentru investiții și pentru mediul de afaceri. Ce măsoară raportul IMD și de ce contează pentru companii Ajuns la a 39-a ediție, raportul IMD folosește peste 340 de criterii, grupate în patru categorii mari: infrastructură; performanță economică; eficiența guvernului; eficiența mediului de business. Pentru companii, astfel de indicatori se traduc în costuri și riscuri: de la calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă, până la predictibilitatea politicilor publice și capacitatea administrației de a susține investițiile. Zonele unde România are de recuperat În analiza citată, principalele provocări identificate pentru România sunt legate de consolidarea fiscală și de accelerarea investițiilor în domenii cu valoare adăugată mai mare, dar și de capacitatea economiei de a ține pasul cu transformarea digitală și cu presiunile sociale. „Principalele provocări identificate pentru România sunt: creşterea eficienţei cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investiţiilor în domenii de top - cercetare, dezvoltare şi inovare -, sprijinirea companiilor în implementarea transformării digitale, însoţită de îmbunătăţirea competenţelor digitale, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie pentru a răspunde provocărilor societale din România şi modernizarea industriei naţionale de apărare.” În termeni practici, mesajul raportului este că România riscă să piardă proiecte de investiții în favoarea unor piețe care avansează mai rapid la capitole precum eficiența administrației, infrastructura și calitatea capitalului uman—iar saltul Poloniei în clasament întărește această competiție directă în regiune. [...]
Economia Germaniei ar urma să accelereze peste așteptări în 2026 , potrivit unei prognoze a institutului ifo citate de Politico , un semnal important pentru companiile europene care depind de cererea din cea mai mare economie a UE după ani de stagnare. Institutul ifo estimează că PIB-ul Germaniei va crește cu 1,4% în acest an , în urcare cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pentru anii următori, ifo vede o creștere de 1,2% în 2027 și de 0,8% în 2028 . În spatele revizuirii stau, potrivit ifo, cererea externă mai puternică și cheltuielile mai mari ale guvernului german pentru infrastructură, măsuri climatice și apărare. Acestea ar urma să compenseze efectele unui șoc al prețurilor la energie și impactul nivelurilor scăzute ale apelor din râuri, pe fondul vremii caniculare din acest an. „Redresarea economiei germane continuă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze economice al ifo, indicând semne de îmbunătățire mai ales în sectorul industrial, puternic afectat de crize. Diferențe față de Bundesbank și ce a schimbat ifo în calcule Prognoza ifo este mai optimistă decât evaluarea președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, care a spus într-un interviu publicat de Le Monde că Germania este pe cale să crească cu aproximativ 1% în acest an — dublu față de prognoza Bundesbank din iunie, de 0,5% . Ifo a revizuit în sus și estimarea pentru 2027, cu 0,4 puncte procentuale , invocând date istorice actualizate de la Oficiul Federal de Statistică al Germaniei și o evaluare mai bună a „dinamicii de bază” a economiei. Inflația: peste țintă pe termen scurt, mai aproape de 2% în 2028 Pe partea de prețuri, ifo anticipează o inflație de 2,8% în acest an și de 3% anul viitor, urmată de o temperare la 2,3% în 2028 , ceea ce ar aduce-o mai aproape de ținta Băncii Centrale Europene. [...]
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
Via Transilvanica poate deveni o sursă de venit pentru satele de pe traseu , prin servicii precum cazare, transport, gastronomie și activități dedicate drumeților, potrivit G4Media . Ideea centrală: traseul turistic nu ar funcționa doar ca atracție de timp liber, ci ca infrastructură economică pentru comunități rurale, cu potențial de a susține mici afaceri locale și de a reduce presiunea plecării oamenilor din sate. În material este citată Manuela Iftimoaei , de la Fundația „Alături de Voi” România, care descrie cum cererea drumeților se mută dincolo de simpla parcurgere a traseului, către „experiențe inedite” care implică servicii și produse locale. Ce tip de economie locală poate genera traseul Publicația indică mai multe zone în care comunitățile pot monetiza fluxul de turiști, în special prin servicii cu valoare adăugată: cazare în localitățile de pe traseu; transport și logistică pentru drumeți; servicii dedicate drumeților; gastronomie locală. Miza economică, așa cum este prezentată, ține de faptul că aceste activități pot aduce venituri recurente în sate și pot susține inițiative care „țin oamenii în comunitățile lor”. De ce contează pentru mediul de afaceri rural În logica articolului, Via Transilvanica funcționează ca un „coridor” care poate distribui cerere către multe localități, nu doar către câteva destinații consacrate. Asta deschide spațiu pentru microîntreprinderi și afaceri de familie, în special în domenii unde barierele de intrare sunt mai mici (cazare, mâncare, servicii). Materialul nu oferă cifre privind venituri, investiții sau număr de turiști, astfel că dimensiunea exactă a impactului economic rămâne neprecizată în sursă. [...]
