Știri din categoria Fiscalitate

Acasă/Știri/Fiscalitate/ANAF poate declara firme inactive fiscal...

ANAF poate declara firme inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situaţiile financiare la timp - Măsura vizează creşterea disciplinei fiscale şi transparenţei financiare

Mașină ANAF parcată, simbol al controlului fiscal în România.

ANAF va putea declara firmele inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal, potrivit Economedia, care citează un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis prin Agerpres.

Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2026 și rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice, intrată în vigoare la începutul acestui an. ANAF arată că scopul este creșterea disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și reducerea fenomenului firmelor fără activitate reală, folosite în scopuri frauduloase.

Potrivit instituției, verificarea noii situații de declarare în inactivitate fiscală se face pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior intrării în vigoare a legii. În consecință, în 2026 verificarea va viza situațiile financiare care au termen legal de depunere în anul 2026.

Regula îi privește atât pe contribuabilii care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pe persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfășurat activitate. Pentru acestea din urmă, ANAF menționează posibilitatea depunerii unei declarații de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

ANAF subliniază că declararea inactivității fiscale are efecte directe, inclusiv în zona TVA: dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, codul de TVA se anulează de la data comunicării deciziei. În perioada anulării, dacă societatea desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere, iar taxa colectată trebuie declarată și plătită până la data de 25 a lunii următoare celei în care TVA devine exigibilă. Inactivitatea fiscală se înscrie și în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează anumite operațiuni de înregistrare/mențiuni pentru persoanele cu această înscriere.

În paralel, ANAF amintește că, și anterior acestor modificări, o firmă putea fi declarată inactivă fiscal în situații precum neîndeplinirea obligațiilor declarative pe parcursul unui semestru calendaristic, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat sau înscrierea inactivității temporare la registrul comerțului. Instituția afirmă că noile reguli urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp.

Recomandate

Articole pe același subiect

Logo-ul OCDE pe un ecran, simbolizând angajamentul României.
Fiscalitate10 feb. 2026

România a primit aviz formal în procesul de aderare la OCDE - etapă dificilă în evaluarea afacerilor fiscale conform standardelor internaționale

România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale , una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro . Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației. Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare. Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE). Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 , care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE , inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile. [...]

Mașină ANAF parcată, simbol al controalelor fiscale în România.
Fiscalitate10 feb. 2026

„Gaură” fiscală de 12.466.395 lei la un operator de agregate minerale - Suma include TVA și impozit pe profit, potrivit ANAF

ANAF spune că o firmă din Giurgiu a evitat plata TVA și a impozitului pe profit de 12,47 milioane lei , potrivit HotNews.ro , după verificări ale inspectorilor Antifraudă la un operator economic din domeniul extracției și comercializării agregatelor minerale. „A constatat că acesta se sustrăgea de la plata impozitului pe profit și TVA în valoare totală de 12.466.395 de lei.” Controlul a vizat activitatea societății din ultimii trei ani și a urmărit, în esență, două mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale: nedeclararea veniturilor din vânzări (cu efect direct asupra TVA colectate și a bazei de calcul a impozitului pe profit) și tranzacții cu active (vânzarea de imobile) fără declararea taxelor aferente. Pentru recuperarea sumelor, ANAF a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale firmei. În perioada august 2022 – mai 2024, inspectorii au constatat că operatorul ar fi exploatat și comercializat 500.692 metri cubi de agregate minerale (echivalentul a 811.121 tone) fără a le înregistra în contabilitate. Din aceste vânzări ar fi rezultat venituri totale de 32.406.372 lei nedeclarate, iar prejudiciul estimat pentru buget este de 11.342.231 lei, din care 6,15 milioane lei TVA de plată și 5,18 milioane lei impozit pe profit. Pe lângă fluxul principal de vânzări neînregistrate, ANAF indică și o situație separată în aprilie 2025, când aceeași societate ar fi vândut două imobile din patrimoniu fără să declare și să achite impozitul pe profit și TVA aferente, în sumă totală de 1.124.164 lei (670.741 lei impozit pe profit și 453.423 lei TVA). Constatările-cheie ale ANAF, relevante pentru evitarea plății TVA și a impozitului pe profit, sunt: vânzarea de agregate minerale fără înregistrare în evidența contabilă, ceea ce a dus la nedeclararea veniturilor și a TVA; neplata TVA și a impozitului pe profit aferente veniturilor obținute din comercializarea agregatelor; vânzarea a două imobile fără declararea și achitarea TVA și a impozitului pe profit aferente tranzacției; instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului fiscal. Separat de componenta fiscală (TVA și impozit pe profit), ANAF mai arată că firma ar fi exploatat agregate minerale fără permis valabil, expirat din 17.06.2023, motiv pentru care au fost inițiate demersuri pentru recuperarea redevențelor datorate. Redevența aferentă cantității exploatate (500.692 metri cubi) este estimată la 1.401.938 lei, iar autoritatea fiscală precizează că a luat măsuri pentru recuperarea acesteia, în paralel cu recuperarea prejudiciului fiscal. [...]

Discuție despre facturarea drepturilor de autor și obligațiile fiscale în 2026.
Fiscalitate03 feb. 2026

Factura pentru drepturi de autor - Când se emite și ce obligații apar în 2026

În 2026, veniturile din drepturi de autor rămân impozitate cu 10% și pot implica CASS/CAS , iar emiterea facturii devine un punct-cheie de conformare, potrivit Digi24 . Materialul trece în revistă atât logica fiscală din spatele facturării (în special în relație cu TVA), cât și principalele repere pentru contribuțiile sociale și declarare în 2026. În esență, drepturile de autor acoperă protecția legală a creațiilor intelectuale (texte, muzică, fotografii, programe software etc.), iar veniturile obținute din exploatarea lor sunt venituri impozabile. Conform sursei, aceste venituri sunt supuse impozitului pe venit de 10% și pot beneficia de deducerea forfetară de 40%, iar respectarea obligațiilor de facturare și raportare este relevantă atât pentru conformarea fiscală, cât și pentru optimizarea venitului net. Un punct de interes pentru 2026 este legătura dintre drepturile de autor și regulile de TVA: cesiunea drepturilor de autor este tratată ca prestare de servicii atunci când persoana fizică acționează independent (nu într-o relație de tip angajator–angajat). Din perspectiva TVA, legislația consideră „persoană impozabilă” orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent, iar această abordare este aliniată la Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, menționează Digi24. De aici decurge și obligația de a emite factură: nu ca „taxă în plus”, ci ca regulă de bază pentru evidența operațiunilor economice și pentru monitorizarea plafonului de scutire de TVA. Sursa subliniază explicit că factura nu înseamnă automat TVA de plată, inclusiv atunci când persoana se află sub plafonul de scutire de TVA (395.000 lei/an), însă documentul rămâne necesar pentru a putea urmări depășirea plafonului și momentul apariției obligației de înregistrare în scopuri de TVA. Principalele repere fiscale și administrative evidențiate în articolul Digi24 pentru veniturile din drepturi de autor în 2026 includ: Impozit pe venit de 10% pentru veniturile din drepturi de autor, cu posibilitatea aplicării deducerii forfetare de 40% (în condițiile legii). Factura este obligatorie ca document justificativ și instrument de evidență fiscală, chiar și sub plafonul de scutire de TVA; emiterea ei nu echivalează automat cu TVA de plată. Plafonul de scutire de TVA menționat este 395.000 lei/an, iar facturarea ajută la monitorizarea depășirii acestuia. Pentru RO e-Factura, Guvernul a aprobat un termen de tranziție până la 1 iunie 2026 pentru persoanele fizice impozabile identificate fiscal prin CNP (nu CIF); cei deja înregistrați pot solicita ieșirea temporară, iar cei neînregistrați trebuie să se înscrie cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie 2026, urmând ca ANAF să actualizeze procedura registrului în 30 de zile. La contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), sursa indică schimbarea plafonului începând cu veniturile obținute în 2026 la 72 de salarii minime brute (după ce, pentru 2025, plafonul menționat era de 60 de salarii minime brute). În zona contribuțiilor, Digi24 reamintește mecanismul general pentru CASS la persoanele fizice cu venituri din activități independente (baza anuală de calcul raportată la venitul net/brut sau norma de venit, cu plafonare), oferind și un exemplu de calcul pentru plafonul de 6 salarii minime în 2025. Pentru 2026, elementul nou reținut în textul disponibil este majorarea plafonului la 72 de salarii minime brute, ceea ce poate influența nivelul maxim al bazei de calcul pentru CASS, în funcție de veniturile realizate. [...]

Documente fiscale importante pentru contribuabili în februarie 2026.
Fiscalitate02 feb. 2026

Obligațiile fiscale din februarie 2026 – Declarațiile care trebuie depuse de contribuabili

În februarie 2026, contribuabilii trebuie să respecte mai multe termene fiscale importante impuse de ANAF , potrivit unei analize realizate de Termene.ro . Primele obligații apar încă din 5 februarie, iar cele mai importante se concentrează în intervalul 15–27 ale lunii. Printre cele vizate se numără declarații privind impozitul pe venit, contribuțiile sociale, TVA-ul și veniturile obținute din activități independente sau chirii. Ce declarații fiscale trebuie depuse în luna februarie 2026: Până la 5 februarie: Declarația 092 – notificarea schimbării perioadei fiscale de la trimestru la lună pentru plătitorii de TVA. Până la 15 februarie: Declarația 112 – pentru obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozit pe venit și evidența persoanelor asigurate, aferente lunii ianuarie 2026. Declarația 224 – pentru veniturile obținute din străinătate. Declarația 300 – decontul de TVA pentru luna precedentă. Declarația 390 VIES – pentru livrări/achiziții intracomunitare de bunuri și servicii. Până la 20 februarie: Declarația 100 – privind obligațiile de plată la bugetul de stat. Declarația 101 – privind impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent (2025), pentru contribuabilii care au anul fiscal identic cu cel calendaristic. Declarația 710 – pentru rectificarea obligațiilor fiscale. Până la 27 februarie: Depunerea situațiilor financiare anuale – pentru ONG-uri și entitățile fără scop patrimonial. Alte aspecte relevante Contribuabilii trebuie să verifice cu atenție dacă se încadrează în categoriile de persoane fizice sau juridice vizate de aceste termene și să se asigure că documentele sunt completate corect. Pentru cei care folosesc sistemul e-Factura , pot exista și alte obligații de raportare în funcție de tipul activității desfășurate. Neîndeplinirea la timp a acestor obligații poate atrage amenzi sau penalități de întârziere, iar în cazul firmelor – chiar blocarea conturilor. ANAF pune la dispoziție pe site-ul instituției anaf.ro informații și actualizări pentru fiecare formular. Respectarea calendarului fiscal nu doar că evită sancțiuni, dar asigură și o bună gestiune financiară a activității economice, în special pentru microîntreprinderi, PFA-uri și firme mici. [...]

Reprezentanți ANAF discutând despre controalele fiscale în mediul de afaceri.
Fiscalitate11 feb. 2026

IMM România propune patru reguli clare pentru controalele ANAF - ghiduri și termene pentru uniformizarea procedurilor fiscale

Patronatele IMM cer ghiduri de control unitare pentru ANAF , potrivit Termene.ro , după o întâlnire de lucru cu președintele instituției, Adrian Nicușor Nica . Mediul de afaceri a solicitat direcții concrete și termene clare, pe fondul nemulțumirilor legate de impredictibilitatea controalelor și de dificultățile din relația curentă cu Fiscul. Miza principală, din perspectiva „regulilor clare pentru controale fiscale”, este cererea de a elabora metodologii de control pe domenii de activitate. Reprezentanții IMM România susțin că, în prezent, aceleași prevederi fiscale pot fi interpretate diferit de la o regiune la alta, ceea ce crește riscul de tratament neunitar și de decizii greu de anticipat pentru contribuabili. Soluția propusă este realizarea unor ghiduri clare, construite prin dialog constant între ANAF și sectoarele economice, pentru o aplicare unitară a legislației. În discuție au intrat și alte măsuri care, indirect, pot susține predictibilitatea controalelor prin reducerea erorilor și a neclarităților administrative, în special pentru firmele mici. Antreprenorii au cerut simplificarea declarațiilor și optimizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), invocând birocrația și dificultățile tehnice ale interacțiunii digitale cu ANAF, care pot amplifica riscul de neconformare involuntară. Cele patru solicitări prezentate conducerii ANAF, așa cum sunt descrise de sursă, sunt: elaborarea unor ghiduri/metodologii de control pe domenii, pentru interpretare și aplicare unitară; simplificarea declarațiilor și optimizarea SPV, prin reducerea volumului de raportări și clarificarea procedurilor; combaterea muncii la negru și a concurenței neloiale, prin măsuri mai eficiente și controale țintite; consolidarea capacității instituționale a ANAF și accelerarea digitalizării, inclusiv prin personal suficient și mai bine pregătit (a fost menționată și ideea unor programe de internship, în baza unui cadru legal). IMM România a transmis că își menține disponibilitatea pentru un parteneriat activ cu ANAF, iar următorul pas ar urma să fie transformarea acestor direcții în măsuri aplicabile. Pentru companii, în special pentru IMM-uri fără departamente fiscale dedicate, standardizarea controalelor prin ghiduri pe domenii ar putea însemna mai multă predictibilitate și mai puține diferențe de tratament între regiuni, dacă propunerile vor fi preluate în proceduri clare și aplicate consecvent. [...]

Reprezentanți ANAF și IMM România discutând despre măsuri fiscale și control sectorial.
Fiscalitate11 feb. 2026

Plan comun IMM România–ANAF pentru combaterea muncii la negru - măsuri contra concurenței neloiale în economie

Asociația IMM România și ANAF au convenit să lucreze la metodologii de control pe sectoare , potrivit Economica.net , într-un demers care vizează aplicarea mai unitară și mai predictibilă a legislației fiscale. Inițiativa ar urma să fie construită printr-un dialog constant între ANAF și reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe particularitățile fiecărui domeniu de activitate. Miza principală pentru mediul de afaceri este reducerea interpretărilor neuniforme în controale și creșterea previzibilității, prin reguli și abordări adaptate pe sectoare precum agricultura, comerțul, service-urile auto sau activitățile de pază și protecție. În practică, o astfel de metodologie sectorială poate însemna criterii de verificare mai clare, așteptări explicite privind documentele și tratamente fiscale aplicabile, precum și o raportare mai consecventă la riscurile specifice fiecărui tip de activitate. „În cadrul discuţiilor, au fost abordate mai multe teme de interes pentru mediul de afaceri, fiind agreate următoarele direcţii prioritare: elaborarea unor metodologii de control pe domenii de activitate, printr-un dialog constant între ANAF şi reprezentanţii IMM-urilor, pentru o aplicare unitară şi predictibilă a legislaţiei fiscale, pe domenii de activitate precum: agricultură, comerţ service-uri auto, pază şi protecţie etc; propunerea unor măsuri de simplificare şi debirocratizare a declaraţiilor şi a sistemului SPV, prin modificări care să optimizeze comunicarea cu contribuabilii şi să sporească eficienţa proceselor administrative; combaterea muncii la negru şi a concurenţei neloiale, prin măsuri eficiente care să protejeze companiile corecte şi să asigure un mediu concurenţial echitabil” - scriu cei de la Economica. Pe lângă metodologiile de control, discuțiile au inclus și teme conexe care influențează direct calitatea și coerența verificărilor: simplificarea declarațiilor și debirocratizarea interacțiunii prin Spațiul Privat Virtual (SPV), dar și combaterea muncii nedeclarate și a concurenței neloiale. În paralel, a fost abordată consolidarea capacității instituționale a ANAF în contextul accelerării digitalizării, inclusiv prin asigurarea unei structuri de personal adecvate și profesionalizate și prin analizarea posibilității unor programe de internship pentru elevi și tineri, în baza unui cadru legal. [...]